152 matches
-
În fața unei dictaturi - care a apărut de curând În a treia ediție -, am „conceput”, doar În manuscris, o altă carte, care ar fi trebuit să poarte titlul: Vinovăția românească. Îl am și azi, acest manuscris, dar nu Îl mai consider publicabil; de curând, Însă, am semnat cu editura Ideea europeană printre altele și un contract al unei posibile cărți ce ar avea, În substanță, același conținut și aceeași problematică cu manuscrisul meu din sertar scris la Paris cu vreo două decenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
breaslă. Coexistența n-a fost ușoară. N-am invidiat pe nici unul, dar prezența lor, mai ales a celor infatuați, îmi provoca vigilența. Cunoscîndu-le precaritatea mijloacelor, cîtorva și vacuitatea (căci nu o dată m-am „luptat” cu textele lor ca să le fac publicabile), i-am ascultat ori de cîte ori dădeau spectacole sur place, în redacție, și i-am citit fără afinitate, detașat, sceptic, iar acasă, cronicar autorizat doar de propria-mi conștiință, le-am consemnat imposturile în pagini care luau de la sine
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cîți dintre aceștia nu i-am sfătuit, la cîți nu le-am îndreptat textele! Uneori, cînd se fîțîie prin fața mea și-și dau aere de „autori”, îmi vine să-i trimit la arhiva redacției, să vadă cum i-am făcut publicabili, cu ce eforturi. Dar nu vreau să-mi întunec ziua cu amintirea lor, mai bine să spun ce-am citit: bucăți din ciclul Depărtări de Mihail Sadoveanu și Roland Barthes, La Rochefoucault: „Réflexions ou Sentences et Maximes”. Nici că se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mult una națională și nu numai moldovenească. Z. Ornea apreciază că „Nicăieri în Principatele Unite și nici peste munți nu exista o altă revistă cultural-literară mai acătării”. Pentru lucrările slabe prezentate la Junimea,atnci când se punea întrebarea dacă sunt publicabile sau nu,Pogor replica: „Ce ar zice (despreă asemenea studii seci <<Duduca de la Vaslui>>”? Aceasta era o ființă închipuită de Pogor care reprezenta pe cititorii burghezi ai Convorbirilor, mai ales de sexul frumos și mai cu seamă din provincie. Valoarea
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
sale, voi cita câteva fragmente din poemul En-Ghidu, pe care-l avea deja scris în primăvara lui ’58, când ne-am împrietenit, și pe care mi l-a arătat în „secretul cel mai desăvârșit”, deoarece nu numai că nu era „publicabil”, dar poemul trăda și concepția sa despre lume, idealismul său structural, Weltanschauung-ul său care îl diferenția radical de momentul mocirlos și fals, literar, de atunci, post-stalinist, dar, cum s-a întâmplat și cu Eminescu cu un secol înainte, îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
să urgenteze formalitățile și să le trimită doamnei Ungureanu. (Adresa: Prof. MariaLuiza Ungureanu, str. Aurel Vlaicu 125, București II - Sector). Drept să spun: nu mai Înțeleg apatia asta . Voi căuta și În corespondența mea literară și, dacă voi găsi ceva publicabil, trimit cu plăcere. Ar interesa corespondența cu scriitorii străini? Am destulă, multă Însă cu caracter intim, prietenesc și unii din ei trăiesc și-mi scriu și azi. De asemenea corespondența inedită (am peste 150 scrisori) cu tragediana Agathe Bârsescu. Ea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
omenești, vicii la vedere sau ascunse, intromisiuni în intimitățile victimelor victimizate, portretul în negru și în peniță ambutisată dintr-un tăiș de sabie, atacul la persoană fără avertismentul en gàrde! , sugestia cu ițari de metaforă, sperietori din Codul penal, invective publicabile și pe undeva licențioase, zăngănit naționalist, ode patriotice vis à vis de poftele nesătule ale vecinilor istorici și etnii visătoare la reîmpărțirea Europei, după criteriul celui mai tare, sau care au supt „sângele poporului” în chip de binefacere...Cohorta de
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
și cititul, o fericire fără complicații, provoacă neplăceri. Lecturile pot fi dăunătoare și trebuie să se recunoască "talentul" cenzurii în identificarea lecturilor care aduc prejudicii societății. Cenzura emană pretutindeni teamă, alienare, obediență. Sunt dovedite controlul atent, lecturile repetate ale materialelor publicabile, interzicerile, suprimările unor texte considerate neadaptate la ideologia vremii. Pentru tipărirea unui material se negociază cu dificultate, se fac unele compromisuri și promisiuni. Cenzura are rolul de a citi tot, de a consemna erorile, de a schimba, de a elimina
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
spune totul despre tarele comunismului. De fapt, nuanțează Gelu Ionescu, adevărurile mari și teribile au fost doar atinse și strecurate, nu scrise și publicate. Motivul, cel mai firesc cu putință: frica. Cu frica în oase, scriitorul român a scris cărți publicabile; "lucrat" de autocenzură, nu a scris pentru sertar. Mai gravă devine despărțirea apelor în cazul colaborării conjucturale cu comunismul a unor personalități marcante. De ce ar rămâne ea o chestiune aproape tabu? În acest sens Gelu Ionescu împărtășește curajul celor puțini
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de publicat câteva poezii dar nu știe dacă sunt bune pentru tipar, pentru a fi publicate într-o revistă", în ceea ce vă privește, modalitatea, cel puțn deocamdată, ar fi să vă abțneți din răsputeri să credeți că poeziile dvs. sunt publicabile. Iar când nu vă veți mai putea abține, introduceți textele într-un plic și expediați-le astfel pe adresa oricărei reviste literare care vă inspiră încredere. V-am fi recunoscători dacă pe noi ne-ați ocoli deocamdată. ( Constantin Covatariu, Onești
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13805_a_15130]
-
fi vrut eu să fiu scriitor, adică Ťautor de literaturăť - ceea ce înseamnă că Dumnezeu mi-ar fi dat la naștere un dar deosebit: suprema libertate în spațiul cuvîntului -, dar nu eram. ŤExegetť nu mai eram, pentru că nu mai scriam studii publicabile în reviste de specialitate. ŤFilosofť nu mai eram, pentru că pierdusem apetitul pentru Ťdesfășurarea unui gîndť". Concomitent, ideea de-a nu scrie, "de-a nu se exprima" i se înfățișa cu neputință: "îmi era indiferent cum. Tot ce voiam era să
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
oroarea sa față de „posteritate” sau de „manuscrise” postume, nu putem decât să ne mirăm că aceste două cărți au supraviețuit. Și că, deși nedesăvârșite de autorul lor, manuscrisele s-au prezentat într-o formă suficient de elaborată pentru a fi publicabile ca volume de sine-stătătoare, iar nu ca variante sau, vorba lui Perpessicius, „moloz” editorial. Întrucât e indubitabil că - și datorită muncii impecabile a editorului, profesorul Constantin Zaharia - avem de-a face cu două cărți. Unitare tematic și stilistic, duse, ca
Un eveniment cultural: Cioran inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4916_a_6241]
-
ediției de față: „Un singur lucru pozitiv: atinsesem la Paris, în timpul războiului, o cunoaștere a limbii române care mă uluiește” (rânduri citate de Constantin Zaharia în Prefață, la p. 7). Ceea ce înseamnă că volumele erau elaborate suficient cât să fie publicabile, fără ca textul să fie stabilit aleatoriu sau să fie dublat de un număr egal de pagini de variante. Cu multă acribie, editorul a stabilit, în consecință, textul de bază, după care a trimis în note cuvintele asupra cărora Cioran a
Un eveniment cultural: Cioran inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4916_a_6241]
-
astrelor "mai la suprafață": Curg șiroaie plopii către infinit, spumegă tăcut și verde prunii. Noaptea asta toate stelele-au ieșit mai la suprafață pe sub prova Lunii. Am tras apoi la strungul proletcultist două strofe, nespus de proaste, pentru a face publicabilă compunerea prin referința la un roman sovietic "clasic". Reluându-l, cu ani mai târziu, am constatat că poemul se împlinea natural, odată eliminate oportunistele genuflexii ideologice. Salvarea exista deja în strofele următoare, și venea din evaziunea în narcisism! Parcă pentru
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]
-
au acționat pretutindeni, stabilind ceea ce este sau nu interesant, ceea ce se poate sau nu publica. În cazul particular al culturii române, a doua jumătate a secolului al XX-lea a teoretizat interesul științific pentru autenticitate, dar a exclus din domeniul publicabilului, din motive de cenzură ideologică, zone largi ale producției folclorice. De multe ori, culegerile de la sfîrșitul secolului al XIX-lea erau mai bogate și mai complexe decît cele care, peste un secol, urmau să sufere de varii restricții politice, privind
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
și încercând cu disperare so țină în frâu, Constantin Fântâneru înaintează pe două planuri năucitor de paralele. Pe de-o parte, o relatare amănunțită a gesturilor domestice ritmate după mișcările limbajului, pe care le însoțesc și le provoacă, exersând scrisul publicabil (alt cuvânt laitmotivic, semn al unei „frământări permanente”): „fără exhibiționism stilistic, narațiunea curge lentă, stârnind interesul prin ineditul experienței [...] lucruri trăite punct cu punct, secundă de secundă”. Aceste emoționante exerciții de normalitate, de integrare sunt subminate de rupturi, frângeri, dezintegrări
Un nume uitat by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4689_a_6014]
-
o împlinește acum față de regretatul cărturar Adrian Marino. (Nota editurii) S -ar putea ca aceste pagini să fie și ultimele dintr o carte pe care le mai scriu. Nu doresc însă acest lucru. Mă mai „urmăresc" una sau două cărți publicabile. În orice caz, această recapitulare finală este, probabil, textul cel mai „liber" din întreaga mea Viață, la propriu și la figurat. Nu sunt preocupat nici de dimensiunile manuscrisului, nici de editare, nici de punerea postumă în valoare, ci doar de
Izolarea definitivă by Adrian Marino () [Corola-journal/Journalistic/6518_a_7843]
-
va reuși sau a reușit să le îndrepte... Întrebat, nu o dată, de ce nu republic, fără greșeli, cartea, repet răspunsul pe care l-am dat întotdeauna: pentru că, scrisă sub imperiul unei autocenzuri ce poate ar fi făcut, în 1973, mai ușor publicabilă o carte "cu multe probleme" - cum se spunea atunci - astăzi, în libertate, ar fi trebuit să o rescriu în cea mai mare parte, ceea ce, cel puțin deocamdată - un deocamdată care seamănă mult cu pentru totdeauna - nu mă simt în stare
Precizare by Gelu Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11948_a_13273]
-
era masificarea euforică în lupta pentru biruința comunismului și pentru viitorul luminos. Literatura era confiscată ideologic și obligată să propage lozincile oficiale. Cel puțin un deceniu (1948-1958), literatura oportunistă, propagandistică, total obedientă față de Partidul Muncitoresc Român, era singura posibilă, singura publicabilă. A gândi și a comunica ceva pe cont propriu, aparte de colectivitate, în secret, comporta un risc enorm. Scriitorul nu avea (nu trebuia să aibă) viața personală, intimitate cu atât mai puțin. Însingurarea, ezitările, gândul morții, îndoielile, dragostea, libertatea opțiunii
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
cu lacrimi calde pe obraz urcă pe scara pe care sînt eu. Ștrumfi care plîng, ștrumfi care visează Arată-mi că mă iubești, știu că poți să faci asta, poemul ăla pe care-l tot scriu pentru tine nu-i publicabil, e prea puțin, da' refrenul îmi place - "de ce-ai fi plîns în Herestrău?..." Chiar așa? De ce? Arată-mi că mă iubești - știu că în fișa postului tău nu scrie asta, da' poți s-o faci, sînt convins, ne-am
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
Emil Brumaru (variantă publicabilă) Mergeau pe-o cărare subțire Cu tine mari fluturi în jug Lăsați ca un fel de-amintire A soarelui stins îndelung Și strîmte șopîrle-n corsete Verzui cu fireturi de-argint Și îngeri voioși printre plete Mereu încîlcindu-se blînd Și-un
Poveste cu sfîrșit adînc by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10172_a_11497]
-
e condiționată de modificări variabile cantitativ și calitativ. Într-o carte despre literatura absurdului de Nicolae Balotă e suficientă recondiționarea formal combativă a titlului, care devine Lupta cu absurdul. Culegerea de poezii Îngăduiți-mi să respir de N. Turtureanu e publicabilă tot prin schimbarea titlului: Declin de toamnă. Scaunul singurătății de Fănuș Neagu suferă 288 modificări de tot felul, printre altele eliminarea în 72 fraze a cuvântului «frică» (Întoarcerea la curțile împărătești, România literară, an 23, nr. 6.1.1990) Augustin
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
într-o idee nouă, doar schițată, deseori, într-un scris furat de gînduri. Care trec, toate, prin oameni și cărți. Maturitatea melancolică, a stilului pentru care marginile, ceea ce îndeobște se lasă deoparte, cînd din notițe iese întregul, au ajuns la fel de publicabile precum miezul, nu înseamnă, nicidecum, dezicere de argument. Iată-l pe finul văzător al atîtor nevăzute, om trăindu-și lumea cu ochii deschiși, la un spectacol cu O scrisoare pierdută: "Oamenii lui Caragiale nu sunt conștienți de ridicolul pe care
Bucuria descoperirii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7464_a_8789]
-
artist. Sorin Stoica reprezintă o excepție și în această privință. Prolific, fără a fi industrios, în cei cinci ani câți numărăm de la momentul debutului său editorial la cel al dispariției, foarte tânărul autor a lăsat în urmă texte nu numai publicabile, ci și în cel mai înalt grad reprezentative. Inițial, am crezut că paginile grupate în volumul Aberații de bun-simț sunt onorabile și-atât. Că ele nu-l fac de rușine pe prozator, dar nici nu-l arată la nivelul lui
Marcă înregistrată by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8330_a_9655]
-
să public, am publicat cărți după cărți și am ajuns un scriitor cunoscut. În decembrie 1984 mi-au apărut, în revista Amfiteatru, patru poezii. Mi-au cerut de la redacție niște poezii și eu am spus: „Nu cred că am poezii publicabile”. Asta era o formulă curentă, deci se vorbea cu naturalețe de faptul că există lucruri care sunt publicabile și lucruri nepublicabile. Și mi-au spus: „Hai, dă-ne tu poeziile, că găsim noi publicabile printre ele!”. Nici acum n-am
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]