211 matches
-
motorul În iarbă și ne Învârteam toți pe lângă el dându-ne cu părerea. Doar Andrei o ținea una și bună cu Ortansa. — Ai pierdut-o pe drum, Viorele, pe plajă ori la discotecă-n Costinești... Mai bine-o pierdeai În pulile noastre, scuză-mă, dadă Leontino, că matale ș-așa n-auzi... Doapele astea de plastic, domnu’ Gomoiu, dă o șurubelniță să i le scoatem. Sunt pentru conservare. L-au pus la murat, da’ bine c-au lăsat uleiu-n el... Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
bunăstare care depășeau cu mult salariile lor, de trei ori poate mai mari decât ce ne dădea nouă moș Victor prin Cooperativă. Altminteri, ce făceau ei acum nu era nici pe departe la-ndemâna oricui. Îți trebuia ceva sânge-n pulă ca să umbli pe șosea cu două Rabe de cinci tone pline cu marfă de furat În care să mai bagi și bani, să mergi la sigur adică, dacă nu cumva or fi fost puși și ei În funcțiune de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
vină. Lasă-l, vere, să-i tihnească, mă mustră Laur. Nu-l vezi că-i supărat? Toți suntem supărați și tu-i dai Întruna cu ocna aia greaua. Păi la câteva luni câte zice părințelu’, să știi că nici În pulă nu m-ar durea. Laur Își bălăcește râsul lui de curviștină nătângă În ciorba pe care o toarnă În el de-a valma cu bere, da, Andrei are banii, cu ăsta se duce, trebuie la o adică să vegheze să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
se topea tot sufletu’ după Viorel să-l freci În găoază? N-ai mai fi stat și tu două-trei zile cu tac-tu care te-a făcut, sau să mai Întârzii nițel pe la Motănica? Iar ți-ai luat lumea-n pulă după nici două luni și ceva, ca să cazi ca o ploșniță În cârca noastră, la care văru' Laur parc-ar fi dat să râdă sau să fugă, mustăcea că eh, ce să-i faci, știam și eu ce știa el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Ministerul Sănătății. Atunci? Atunci să nu dăm aiurea-n fiert că n-avem la ce să ne facem griji. Uite-l pe Pepino, ăsta-i chiar omul nostru, Pepino ne va ajuta. Pepino e de nădejde și cu sânge-n pulă de desființează sute de kilometri de graniță și divizii Întregi de grăniceri, mugind ca un ciclon devastator peste tot țarcul ăsta de căcat. — Mmmmââî uitasemmm demm tine. Andreimmm, Dacămmm n-ai mmmai scris și-ai venitmmââî atâtmmm demm rarmmm. Nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
dus la bar și a mai adus un rând de halbe. Știam prea bine ce se tot străduia Carol să ne explice, și anume că tuturor le e frică, În afara unora ca noi ăștia de la masa asta, cu sânge-n pulă și puși pe nebunii, pe zbierat ce nu e voie și pe spart vitrine, așa că nouă și altora asemenea nouă ne revenea misiunea să-i salvăm pe români și să-i spălăm de rușine În fața lumii Întregi. Carol ne vedea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Marian, afară de una slabă, schiloadă, nu face acte umanitare cu aia. Altfel, n-are criterii. Tot ce mișcă. Râul, ramul, relație libidinală cu întregul univers. Mai ales cu doamna Aduța, căreia i-ar recomanda să-și ia niște chiloți cu pulă să stea mereu cu ceva tare înăuntru. Stă pe calorifer și își privește haremul. Mascul dominant. Din cauza unora ca ăsta expresia „fii bărbat“ m-a indispus întotdeauna. V-am mai spus, e normal să ne probăm aici virilitatea. Ne-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
a dres busuiocul în felul următor. „Da’, ce-ai cu noi, fă, pentru ce să dăm cu var? - n-am zis «pula» am zis «pulma».“ Și așa a decurs conversația asta licențioasă care urmărea să stabilească diferențele de nuanță dintre pulă și pulmă - și noi ne tăvăleam prin bănci de râs. Altă dată, fază de zece puncte, eram la ora de limba și literatura română, la Șoseaua Nordului a lui Eugen Barbu, țin minte lecția cu așa mare precizie pentru că desenasem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
fizică! Dacă nu când jucăm o să fie căcarea lumii și-n pauze desene animate! Ei vorbesc acum despre Făcălețu. Guvidele lui Făcălețu. A vrut s-o ia pe una cu japca aseară, de la discotecă. În pușcărie își băgase rulmenți pe pulă. Un lucru util, pentru că acum zici că e știulete de porumb. Nu se infectează. Rupi. Fuți ca un măgar. Toți afară de mine au peste douăzeci de ani. Sunt șomeri sau nu. Doar Motanu are cazier. I-a șparlit găinile unuia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
foc cum dracu’ la un ciufut ca mine vine așa o fată drăguță, cum zicea ea. Am surprins odată involuntar un dialog în care nea Titi îi explica ei ceva de genul: habar n-ai tu ce e aia o pulă! Trebuie să fută la vârsta lui. Vrei să se ducă prin boscheți? Adică tot utilitarul prima. Omul are un întreg set de necesități. Și regulatul, e din punctul lor de vedere, așa cu spunea un poet, o simplă chestie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
le declanșase ofuscarea. - Pe soră-mea și pe bărba-su tot proști îi consideri, că și ei m-au sfătuit să te dau în judecată. Au zis: bă, dacă eram în locul tău, imediat îi dădeam în judecată. Așa vorbesc io, cu pulă, pizdă? Cu „io“? Io nu vorbesc așa! Chiar dacă mulți oameni despre care am scris cândva s-au simțit ofensați că în discursul lor introduceam acest „io“, cred că trebuie să plecăm de la premisa că limba română e o limbă fonetică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici și Ion Stanomir. Copilul din romanul lui Cărtărescu nu intră în conflict doar cu sistemul, ci cu întreaga lume a maturilor. Pasajele în care Mircea descoperă "cuvintele vulgare" sînt de un haz nebun: "Pulă, pizdă, fut erau cuvinte ce nu trebuiau spuse niciodată în prezența oamenilor mari. Ceva mai puțin grave erau căcat (și chiar rahat, deși pînă și ai lui mai ziceau așa) și dracul, în locul căruiatrebuia să spui mereu naiba." Rețeta e
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
a venerii în brațele buruienii.// agresiv arogant aristocrat fără prieteni fără dușmani/ dacă l-aș fi atins, nu m-ar fi mușcat.// o viespe uriașă lichefiată: picioroange de antracit/ pictate cu galben./ (deschis) floare a venerii în brațele buruienii./ aștepta pule de gândăcei și de muște,/ pule de buburuze și de cărăbuși,/ pulă de furnică și pulă de vaca-domnului/ trompe fastuoase de fluturi-curtezani:/ le dizolva măruntaiele (iată SYNTHEZA)/ ei acceptau cu voluptate și umilință (ASCEZA)/ vedeam în el voința divină, învățătura
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
arogant aristocrat fără prieteni fără dușmani/ dacă l-aș fi atins, nu m-ar fi mușcat.// o viespe uriașă lichefiată: picioroange de antracit/ pictate cu galben./ (deschis) floare a venerii în brațele buruienii./ aștepta pule de gândăcei și de muște,/ pule de buburuze și de cărăbuși,/ pulă de furnică și pulă de vaca-domnului/ trompe fastuoase de fluturi-curtezani:/ le dizolva măruntaiele (iată SYNTHEZA)/ ei acceptau cu voluptate și umilință (ASCEZA)/ vedeam în el voința divină, învățătura revelată./ îi pândeam pe ceilalți: mi-
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
dacă l-aș fi atins, nu m-ar fi mușcat.// o viespe uriașă lichefiată: picioroange de antracit/ pictate cu galben./ (deschis) floare a venerii în brațele buruienii./ aștepta pule de gândăcei și de muște,/ pule de buburuze și de cărăbuși,/ pulă de furnică și pulă de vaca-domnului/ trompe fastuoase de fluturi-curtezani:/ le dizolva măruntaiele (iată SYNTHEZA)/ ei acceptau cu voluptate și umilință (ASCEZA)/ vedeam în el voința divină, învățătura revelată./ îi pândeam pe ceilalți: mi-era teamă de răutatea,/ de insectarele
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
atins, nu m-ar fi mușcat.// o viespe uriașă lichefiată: picioroange de antracit/ pictate cu galben./ (deschis) floare a venerii în brațele buruienii./ aștepta pule de gândăcei și de muște,/ pule de buburuze și de cărăbuși,/ pulă de furnică și pulă de vaca-domnului/ trompe fastuoase de fluturi-curtezani:/ le dizolva măruntaiele (iată SYNTHEZA)/ ei acceptau cu voluptate și umilință (ASCEZA)/ vedeam în el voința divină, învățătura revelată./ îi pândeam pe ceilalți: mi-era teamă de răutatea,/ de insectarele, de neștiința lor sacră
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
limbajului nu mai avea limite, batjocorind inclusiv lucrurile sfinte, blasfemiind bezmetic în sensul unei răsturnări a tuturor convențiilor și ierarhiilor. Din reflex cultural, frenezia scatologică a lui Emil Brumaru duce și la inserturi textualiste: "Ci tu i-ai spus: O pulă ți-ar trebui acum, / Vîrîtă pîn... la coaie în cur și alta-n gură, / S-o sugi, și încă una, cu-asupra de măsură, / În pizda-ți mlăștinoasă să-și verse-n valuri spuma.; / Și poate cu trei pule în
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
O pulă ți-ar trebui acum, / Vîrîtă pîn... la coaie în cur și alta-n gură, / S-o sugi, și încă una, cu-asupra de măsură, / În pizda-ți mlăștinoasă să-și verse-n valuri spuma.; / Și poate cu trei pule în tine-o să-nțelegi / ŤCă vis al morți-eterne e viața lumi-ntregiť" (Sonet 37). Sătul de înscenarea angelică, artificială ca un joc de salon, poetul are aerul a se răzbuna pe constrîngerea la care l-a silit, încercînd încă o
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
putem socoti literară: "Ea, simțind că e privită, / Dintr-odată se excită // Și se-oprește. El se-nclină. Lin pocnește o bășină...// Cîntă muzica-n grădină..." (Poem epic, 3). Ca și : "Coniță dulce, cînd te caci, / Ai vrea și-o pulă-n gît să-ți bagi; / De-aceea stau în fața ta / De-a pururi spre-a mă descheia / Blînd la prohab ca să mă sugi / Pînă ce măduva-mi usuci" ( Într-o amintire a lui Costache Conachi). Ca și: Povestea firului de
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
De-a pururi spre-a mă descheia / Blînd la prohab ca să mă sugi / Pînă ce măduva-mi usuci" ( Într-o amintire a lui Costache Conachi). Ca și: Povestea firului de ață / Și a lindicului de țață / Sculat de dis-de-dimineață // Povestea pulelor de cal / Cărate-n spate de-un hamal // Povestea unor disperați / Ce fut cățeii din Galați" (Sumarul celor zece povești nescrise). Desigur, desigur pînă și perversiunile pot avea o demnitate / expresivitate a punerii în text, însă aici ele decad în
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
spate pentru a cuceri, cu mai multă plăcere, clipa următoare. Picioarele-i puțeau a găină moartă, diavolii aveau grijă să-l ieie în primire de la călcîie, dar el rezista superb, înjurînd candid în dreapta și-n stînga, împrăștiind spre stupoarea tuturor "pule" și "pizde" și "futaiuri" de clocotea văzduhul, ca pe niște crini negri smulși din teribila lui puritate. Doamne, mă gîndesc acum, eu am văzut poezia întruchipată într-un om! Mă întreb și-acum: ați primit oare prima mea scrisoare pentru
Voi începe să-mi amintesc c-am fost și poet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14164_a_15489]
-
detabuizată (lexical vorbind), poeții (în special) au supralicitat-o în așa măsură și atât de prost încât riscă să o facă indezirabilă. Limbajul frust a sedus pe mulți și am impresia că mulți poeți chiar cred că prin a pune pulă sau muie în poem reușesc un vers puternic. Cred că a scrie folosind limbajul sexual frust ar trebui să fie - de la sine - apanajul unui număr restrâns de poeți. Nu trebuie să fii neapărat Brumaru, dar e evident faptul că nu
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
să iubim aparențele. F. a murit într-o celulă capitonată, cu creierul putred de prea mult sex sălbatic. Fața i se înnegrise, asta am văzut-o cu ochii mei, și se spune că nu îi mai rămăsese mare lucru din pulă. O asistentă mi-a zis că arăta ca interiorul unui vierme. Te salut F., prieten vechi și gălăgios! Mă întreb dacă amintirea ta va dăinui. Iar tu, Catherine Tekakwitha, dacă vrei să știi, sunt atât de uman încât sufăr de
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
Un blogger aduce aminte pe internet de o revistă care a apărut în anii 30, în România și care a avut o viață scurtă, dar care a făcut furori la acea vreme. Se numea ”Pulă” și din cauza acestui nume, autorii au ajuns în spatele gratiilor. Potrivit Wikipedia, ”Pulă”, subintitulată ”Revistă de Pulă Modernă” sau ”Organ Universal”, este o revistă avangardistă românească scoasă de Aurel Baranga, Gherasim Luca, Paul Păun și Jules Perahim, anterior redactori ai revistei
Jurnaliști români băgați la închisoare din cauza numelui revistei () [Corola-journal/Journalistic/81347_a_82672]
-
de o revistă care a apărut în anii 30, în România și care a avut o viață scurtă, dar care a făcut furori la acea vreme. Se numea ”Pulă” și din cauza acestui nume, autorii au ajuns în spatele gratiilor. Potrivit Wikipedia, ”Pulă”, subintitulată ”Revistă de Pulă Modernă” sau ”Organ Universal”, este o revistă avangardistă românească scoasă de Aurel Baranga, Gherasim Luca, Paul Păun și Jules Perahim, anterior redactori ai revistei ”Alge”. A apărut într-un singur număr, pe data de 1 octombrie
Jurnaliști români băgați la închisoare din cauza numelui revistei () [Corola-journal/Journalistic/81347_a_82672]