96 matches
-
pe cînd flacăra lingea striurile din fierul patului de campanie; despăducherea, aidoma maimuțelor, seara, la o lampă chioară, pe cînd copiii se aplecau unul deasupra creștetului celuilalt găsind la rădăcina smocurilor de păr bălai sau negru ciorchini de lindini; mîinile puhave ale mamei de atîta spălat părînd niște barbuni fierți... Discursul său În fața mormîntului deschis era pe alocuri Întrerupt de icnetele isterice ale bătrînelor curve (căci cine altele dacă nu ele presimt mai viu sfîșietoarea descărnare și primejdia fatală a decrepitudinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
dragoste pentru Lică și se exprima prin înrăire și prin mojicie. Lina era prima ei victimă. Sia, care era cu Lina de obicei îndărătnică, acum făcea dinadins tot ce putea ca s-o supere. Lina avea un suflet miezos și puhav ca pâinea moale, dar avea și micile ei manii inofensive: un ghem de lână pe care nu-1 suferea să i-1 deșire nimeni; cabinetul medical ce sticlea și unde nu vrea să se amestece nimeni; 0 boccea unde aduna resturi
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
sa ne va scăpa de blestemul lui Adam. Oamenii nu vor munci nici măcar cu gândul...” „Și atunci ce vor face de dimineață până seara, vor trândăvi?!” Starețul se Înfurie de-a binelea. Crucea de metal tremura amenințător În mâna lui puhavă. Chiar și chipul lui Hristos suflat În aur căpătă un aer Înfricoșător. Pictorul Însă nu se sperie. Starețul putea să răcnească mult și bine. Bikinski era obișnuit cu astfel ieșiri... „Se vor gândi la cele sfinte”, răspunse pictorul cu răceală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
felul lui nici dinamic, nici activ, și atunci de unde izvorau aceste spaime? Cât privește apatia lui, aceasta, desigur, se datora În mare interminabilelor discuții de la Corso. Nu cumva Noimann Încercase să „scape”, eufemistic spus, de propria-i persoană?! Trupul său puhav, În ciuda tratamentului dur la care-l supunea atunci când se afla În degringoladă, se dovedise a fi mult mai rezistent decât psihicul, care ceda la primul hop... „Hotărât lucru”, Își spuse medicul, „materia e mai puternică decât spiritul. Și mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ciori fâlfîiau din aripi, așezându-se cârduri-cârduri pe acoperișurile vagoanelor de călători, dar și de mărfuri, cu vopseaua scorojită și ferestrele murdare sau sparte, abandonate pe liniile moarte, În care noaptea Își făceau culcuș copiii străzii și boshetarii cu fața puhavă, adunați În jurul a câte unei sticle de lichior. Contemplând aceste trenuri măcinate de rugină, Noimann căzu pe gânduri. Era ca și cum și-ar fi contemplat propria viață, ajunsă Într-un moment de răscruce. Sentimentul de neliniște din sufletul său se accentua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de ziar, pe când flacăra lingea striurile din fierul patului de campanie; despăducherea, aidoma maimuțelor, seara, la o lampă chioară, pe când copiii se aplecau unul deasupra creștetului celuilalt găsind la rădăcina smocurilor de păr bălai sau negru ciorchini de lindini; mâinile puhave ale mamei de atâta spălat părând niște barbuni fierți... Discursul său În fața mormântului deschis era pe alocuri Întrerupt de icnetele isterice ale bătrânelor curve (căci cine altele dacă nu ele presimt mai viu sfâșietoarea descărnare și primejdia fatală a decrepitudinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
zvâcneau, depărtându-se de mine, ca niște iezi care zburdă și nu rămase în loc, decât numai o pâine mare, mare cât un sac doldora, cu o coajă proaspătă și galbenă, ca de bostan copt și cu un miez moale și puhav la înfățișare, de bine crescută ce era Și din creștetul acestei pâini, care se legăna unduind în preajmă, ieșeau niște muzici tânguioase, iar în blândețea ei și în netezimea ei, pâinea cea măreață mă amețea, ca ochiul de șarpe, sorbindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
având o față arătoasă și un dindărăt opulent și nerușinat, închipuind fantasmagorice combinații de amulete amerindiene tolerate ideologic de autoritățile vremii cu simboluri creștine, mascate abil în argint. Ținutul acesta, de la periferia timpului și totuși contemporan, izvodise un folclor nefiresc, puhav, debil și lânced, aidoma bureților aceia pucioși, care cresc în margini de smârcuri din pădure, viețuind în umbra umedă și devenind solubili de vii, în lumina soarelui, nemairămânând din ei decât o picătură de substanță lichidă, cu miros de sulf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
s-o văd după aceste ultime cuvinte ale prietenului meu nu era surprinzătoare, dar nici deosebit de încântătoare n-aș cuteza s-o numesc, fiind peste măsură de scârbavnică. Euripide se suise cu totul peste Aurora, morfolind-o cu fălcile sale puhave, râgâind și încercând s-o dezbrace, lucru care aproape că îi reușise. Spre uimirea mea, auzise cele spuse de Maro. Și-a întors fața spre noi cu o figură atât de satisfăcută, cu un rânjet atât de hâd, de lat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
juru-i o lume fantastică, cu contururi nestatornice, o lume al cărei centru e el, lume ce-și are rădăcinile în instinctul cel rău și turbure ce-l poartă în suflet, încuviințat în tăcere de singurul său tovarăș: focul împăinjinit și puhav (...) De dimineață cînd se scoală, pînă în seară, pe care o grăbește cît poate (...) firul vieței lui uniforme se desfășoară, prinzînd în intervale regulate aceste stranii puncte. Seara s-a încheiat. Se culcă și în odaia sa înfierbîntată pe iarna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
iar prețul standard pentru o prostituată era de un dolar sau un dolar și un sfert dacă mergeai „la ea“, adică în automobilele abandonate în cimitirul de mașini de la intersecția dintre 56th și Central. Copiii de pe străzi erau costelivi și puhavi, câinii vagabonzi erau plini de râie și mârâiau întruna, iar comercianții țineau puști de vânătoare sub tejghea. Secția de poliție din Newton Street era într-o zonă de război. M-am prezentat la datorie după douăzeci și două de ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Dolores se opri din cântat, se întoarse încet și se uită la el. — Iubitule, spuse ea. Așază-te. Iubitule? se gândi Deggle, dar era obosit, așa că se așeză pe scaunul lui Jones. Virgil, se gândi Dolores. Vocea cântătoare a feței puhave. Inima îndurerată în corpul ei fleșcăit. Virgil, care o luase din ceara fără suflet a bisericii și îi dăduse trup. Ce norocoasă era că-l avea! — Virgil, spuse ea cu voce tare, rostindu-i numele cu plăcere. Virgil Jones. Deggle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
șoc neplăcut ori de câte ori nimeream peste el; nu prea mă dădeam În vânt nici după hidra Împăiată de pe planșa CII, cu cele șapte capete de broască țestoasă și dinți de leu așezate pe șapte gâturi spiralate și cu trunchiul ei ciudat, puhav, cu niște tuberculi cu nasturi pe părți și terminându-se Într-o coadă Înnodată. Alte cărți pe care le-am găsit În podul acela, printre ierbare pline cu căldărușe alpine, cu palemonia albastră, cu Lycneea, cu crini roșii-portocalii și alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
devin din ce În ce mai chinuitoare. Iată, am ajuns și eu care eram atît de perfectă - un aparat fără cusur - să cunosc insomnia. Nu insomnia poeților, nu insomnia Îndrăgostiților sau a căutătorilor de comori sau a ucigașului terorizat de remușcare, nu, o insomnie puhavă, imbecilă, fără gînduri. Stau și număr În neștire, din cînd În cînd Îmi pipăi subțiorile și curbura inghinală, dacă dau de vreun ganglion cît bobul de linte mă trece o boare rece pe șira spinării. Mobilele vechi pocnesc În răstimpuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
1960 Hăituit de Îndoiala că nu-s eu acesta, mă Întreb obosit (Oboseala Întrebărilor urmează unor idei Încâlcite) După oblojeala neigienică a sufletului tăvălit prin trupu-mi prea Întrebuințat Ruginit În atingeri impure, neidentice cu porniri din adâncuri Ros de patimi puhave, căzute În sânge dinspre parșivul a fi Oh, zei nemernici, cât aș vrea să stau de vorbă cu voi, Să pot să sar viu dincolo de cuvinte și semne Bolboroseală nearticulată Într-un mârâit arhaic și repetat Mă voi arunca oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
totul asupră-i și cunoscând Cea proastă Evă nu-și mai Întoarce gestu-i libidinos În nici-un mâine Ea crede că imită mișcările divine spre care-ntinde mâini Ciuntite de cuvinte și gesturi stigmatizate de prefăcuți În odăjdii Nu-Învinuiți pe Eva puhavă și lascivă Ce-n zvârcoliri se frânge la pieptul vostru tare Privirea ei de raze sau de venin e plină Iubiți-o, slăbiciunea-i de preț e tot ce are! Când bucurii străine Îi luminează vorba pătată de plăcere Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
poet. M-a dezamăgit, mi se pare prea făcut, prea confecționat; nu e natural, vorbește cu o emfază agresatoare. La jumătatea spectacolului, mă ridic și plec. Se uită la mine cu reproș. Haida de! (joi) E un miros atât de puhav În casa asta, că, atunci când nu e A. În cameră, deschid ferestrele larg să intre aerul sănătos de afară; nu știu de ce, dar am observat că, În toate casele mai Înstărite, se aciuează un damf, un miros puturos, ceva rafinat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
tare și usturoi, că trebuie să mă păstrez la o distanță respectuoasă, pentru a rezista. Îmi pun problema cum poate să se apropie cineva de o damă cu aura aceasta de miresme, altfel decât din perversiune. Așa de dulce și puhav miroase colega noastră Ursula; de ce oare o fată frumoasă ca ea pute ca un hoit? (luni) Don Fabrizio quella sensazione la conosceva da sempre. Erano decenni che sentiva come il fluido vitale, la facoltà di esistere, la vita insomma, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de lemn enorm, cu tăblii Înalte, ale cărui margini sunt lucrate fin, terminând În capete de șerpi tăind aerul cu limbi ascuțite; pe suprafața internă a tăbliei: gravură cu scena lui Lot ademenit de fiicele sale; carnea se lăfăie pufoasă, puhavă, putredă, sângele roșu apăsând pielea albă, gesturi bolnave; otrăvite privirile, mă surprind spionat de un ochi ascuns, aerul e Înecăcios; mă apasă lichid, se lipește de pielea mea, nu știu când m-am dezbrăcat, Își descheie bluza sau poate i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
înjugau cu Felix Turnătorul ca să mai prade încă o dată bugetul de stat, pe vremea tenebroasă a ciumei portocalii, în timpul lui Băse Împărat, două animăluțe de companie de la care nimenea nu-și mai putea lua ochii: el, copilaș ramolit, becisnic și puhav, odraslă de șacal comunist, și ea, tânără cățea, puiuț de maidanez nehalit, cu părul lung și ochii languroși, repede dedulcită la dejunuri cu Pedigree. Lui i s-a spus tandru și respectuos, pentru puterea tatălui său, Muc cel Mare, stăpân
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
se năpustea pe urma lor pe o stradă laterală... Dimitrici nu avea nici un motiv să mă menajeze. Povestea totul fără ocolișuri. Pe bancheta din spate a mașinii era tolănit un personaj rotofei, chel, cu un pince-nez1 înecat într-o față puhavă. Beria. Alegea trupul femeiesc pe care îl poftea. După aceea, gealații lui o opreau pe trecătoare. Era perioada în care nici măcar nu aveai nevoie de un pretext. Dusă la reședința lui, violată - strivită - cu ajutorul alcoolului, amenințărilor, torturii... Dimitrici nu spunea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]