588 matches
-
se confrunte cu oscilații neîntrerupte ale dispoziției sale și putem defini această perioadă ca fiind aceea a unei veritabile disfuncții fiziologice a timiei, ceea ce noi vom numi: disforie pubertară”. În afara manifestărilor clinice amintite mai sus, semnele epidemiologice ale acestei „disforii pubertare” se regăsesc în cadrul „ambianței depresive” bine scoase în evidență în studiile epidemiologice care utilizează instrumente de evaluare dimensionale. Pentru a răspunde la prima noastră întrebare, pare legitim să considerăm adolescența ca fiind o perioadă cu risc de patologie depresivă datorită
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresive” bine scoase în evidență în studiile epidemiologice care utilizează instrumente de evaluare dimensionale. Pentru a răspunde la prima noastră întrebare, pare legitim să considerăm adolescența ca fiind o perioadă cu risc de patologie depresivă datorită în special acestei „disforii pubertare”, consecință a travaliului psihic propriu adolescenței. Într-adevăr, „disforia pubertară” care, în mod obișnuit, păstrează un aspect labil și tranzitoriu se poate transforma într-o distimie pubertară atunci când se acumulează unele evenimente de viață negative (Choquet și colab., 1988; Brendt
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
instrumente de evaluare dimensionale. Pentru a răspunde la prima noastră întrebare, pare legitim să considerăm adolescența ca fiind o perioadă cu risc de patologie depresivă datorită în special acestei „disforii pubertare”, consecință a travaliului psihic propriu adolescenței. Într-adevăr, „disforia pubertară” care, în mod obișnuit, păstrează un aspect labil și tranzitoriu se poate transforma într-o distimie pubertară atunci când se acumulează unele evenimente de viață negative (Choquet și colab., 1988; Brendt și Zinn, 1992; Gispert și Wheeler, 1992; Stein și colab
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fiind o perioadă cu risc de patologie depresivă datorită în special acestei „disforii pubertare”, consecință a travaliului psihic propriu adolescenței. Într-adevăr, „disforia pubertară” care, în mod obișnuit, păstrează un aspect labil și tranzitoriu se poate transforma într-o distimie pubertară atunci când se acumulează unele evenimente de viață negative (Choquet și colab., 1988; Brendt și Zinn, 1992; Gispert și Wheeler, 1992; Stein și colab., 1994; Adams și Adams, 1993; Goodyer și colab., 1993; Marcelli, 1995; Brand și colab., 1996), sau atunci când
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și familiale și incertitudinile persistente în ceea ce privește evoluția acestei semiologii în adolescență, apoi la vârsta adultă, provoacă menținerea unei distincții între depresie prepubertară și depresie în adolescență (vezi capitolul 5). Fie că este vorba despre semnele tensiunilor psihologice care provoacă disforia pubertară, sau de eventualii factori hormonali (vezi capitolul 3), vom explora în acest paragraf potențialele puncte de sprijin care vor consemna această realitate clinică și epidemiologică: în perioada adolescenței se manifestă depresia în forma ei clinică și cu frecvența cu care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de sprijin și de împlinire narcisiacă pe de o parte, și obiectele copilăriei sale care i-au satisfăcut trebuințele primare și obiectele libidinale, obiecte ale dorinței sau ale plăcerii pe de altă parte, obiecte susceptibile de a liniști pulsiunea genitală pubertară? Într-adevăr, odată cu apariția pubertății, obiectele investiției libidinale nu mai pot fi identice cu obiectele investiției narcisiace, oricât ar fi de intensă, la începutul crizei genitale, dorința tânărului puber de a le face să coincidă. De acum înainte între „obiectele
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
amenințare a integrității sale narcisiace: „dacă doresc atât de puternic acest obiect, nu mai sunt eu însumi; sunt amenințat de acest obiect și de dorința de a-l avea”. Acest conflict narcisiaco-obiectală își găsește originea în opoziția, nouă datorită exigențelor pubertare, dintre obiectele trebuinței pe de o parte și obiectele dorinței pe de altă parte. Obiectul trebuinței se înscrie într-o relație de susținere, relație anaclitică care satisface trebuințele vitale ale bebelușului. Imaginea obiectului trebuinței este dominată de imaginea bebelușului sătul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
întărite. STAREA CONFLICTUALĂ NARCISIACO-OBIECTALĂ A ADOLESCENTULUI Necesitatea imperioasă pe care o trăiește adolescentul de a se separa de obiectele sale oedipiene dezvăluie, în mod brutal, fundamentele narcisiace subiacente și scoate la lumină calitatea interiorizării legăturilor interactive cu „obiectele primare”. Impactul pubertar actualizează două famtasme care sunt resortul esențial al vieții pulsionale inconștiente a oricărui adolescent: fantasma incestuoasă, fantasma paricidă. Acesta este motivul pentru care adolescentul trebuie să se depărteze de obiectele oedipiene. Făcând acest lucru, el rămâne descoperit și devine în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
trecând, de altfel, de la o direcție la alta (Marcelli, 1994). Obiect satisfăcător, obiect insuficient, obiect excitant, propunem aceste trei situații pentru a ilustra mizele psihodinamice deosebite capabile să intre în rezonanță cu problematica adolescentă și amenințând astfel să transforme disforia pubertară într-o stare depresivă stabilă. Psihopatologia depresiei la adolescență se organizează mai mult în jurul amenințării conflictuale legate de tensiunea narcisiaco-obiectală decât în legătură cu o pierdere. DEPRESIILE ADOLESCENȚEI: PROPUNERI PSIHOPATOLOGICE Pornind de la ideile teoretice enunțate în paragraful precedent, propunem acum o prezentare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
două ipoteze de la început: - în toată perioada adolescenței există o „amenințare depresivă” legată de travaliul psihic propriu acestei vârste, travaliu de separare-distanțare ce implică un „doliu al copilăriei” și ale cărui simptome le observăm în cadrul a ceea ce am denumit „disforie pubertară”. Variabilitatea și sensibilitatea la factorii de mediu caracterizează această disforie, care amenință în același timp să se fixeze în anumite circumstanțe, transformându-se în acest caz în depresie; - această depresie, manifestată în adolescență, își are originea cel mai adesea în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
-se orice abordare psihopatologică. Putem desigur să considerăm că un episod hipomaniac survenit după un episod depresiv reprezintă un semn sigur al unei afecțiuni genetice și biologice clare. Dar, putem considera, de asemenea, că travaliul psihic al adolescenței, prin disforia pubertară pe care o implică acesta, predispune numeroși subiecți să exprime, prin aceste oscilații ale dispoziției, problemele pe care le întâmpină în efectuarea travaliului de integrare și de interiorizare pe care îl necesită perioada pubertară (Gutton, 1991). În urma experienței noastre clinice
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
travaliul psihic al adolescenței, prin disforia pubertară pe care o implică acesta, predispune numeroși subiecți să exprime, prin aceste oscilații ale dispoziției, problemele pe care le întâmpină în efectuarea travaliului de integrare și de interiorizare pe care îl necesită perioada pubertară (Gutton, 1991). În urma experienței noastre clinice am putut constata de mai multe ori că manifestările de tip hipomaniac apăreau la adolescenții care, din motive personale sau familiale (cel mai adesea cele două sunt asociate), nu puteau nici să se recunoască
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cea mai intimă a fiecăruia, corpul său, ca pe un obiect străin, țintă pentru o violență care nu-și găsește alte soluții. Această modalitate de a ataca corpul este foarte specifică adolescenței și se găsește în strânsă relație cu transformarea pubertară și travaliul psihic ce caracterizează această perioadă (vezi capitolul 6). Actul suicidar corespunde deci unei creșteri a tensiunii și excitației pe care subiectul nu poate nici s-o rezolve, nici s-o elaboreze prin urmărirea investițiilor sale de reprezentare psihică
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dificultatea acestuia de a elabora direcțiile conflictuale evocate mai sus, indiferent că este vorba despre o homosexualitate narcisiacă în raport cu deteriorarea relațiilor obiectale precoce sau despre o homosexualitate mai nevrotică, legată adesea de riscurile rezolvării lui Oedip negativ. În sfârșit, perioada pubertară solicită puternic funcționarea psihică și ansamblul mecanismelor de apărare și de adaptare: adolescența redeșteaptă conflictele psihice ale copilăriei și actualizează noi conflicte. Din acest motiv, funcționarea mentală trebuie să facă dovada unei eficiențe satisfăcătoare. Numeroși autori semnalează o relativă sărăcire
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o putere de control asupra părinților asemănătoare controlului pe care aceștia din urmă îl exercită asupra lui; - foarte diferite sunt tentativele de suicid al căror obiectiv este acela de a ucide corpul sexuat și de a face să înceteze excitația pubertară invadatoare și nelimitată. În cazul acestor tentative de suicid dificultatea, pentru adolescent, constă în acceptarea transformării pubere a corpului său, în tolerarea excitației psihice deoarece aceasta îi reamintește de o amenințare incestuoasă și în reducerea acesteia la tăcere, printr-un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
acest travaliu psihic îl confruntă în mod necesar și într-o manieră aproape inevitabilă pe adolescent cu afectele de tristețe, de proastă dispoziție, de „deprimare”, sau chiar de depresie, cu tot ceea ce noi am conceptualizat ca fiind trăsătura acestei „disforii pubertare” caracteristică unui travaliu elaborativ în cadrul căruia renunțarea, capacitatea de a face diferența, toleranța la frustrare, pierderile acceptate sunt elemente care fac parte din mizele psihodinamice: mulți adolescenți, dacă nu chiar toți, fac într-o zi sau alta cunoștință cu „deprimarea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
așezând corpul sexuat al adolescentului în centrul conceptualizării sale: ura și respingerea corpului sexuat ocupă un loc central în intervențiile terapeutului. Conflictul narcisiaco-obiectual (vezi capitolul 6) constituie pentru Jeammet unul dintre obstacolele travaliului de subiectivare. Pentru Gutton „puberul” actualizează scene pubertare inconștiente și preconștiente care aduc o notă de specificitate travaliului analitic cu un adolescent; în legătură cu riscurile acestor transformări impuse de perioada pubertară se va desfășură travaliul de analiză, rememorarea copilăriei fiind cel mai adesea înțeleasă ca expresie a unei rezistențe
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
narcisiaco-obiectual (vezi capitolul 6) constituie pentru Jeammet unul dintre obstacolele travaliului de subiectivare. Pentru Gutton „puberul” actualizează scene pubertare inconștiente și preconștiente care aduc o notă de specificitate travaliului analitic cu un adolescent; în legătură cu riscurile acestor transformări impuse de perioada pubertară se va desfășură travaliul de analiză, rememorarea copilăriei fiind cel mai adesea înțeleasă ca expresie a unei rezistențe decât ca o avansare psihodinamică. Din acest punct de vedere am putea spune că puberul transformă istoria copilului într-o subiectivitate infantilă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
punct de vedere am putea spune că puberul transformă istoria copilului într-o subiectivitate infantilă și de-istorizată: puberul sacrifică copilăria pentru a se transforma în subiect și orice revenire la această copilărie apare ca o posibilă rezistență. Rezultat al perioadei pubertare, infantilul este însușirea subiectivă a reziduului sacrificial al copilăriei. Într-un anume fel travaliul puberului se opune rememorării copilăriei: „cu cât elaborarea adolescentă se manifestă mai mult, cu atât infantilul, scufundat în scena pubertară, evadează și se organizează” (Gutton, 2000
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o posibilă rezistență. Rezultat al perioadei pubertare, infantilul este însușirea subiectivă a reziduului sacrificial al copilăriei. Într-un anume fel travaliul puberului se opune rememorării copilăriei: „cu cât elaborarea adolescentă se manifestă mai mult, cu atât infantilul, scufundat în scena pubertară, evadează și se organizează” (Gutton, 2000). Se înțelege că eventuala insistență a terapeutului de a evoca, cu un adolescent anume, scene ale copilăriei, trebuie să fie direcționată în sensul unei rezistențe față de acest travaliu al adolescenței. Depresia la un adolescent
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sensul unei rezistențe față de acest travaliu al adolescenței. Depresia la un adolescent este semnul unui obstacol în calea acestui travaliu: atât adolescentul cât și terapeutul pot fi tentați să se întoarcă spre copilărie, primul pentru a se distanța de scenele pubertare care îl îmbolnăvesc, cel de-al doilea cu iluzia că poate descoperi acolo cheia oedipiană sau pre-oedipiană familiară. Psihoterapiile de inspirație psihanalitică aplicate adolescentului deprimat prezintă oare unele particularități? Cu cât depresia apare din punct de vedere semiologic mai evidentă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adică în diferitele sentimente de frustrare pe care aceștia le-au resimțit la o fragedă vârstă. Psihologii atrag atenția asupra faptului că aceste eventuale influențe negative venite din partea mediului familial sau școlar au un impact deosebit mai ales la vârsta pubertară a conflictelor, când se produc restructurări profunde în sfera personalitâții, când are loc trecerea de la stadiul căutării de sine la cel al afirmării de sine, când apar „numeroase cazuri de dezadaptare, de rupere a echilibrului psihic în favoarea emoționalității. Cercetarea fenomenului
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
musculos și forța mai slabe, țesut adipos în exces, apare grația feminină; băieții depășesc fetele ca talie, greutatea (dar pe seama masei active și a dezvoltării dimensiunilor laterale), sistemul osos mai puternic. Din punct de vedere al calităților motrice perioada pubertară se caracterizează prin următoarea evoluție: - începe maturizarea sexuală în prima parte, - către sfârșit aproape toți indicii motricității sunt în creștere, - motricitatea atinge un randament remarcabil, în această perioadă înregistrându-se rezultate sportive foarte bune. Viteza, caracter ereditar stabil, are ca
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
interni (interoceptivi) și externi (exteroceptivi) de pe ambele emisfere cerebrale. În timpul pubertății această calitate înregistrează un regres, deci se impune ca antrenarea ei să aibă loc înaintea pubertății. Forța, calitatea motrică care depinde de dezvoltarea țesutului muscular, este dezvoltată în perioada pubertară în proporție de 68% la băieți și 81% la fete. Rezistența generală are ca substrat biologic capacitatea sistemului cardio-respirator. Volumul maxim al cordului și consumul maxim de oxigen se maturizează după vârsta de 19 ani, acesta din urmă crescând linear
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
creștere la începutul acestei perioade. În cazul băieților însă, acesta nu se încheie înainte de 1415 ani. Este, plastic vorbind, etapa hainelor veșnic mici. Este interesant de semnalat fenomenul diferențelor între copiii de aceeași vârstă, dar care prezintă fie o precocitate pubertară, fie o formă tardivă de manifestare a acesteia. Cercetările care au urmărit fenomenul prezintă o serie de rezultate interesante: băieții cu dezvoltare precoce atrag o atitudine favorabilă din partea adulților, ceea ce le stimulează și le întărește încrederea în sine. Băieții cu
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]