98 matches
-
pentru școli să aibă purtare de grijă, atât pentru slovinească cât și pentru ce grecească. Și încă de vreme ce sânt 2 aicea, în oraș în Iași,...să fie dator mitropolitul...a avea purtare de grijă și necontenită cercetare asupra dascălilor ca să puie nevoință asupra ucenicilor să-i învețe precum se cade și să-i procopsească, ca cei ce se vor face preoți dintre dânșii să fie învățați și pedepsiți să poată citi orânduiala bisericii dupe cum se cuvine. Și pentru ucenicii de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Deci, destinul frumoasei din poveste. Imitează slova analfabeților, a cremenalilor cu făclia de paști, făclia pogromului. Știi ’mneata: ăia cu urlete și centiron și cruce și livolvere și cămăși verzi ca iarba iadului. Imitează, să juri, nu altceva. Plastografie. Ca să puie piciorul în prag. Ori, ori, mă-nțeledzi, tranc! — Nu, deloc. Nu înțeleg. Ești amețit. Drumul, trăsura, clopoțeii, ești amețit, musiu. Aveți puțintică răbdare! Intrigi proaste, recunosc, dar n-ar fi rău să-l dezarmăm cu totul, ș-apoi să-l lucrăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de paști, răzbunarea Domnului contra celor care l-au răstignit. De colo până colea... gâr-mâr... cu politica. Să cedeze tot, altfel, pac! Tranc, depeșă, neicușorule... imitează, să juri, nu altceva, parcă erau ăia, știi ’mneatale, coloană și centiron. Plastografie. Ca să puie piciorul în prag, rinocerul. Ori, ori, mă-nțelegi, tranc! Să vezi imitație de amenințare, să juri, nu altceva, să juri! Anonimă, parc-ar fi semnat-o toți. Zi-i mișel și pace! Așa e lumea, n-ai ce face, înțelegi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
așa de delicat, că nu puteai fi impresionat. Moartea i-a venit după două zile de boală în pat. Mi s-a spus că nu și-a schimbat deloc obiceiurile nici atunci. A rugat să fie ridicat ca să i se puie sub saltea pantalonii pentru dungă. În pantalonii ireproșabili l-au dus la cimitir și din Câmpiile Elizee trebuie să se fi privit încîntat. Ce rost are moartea să vie la astfel de oameni? La Ivonne Segal, vecina mea din târgul
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
că a fost prea discretă, fie că n-a interesat-o nimic și nici nu poate pricepe marile tragedii. Să încep să-i vorbesc despre ce i-am făcut atâta vreme? Și ce va pricepe dacă are alt temperament? O să puie aceeași, întrebare: "Dar de ce pleci?" Și n-aș putea da nici un răspuns clar. Orice promisiune mi-ar da, nu pot conta că și-o va ține cu toată seriozitatea. Tot mai bine cu Ioana să mă înțeleg. Voi minți-o
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
gratuit! Nici măcar nu ți-a propus să te ia de nevastă! O femeie nu se dă gratuit decât în două cazuri: când iubește sau când este o cocotă. - Probabil că există și cazul meu, dar nu s-au priceput oameniisă-l puie în cazurile posibile. Nici n-am făcut observația c-ar fi trebuit să mă ceară de nevastă. Cum n-aș fi primit așa ceva pentru nimic în lume, de aceea probabil că nu m-am gândit la procedeul lui. - De ce nu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
omenească își are logica sa, o logică esclusivă, teribilă, cumplită. Acești dandy avuți, cari împart banii lor la chelneri și curve, cu greu și-ar întinde mâna spre-a da ceva celui sărac. Ar chema sergentul de uliță ca să-l puie să-l închidă. Imorali - ei cer de la alții moralitate, leneși - ei pretind de la alții să lucre, stupizi - ei pretind de la alții ca să fie cuminți. Cum să numim acea mină ironică cu care acești oameni își râd de morală, de catonism
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
c-a tradus-o de pe moldovenie pe spaniolie. I-am trimis lui Moretto o depeșă în regiunile cerești ca altădată de va îndrăzni să copieze în anul.,. o comedie scrisă românește în anul 187O, să aibă, cel puțin precauțiunea - ca să puie pe doșcă: tălmăcită de pe moldovenie în anul cutare - da nu așa!... {EminescuOpIV 479} A. - De ce plângi, o, Dona Diana, De ce ochiu-ți lăcrimează? Nu ești sântă și frumoasă Ca o dramă spaniolă? Știi: Don Manuel, perfidul, Inconstant iubește-o altă, Alta
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ei regi, Pe - mpărații lumii - ntregi, Ș-o furtună se lăsă Ce pământul L-înnecă. Miază noapte și apus Neamuri mii pe cale - au pus, Roiuri mari și prădătoare, A străinelor popoare, Ce curgeau, mări, curgeau, Capăt nici nu mai aveau, Ca să puie moștenire Pe sărmana omenire. Când gândesc L-așa dureri Pare-mi-se c-au fost ieri, Când gândesc L-ai mei ciobani 87 {EminescuOpVI 88} {EminescuOpVI 89} {EminescuOpVI 90} Pare-mi-se mii de ani... Iară când am auzit Că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
una și bună c-așa și pe dincolo, n-o știi pă Gina, cînd Își bagă asta ceva În cap, nici dracu n-o oprește. Da i-o fi și iei săraca că-i tînără și n-o să și-o puie În saramură că acolo la hotel, la Brașov, vine străini, de, cu dolari și noaptea țse ridică duhul orașului peste troițele din Șchei peste zidurile grele ale catedralei Bartolomeu degetul parcurge pe fisura unui portal gotic centimetru cu centimetru istoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și asta, ce-o mai strîngea. — Doamna Oprișan, fetele astea sînt colegele lui, partenerele cu care dansează, să nu-ți Închipui că... — Lasă nu te mai ascunde după deget că vedem și noi, tineri, frumoși, doar n-o să și-o puie la saramură... — Iar Începi, eu ți-am spus adevărul, dar cu dumneata. — Bine, bine, te crez, mă duc că acuș vine cumătru cu ăl mic și trebuie să-i dau să mănînce. Să fii sănătoasă, vecină. Ceață, nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
două femei tinere șușotesc Între ele sub urechile ciulite ale fetițelor, iar bărbatul de lângă tine spune tare, ca pentru el (dar trebuie să Înțelegi că ți se adresează și te ia părtaș la observația lui): — A venit cu mașina că puie un plic! Are benzină, răspunzi tu. Nu se face să te prefaci că n-ai auzit. — Da, și are și bani să cumpere benzină, continuă omul pe același ton neutru de mai Înainte. Urmează apoi o lungă tăcere În stația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
și dreaptă. Cu toate astea, în loc să i se caute soluții cinstite, care să aline cât de cât mizeria țărănească, toți toarnă untdelemn pe focul încins. Opoziția, bine, să zicem, e opoziție și vrea să profite chiar de o catastrofă, ca să puie mâna pe putere... Cel puțin guvernul de-ar fi cuminte! Aș! Face mai rău decât opoziția, fiindcă nu face nimic. Și-a pierdut capul sau încă nu-și dă seama de situație. Destul că pârjolul se întinde și nimeni nu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nu mai e vorba de lupta sfântă a țăranilor. Acuma sunt numai tulburătorii ordinii publice împotriva cărora trebuiesc mijloace energice de represiune. Nu ți-am proorocit eu toate astea de-acum trei săptămâni, puiule? Dar să vezi curînd-curînd cum o să puie și tunurile în bătaie ca să sugrume lupta sfântă pe care au glorificat-o până ieri! Nu observi? I-au dat zor cu "lupta sfîntă" și cu "să nu curgă o picătură de sânge romînesc" exact până ieri, adică până în ceasul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nevasta. Trei fete înstreinate erau măritate în satele bogate de jos. Băiatul cel mare i se prăpădise pe front. Altul, însurat, făcea armata în oraș, departe. Rămăsese singur, numai cu norăsa, de care nu se arăta mulțumit. Dar avea so puie să facă mâncare și să vază de noi. Vorbeam urcând și gâfâind. Gheața se spărsese și omul sta deschis în fața noastră. Seara, când am poposit în bătătura lui Onișor și iam pus în palmă cărăușia și arvună din chirie, nu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
-ți, întinde / Eu să le pot prinde / Vârfurile tele / Să trec peste ele / Marea în cea parte / Ce lumea-mi desparte. / Eu nu pot întinde / Tu să le poți prinde / Vârfurile mele / Să treci peste ele / Că-n mine a puiat / Din inimă spurcat / Roșu șoimuleț / Cu ochiul sumeț / Când nici vei gândi / Puii te-or simți / Și ei or șuiera / De te-i speria / În mare-i cădea / Și te-i îneca...(...) / Hai, brade, hai, / Mult mă mai rugai / O
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
veci împreună!""286 Drămuind talgerele norocului, cucul se lasă îmblânzit de puterea cântului omenesc, realizându-se, astfel, o simbioză lirică între planul uman și planul cosmic: Vine cucul de trei zile / Peste văi, peste movile/ Și loc n-are să se puie, / Să cânte, focul să-și spuie. Pune-s-ar pe-o rămurea / Aproape de casa mea, / Să-mi tot cânte, cânte-n față, / Și seară, și dimineață. De-ar fi cucul voinicel, / Mi l-aș prinde argățel / Și cămăși subțiri i-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
liberalismului ce va să zică a administra? Ce va să zică a privi bunăstarea populațiunii ca pe un lucru încredințat înțelepciunii și vegherii tale? Să gândești pentru cel ce nu gândește, să pui în cumpănă dările comunale, să le deschizi oamenilor ochii ca să nu puie dări peste dări, ba butucărit, ba stupărit, ba văcărit, ba câte comedii toate îi trec prin cap primarului pentru a stoarce și cea din urmă picătură de sânge din țăran!"337. Îngrijorat de soarta țării în contextul politicii europene, jurnalistul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
poată ști ce au lucrat, să se asemene hiarelor și dobitoacelor celor cu minte și fără minte"36. * Unii termeni s-au pierdut. Neculce întrebuințează acest termen. Șerban Vodă Cantacuzino voia să scoată din Domnia Moldovei pe Dumitrașcu Cantacuzino, ca să puie în locul lui pe clucerul Constantin Cantemir, un bătrân de 70 ani; acestuia îi impunea, în schimbul domniei, să nu se atingă de copiii boierului Gavriliță "pentru căci el vedea și cunoștea Gavriliță că feciorii lui, că nu sunt toți așezați la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
-ți, Întinde/ Eu să le pot prinde/ Vârfurile tale/ Să trec peste ele/ Marea În cea parte/ Ce lumea-mi desparte./ - Eu nu pot Întinde/ Tu să le poți prinde/ Vârfurile mele/ Să treci peste ele/ Că-n mine-a puiat/ Din inimă spurcat/ Roșu șoimuleț/ Cu ochiul sumeț,/ Când nici vei gândi/ Puii te-or simți/ Și ei or șuiera/ De te-i spăria/ În mare-i cădea/ Și te-i Îneca.../ - Las să fie așa! (S.F. Marian, 1995, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lui M. Beniuc cel de azi este de a nu se fi lăsat ispitit de idilism și vulgarism edulcorat și de a fi păstrat sfârcul de bici cu care pleznește și acum nemilos ca Iorgu Iorgovan «șarpele» încă primejdios fiindcă «puie» adică plodește: Ne știm de mult, e lupta veche Din veac în veac, din an în an: E șarpele ce puie streche Lovit de Iorgu Iorgovan. În poezia de astăzi a lui M. Beniuc apar trăsături noi caracteristice unui poet
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a fi păstrat sfârcul de bici cu care pleznește și acum nemilos ca Iorgu Iorgovan «șarpele» încă primejdios fiindcă «puie» adică plodește: Ne știm de mult, e lupta veche Din veac în veac, din an în an: E șarpele ce puie streche Lovit de Iorgu Iorgovan. În poezia de astăzi a lui M. Beniuc apar trăsături noi caracteristice unui poet socialist. «Arta poetică» în care poetul cântă tot ceea ce «e dat omului să-i placă», «tot ceea ce-ți face traiul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu se Înece anii au lucrat, să se asemene hiarelor și dobitoacelor celor cu minte și fără minte”. Unii termeni s-au pierdut. Neculce Întrebuințează acest termen: „Șerban Vodă Cantacuzino voia să scoată din Domnia Moldovei pe Dumitrașcu Cantacuzino, ca să puie În locul lui pe clucerul Constantin Cantemir, un bătrân de 70 ani; acestuia Îi impunea, În schimbul domniei, să nu se atingă de copii boierului Gavriliță, pentru că el vedea și cunoștea Gavriliță că feciorii lui, că nu sunt toți așezați la minte
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]