3,998 matches
-
B.E.: Aceste două experiențe, ca și multe altele, pe care n-are rost să le narez acum, au fost începutul trezirii mele, dar și sursa primelor spaime. M.I.: La jumătatea anilor '50, B. Elvin era un nume cunoscut, numele unui publicist cultural și literar, prezent în presa care apărea atunci. O presă de altminteri foarte săracă, erau puține reviste. ,Gazeta literară", dacă nu mă înșel, a apărut în 1954. Ceva mai târziu, prin '58-'59, avea să apară ,Luceafărul"; exista ,Viața
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
nu poate să renunțe la bucuriile imediate ale vieții, derizoriu-omenești, un sacrificiu necesar pentru înfăptuirea planului. Nu-l poate face. Alege atunci pe altcineva pentru a-l propulsa, fără să-i spună că l-a ales, și anume pe tânărul publicist și literat Amedeu Dumitrașcu, doritor de notorietate și de ascensiune socială, cum îl simte că este. Face din el repede o vedetă politică a Clujului post-decembrist, un personaj public de mare suprafață, el, Mârzea, menținându-se tot timpul în umbră
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
moment, chiar când mă aflam la studii în străinătate, în care să nu-l simt îndreptat asupră-mi". Arendașul acesta luminat a scris versuri și cugetări, a scris în presa vremii, iar odată l-a pus la punct pe un publicist care îndrăznea să critice filosofia lui Motru. A publicat câteva pagini traduse din opera lui Fénelon. Mama lui Motru murind la nașterea sa și lăsându-i moștenire 120 hectare de teren, tatăl copilului îi va administra moșia până la maturitatea acestuia
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
Daniel Cristea-Enache Există în structura creativă și comportamentală a lui Marin Mincu (poet, prozator, eseist, traducător, critic literar, publicist și semiotician, director de editură și de revistă culturală, conducător de cenaclu) ceva excesiv, o consistentă vanitate care merge, până la un punct, alături de orgoliul scriitoricesc, pentru a-l substitui apoi și a se prezenta ca o caricatură a lui. Foarte
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
statutului de evreu. Indiferent de faptele și de voința celui în cauză, el nu va putea niciodată să obțină statutul de evreu, cîtă vreme nu-și dovedește genealogia evreiască pe linie maternă. O astfel de cerință i se pare rușinoasă publicistului în contextul lumii contemporane: , Puritatea etnico-religioasă e o cauză Ťnobilăť! Iar statutul de evreu numai dreptul halahic are misiunea să-l stabilească. Chiar dacă ți-ai dat viața pentru a apăra statul Israel, rabinatul rămîne neînduplecat. Episoadele tragic-rușinoase ale îngropării și
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
opere să nu fi existat), în ultima perioadă ele tind să capete o coloratură ,estetică". S-au scris, adevărat, câteva cărți cu majusculă înainte de 1989, dar ele sunt valoroase și actuale, ,continuă să ne spună ceva" în măsura în care satisfac gustul unor publiciști tineri și mai puțin tineri. Valoarea unei întregi literaturi depinde, prin urmare, de indispoziția lui X și idiosincrazia lui Y, o receptare limitată și dubioasă autopropunându-se drept judecată axiologică. Și falsificând cu voioșie datele interne ale chestiunii. Căci este suficientă
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
Romano Franco Tagliati, Cu mâinile în buzunare (1993). în cele 240 de pagini ale volumului pe care l-a îngrijit, Al. Rosetti în evocări (1995), în care am avut cinstea să colaborez, a strâns peste cincizeci de colaboratori, scriitori, lingviști, publiciști, români și străini, volumul fiind esențial pentru cunoașterea savantului și omului Rosetti. ând a trecut la cele veșnice, la 28 iunie 2000, România literară (2000, nr. 27) i-a închinat două pagini, în cadrul cărora semnează Nicolae Manolescu, Alex. Ștefănescu, Gabriel
Amintindu-ne de Andriana Fianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11613_a_12938]
-
și restituit independent, în construcția lui originară; e una din curiozitățile majore ale posterității argheziene și o datorie a istoriei literare să o satisfacă; 3. Insuficient elucidat rămâne colaboraționismul lui Arghezi din perioada ocupației germane a Capitalei, în 1917-1918, când publicistul scrie la "Gazeta Bucureștilor"; publicistica acestei perioade a fost restituită integral abia de curând, în volumul 44 de Scrieri, apărut în 2003, și în Opere, IV, tot 2003, dar a fost insuficient comentată. În sfârșit, ieșind din zona tinereții, într-
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
în primul rînd, Franța, unii intelectuali francezi și cultura lor. Franța culturală, de bună seamă, îl deziluzionează. Despărțirea definitivă de un anume tip de studii literare occidentale, predominant franceze" (p. 304), "indiferența politicoasă, dar foarte reală, a atîtor intelectuali, universitari, publiciști față de tot ce depășește cercul închis al francofoniei", adică "decepțiile umane - numeroase" (p. 306) - sînt adnotările diaristice care dezvăluie descurajarea lui Adrian Marino față de Franța (în 1977). De unde, și acest fragment din "autobiografia spirituală"", în care Adrian Marino își extinde
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
emoție: "Mamuca a căzut în capcana lui Toderiță în însăși ziua închipuitului duel". Și, pentru că tot tîrgul vuia despre acest duel, provocat de salvarea onoarei ei, " Mamuca începu să-i vorbească despe Ťnecesitatea căsătoriiiť". În finalul nuvelei, unul dintre personaje, publicistul Vladimir Aleșchin-Uho (în spatele căruia se ascunde istoricul Vasile Alexandrescu-Urechiă, cu care Hasdeu era în conflict deschis) publică în ziar un articol pretențios-ridicol contra duelului de factură aristocrat-romantică, un fel de manifest anti-duel: "Duelul este unul din resortele favorite ale romantico-realiștilor
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
Daniel Cristea-Enache Pentru un scriitor important, publicistica nu este atât un teren al amorsării diferitelor problematici socio-politice, un poligon al angajării, cât o modalitate de a se exprima și dezvălui. Lângă modelul publicistului Eminescu, arzând literalmente pentru fiecare filă de adevăr personal, netranzacțional, avem și modelul Arghezi, al necruțătorului pamfletar căruia i se ștersese complet din memorie numele actriței nimicite pe hârtie cu numai o zi înainte. Paginile de gazetă, pagini "la vedere
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
desenul interior al protagonistului, se impune o corecție în spiritul adevărului. Întrucât ceea ce este dezirabil în ficțiune nu se potrivește cu spațiul realului. Fiecare are o logică distinctă, o conformație pe care, spre binele nostru moral și psihologic, o respectăm. Publicistul trece cu facilitate dintr-o parte în alta, aplicând legi progresiste în spațiul comentariului literar și arătându-se fantezist în judecarea societății românești. Curios și nu prea, pentru cei care i-au parcurs și menționatul Jurnal. Cu cât se apropie
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
Mircea Mihăieș Circulă de-o vreme, ca un fel de sudalmă, așa, mai subtilă, ca între noi, intelectualii, o sintagmă vioaie: "boierii minții". Ea a ieșit de sub pana unui june (presupun) publicist, care-și manifesta via nemulțumire față de succesul unor intelectuali români, îndeosebi tripleta Liiceanu-Patapievici-Pleșu, definiți prin termenul de mai sus. Sintagma se voia devastatoare: un index ridicat amenințător contra inșilor care ies din rând, refuzând masificarea și riscând pe cont propriu
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
Adina-Ștefania Ciurea Despre Teodor Mazilu se știu destul de puține lucruri astăzi, chiar și printre cititorii specializați. Publicist în periodicele anilor '50 înainte de a debuta cu proză scurtă, autorul s-a impus în conștiința publică în primul rând ca dramaturg cu piese cum ar fi Proștii sub clar de lună, Acești nebuni fățarnici (1971), Frumos e în septembrie
Demonii dragostei by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12902_a_14227]
-
recuperat și pus la dispoziția cititorilor, cel puțin parțial, printr-un volum al cărui material general uman exploatează, cu o autenticitate adesea crudă, zonele familiare ale afectului și ale conștiinței. Nu întâlnim în acest volum nimic din verva satirică a publicistului sau a creatorului de schițe și portrete de la începutul carierei sale scriitoricești. Temele comune ale textelor alese sunt dragostea, așteptarea, moartea, pe care se grefează "bovarismul în zonele morale joase" (Eugen Simion), căci personajele nu au decât accidental � ca în
Demonii dragostei by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12902_a_14227]
-
românești sau de tratate teologice occidentale. Tot așa, nu-l poți numi poet pe cel care doar citește poezie, ar trebui în primul rând să scrie, și nu oricum. Mai mult, în unele considerații eminesciene în care oricine ar vedea publicistul catonic, de un naționalism agresiv, furibund potrivit pentru ultimul eseu al Ruxandrei Cesereanu, Imaginarul violent al românilor -, Î.P.S. vede "însemnări glumețe, în fond tot religioase, ca să nu zicem teologice." No comment. "Ca un băiat de grec să nu crează
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
a nu fi cel care «aruncă piatra» (în accepția biblică, desigur); totuși, unii dintre ei pot fi ușor recunoscuți. Printre ei, un caz special este I. M. care apare în dosar sub numele de cod Mirel și Dorin, critic și publicist pe care l-ați considerat prieten timp de 34 de ani. Care au fost relațiile între dv. după apariția acestui volum? I-ați trimis cartea? Dacă da, cum a reacționat? - Am scris volumul Un tigru de hîrtie fără a avea
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
relatată pe scurt în patru foiletoane din vara lui 1907). După exigențele de astăzi, l-am fi vrut pe Ilarie Chendi un editorialist mai implicat. Îngrijitorii ediției dezmint în note (p. 302-304) o atare presupunere, legată de relaxarea ideologică a publicistului, arătând că ecouri ale răscoalei se înregistrează la rubrica „Notițe și informațiuni” din revista „Viața literară și artistică”. Din ceea ce are legătură cu literatura, mi se pare interesant să rețin că a circulat zvonul cum că romanul Domnița Viorica de
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
de pagini de foiletonistică a anului 1907, se pot reconstitui evenimentele vieții literare și artistice, pe care Ilarie Chendi le consemnează cu conștiinciozitate. Moare S. Fl. Marian, colaborator important al revistei și, cum afirmă criticul, „fruntașul folcloristicei române” (p. 104). Publicistul deplânge apoi moartea singuraticului B. P. Hasdeu: „A fost înmormântat ca un întârziat, ca unul care aparținea generației apuse, fără ca cei de astăzi să mai aibă o legătură vizibilă cu opera sa” (p. 182). Își încetează apariția revista „Familia”, după
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
Ion Simuț Proprietar și director al Editurii brașovene „Aula”, scriitor important (poet și critic) al generației ’80, publicist cu atitudini inconformiste în viața literară, Alexandru Mușina e unul dintre editorii particulari pricepuți, competenți, cu devotament pentru carte și pentru scriitorul contemporan. În 2000, a inițiat colecția „Canon”, a cărei coordonare a încredințat-o, am impresia, mai mult formal
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
a fost la Înălțime. O seara de neuitat. Mai spre capătul unei mese «lunge» au stat Nae Georgescu și Doina Rizea cu un domn care Îmi părea cunoscut de undeva. Am aflat că nu era altul decât apreciatul poet și publicist (revista LUMINĂ LINA!), preotul Teodor Damian de la New York. I-am transmis salutări „din Montreal spre New York” peste masă și apoi ne-am strâns mâinile cu bucurie. De când Îmi doream să Îl cunosc pe poet! Ce mică este lumea! - o spunem
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
THEODOR RĂPAN: născut la 4 iulie 1954, În comuna Balaci, județul Teleorman. Fiu de Învățător. Absolvent al Facultății de Drept - Secția Juridică (Universitatea București). Atestat ca ziarist profesionist. Poet și publicist. Membru al Uniunii Scriitorilor din România/Secția Poezie/Asociația Scriitorilor din București. ACTIVITATE LITERARĂ Debut publicistic: 1970, În ziarul Teleormanul literar •Debut editorial: 1975, Editura „Albatros” (HOHOTUL APELOR - Caietul debutanților) • Cărți publicate: HOHOTUL APELOR (Editura „Albatros”, În Caietul debutanților, 1975
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
ani (adică până în 1947!) Eliade publicase peste 20 de volume: beletristică, memorialistică și orientalistică. Nuvelistica și eseistica (în română, franceză, engleză, italiană, portugheză și spaniolă) poate fi consultată în orice Bibliografie. Sunt peste o mie de titluri. în 1934 un publicist obscur, Ilariu Dobridor a scris un articol intitulat Un foarte oarecare: Mircea Eliade. Se referea însă la o singură carte - considerată de marii noștri critici interbelici drept o reușită. Denigratorii au evoluat: contestă întreaga operă literară a lui Eliade (fără
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Claudiu Matasa, Nicolae Dima, Dorin Tudoran, Dumitru Tepeneag, Paul Goma, Aurel Sergiu Marinescu, Bujor Nedelcovici, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Vlad Georgescu, Gabriela Melinescu și nu în ultimul rând, cel ce face obiectul prezentului remember, culegătorul de perle din poezia închisorilor, publicistul Zahu Până. Fenomenul exilului literar român a fost cercetat în toată complexitatea lui în câteva țări precum Germania, Franța, Austria și Spania. În Germania, scriitoarea Eva Behring a publicat câteva volume în care a tratat pe larg tema “exilului literar
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
postbelică, a publicat în Revista “Lamusa” câteva articole despre “La actividad de los desplazados politicos rumanos en el exilio”, cosiderand că acest capitol este “mas tristes y sombrios de la historia contemporanea rumâna”. În articolele acestei cercetătoare găsim menționat printre alți publiciști români numele lui Zahu Până, autor al articolului ”La muerte mioritica”, publicat în Revista Culturală “CARPAȚII”, numărul 151 din anul 1988, care a apărut la Madrid, sub direcția poetului Aron Cotrus. În țările de adopție, publiciștii români au devenit destul de
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]