4,117 matches
-
fost și scena care l-a avut ca al doilea personaj pe colegul Bogdan Ghiu. Bogdan scria poezii, avea lecturi moderne și interesante - și în genere evita o frecventare exagerată a cursurilor. În mod inteligent, se prezenta, pentru a lua pulsul vieții universitare, la începutul și la sfîrșitul fiecărui semestru. Într-un asemenea moment inaugural, la seminarul de istoria limbii tocmai se împărțeau temele. I-a căzut - sau și-a ales el, mai puțin tentat de disparițiile declinării și de evoluțiile
Cîteva amintiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/14657_a_15982]
-
o reperaseră Poliția, Parchetul și Justiția fix la granița dintre două continente. Precizia geografică ne-a lăsat muți și fraieri. Noroc cu domnul prim-ministru care ne-a scos din ceața minții galinacee cu o afirmație care ne-a restabilit pulsul și verticalitatea bipedică zicând: - Compatrioți, noi nu suntem papagali! Și noi care crezusem contrariul. Eh, asta e! Dacă nu suntem atenți la nuanțe și nici nu învățăm din manualele alternative - așa ne trebuie! De fapt, era vorba de o simplă
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
exilul prelungit al "proscrisului" dă la iveală fructele mîniei tîrziu, sub contururi sublimate, în poemul Conrad (1867). Socotită de mai toți exegeții săi drept capodoperă, piesa învigorează muzeul figurilor de ceară din portretistica lui Bolintineanu. Spre deosebire de toți ceilalți, Conrad are puls. Împrumutînd, în mare, soarta Bălcescului și itinerarul mediteranean al autorului, Conrad capătă alura Corsarului lui Byron și aura de erou romantic a lui Childe Harold. Este pentru prima și ultima dată cînd Bolintineanu reușește o armonizare perfectă între senzualitate și
August by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14902_a_16227]
-
cei mai optimiști oameni pe care îi cunosc eu. Cred că sunt mai optimist și decât prietenul tău cel optimist (Emi Gal parcă). Însă sincer, mi se pare că ne afundam deja din ce in ce mai mult. Muncesc în economia reală, simt zilnic pulsul pieței pe diferite domenii...și e cam nasol.... Nici nu vreau să mă gândesc ce va fi luni pe Bursă și pe leu. îmi pare rău că trebuie să vin cu o părere în contradicție cu ce scrii aici, dar
Adânc omagiu judecătorilor iubiţi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82608_a_83933]
-
viețile. Am fost în vizită acasă la Doina Levintza și i-am rugat pe Philippe Guilet de Saint Mart, directorul artistic al Festivalului de modă Pasarelă, si pe Andreea Constantin, Fashion Editor VIVA!, să iasă în stradă și să ia pulsul modei. Mai găsiți în emisiune povestea Oanei Felipov și a creației ei, Karakiri, o caracatiță cu personalitate, confecționata manual, precum și a programului de leadership creativ al Asociației Erudio, care i-a convins pe managerii din multinaționale să-și dea jos
Creativitatea e bună ca viaţa by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82677_a_84002]
-
se caracterizează undeva), de o sensibilitate și discreție aproape maladive, incapabil să apuce pe cineva de guler pentru a-i urla în față niște adevăruri bine meritate, dar izbutind, cu privirea-i lucidă, receptivă la toate nuanțele, să ia perfect pulsul lumii înconjurătoare și să-i pună de cele mai multe ori un diagnostic just, erau mai degrabă interioare. Ceea ce nu înseamnă că nu s-a distanțat de unii oameni care-i fuseseră dragi (Camil Petrescu al cărui portret este absolut oripilant sau
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
a început delumirea, desprinzîndu-mă un punct în aerul vibrînd de arșiță, a rămas mîhnirea - un ecou din adînc al umbrelor noastre, întrezărite pesemne încă de pe atunci, el deslușindu-mi urma din zeci de altele, însoțindu-mă în secundele desfrunzite de puls, un timp la fel de unic/ șerpuind prin vremuri tulburi. întreaga istorie o lentă și treptată dezumbrire de inimă și se va ști doar, cînd se va deschide ultima ușă, cînd ne vom agăța de clipă ca de mînerul plumbuit de oprire
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/11028_a_12353]
-
unește îți nasc un poem mica lui veșnicie să-mi umble prin suflet sub ninsori se încheagă bulbul speranței percepută cu ochiul din suflet (un fel de prizonier al singurătății) se naște o margine spre care și marea tânjește cu pulsul ce biruie țărmul sângelui meu Amprente Acest paltin efeb știutor a toate privind viața lăuntrică cu brațele lui îmbrățișând neființa rescrie o mai veche iubire amintiri se zvârcolesc de durere sub crengi și până și aerul respirat de noi amândoi
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
adîncului, ce ne strigă pe numele mic. trecem prin memoria celorlalți ca printr-o tabără militară. aici, în adînc, ce veselă-i lumina. ce lin alunecă trupul în faldurile de lut. doar brațul inimii bate zadarnic gongul de întoarcere. doar pulsul cărnii tace și urlă în cuvinte de sfîrșit și început. ploaia din grindă susurul ploilor arămii. cu acel amestec de vedenii și nepăsare. în acea toamnă în care parcă toate creșteu cu capul în jos. boala se ridica veselă în
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
în castelul de ceară, în care tropăiesc în cadențe cîrtițele lumii. unde rădăcinile abia mai țin de mînă lumina. rătăciți în marsupiile îndoielii, seara închidem pleoapele amniotice cu yale de pămînt. să nu se audă tumultul, pocnetul de dric al pulsului. străzile cu siluetele uscate, cu unduiri ce se adîncesc din loc în loc. lipite, absență lîngă absență, la pas cu realitatea din închipuire. moartea-i încă vie în noi treacă de la noi și paharul acesta. rămînă doar otrava cea dătătoare
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
un banal leșin. în care muzica unui lift ne tot urcă în sicriu. eram atît de aproape de inima savanei. de larma pașilor neumblați. de a lor fascinatio nugacitatis. de pocnetul scurt al mîinilor căzute pe piept. textul gliei ticăitul acestor pulsuri ce bat înafară. foșnetul prezenței din spatele lucrurilor. praful aducerii aminte îmbracă totul în stranii aparențe. undeva, aproape de text, realitatea își tot exersează aparențele. apoi întră dezinhibată în poem. își face semnul crucii cu saliva personajelor, își tatuează trupul cu nume
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
cosmopolitul, "internaționalistul" Sîrbu o strânge și o întărește tot mai mult, cu trecerea anilor) e însoțită, în chip firesc, de refuzul net al literaturii "flotante" și al scriitorilor autiști, cufundați în propriile experimente livrești și deci incapabili să mai simtă pulsul accelerat al dramei naționale. Nici sincronist, nici protocronist, el pledează pentru scrisul curat și demn, abordând frontal temele grave ale actualității și lipsindu-se de excesive subtilități parabolice și paralogice. De remarcat evoluția interioară a scriitorului, de la gratuitatea estetică a
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
cei doi îndrăgostiți în sclipiri de constelații ce nasc și alimentează visele, apare lumea din sufletul poetei: //în lumea mea e pace/și multă iubire/între noi perdea de lacrimi/astăzi am umblat/după tine prin labirint/inima a bătut pulsul ancestral/odată cu a cerului meu/din viu în viu/din sus în mai sus/ia-mă cu tine/știu că mai este un loc/voi sta cu bărbia pe genunchi/în poziția fetusului/nemișcată/ inima va bate în ritmul universului
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
Elena Buică, este o fereastră deschisă către cititor, întru înțelegerea tipului de literatură, în contextul căreia se înscrie și opera originalei scriitoarei, născute pe meleaguri teleormănene, dar trăitoare de câteva decenii pe tărâmuri canadiene. Deși departe de țară, Domnia sa simte pulsul înnoirilor petrecute în literatura românească a ultimului sfert de secol, aici, în România postdecembristă. Autoarea precizează că scrierile epice s-au diversificat structural, au dobândit un caracter preponderent memorialistic, scriitorul fiind deopotrivă și narator și personaj. Celelalte personaje sunt, de
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
Publicat în: Ediția nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului După 100 de ani retrăim acum cu emoție un eveniment istoric cu o mare încărcătură profund umană. Rememorarea acestei întâmplări ne face respirația mai grea, inima își grăbește pulsul, glasul capătă un tremur. În preajma noastră se lasă o liniște în care gândul face drumul înapoi până la locul desfășurării acelor scene ca să le vedem cu ochii minții și ai sufletului așa cum s-au petrecut. Se poate vorbi de un adevărat
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
vieții: În traistă: un fluer, o pița și vin.../ Eu deapăn fuiorul din raze de lună/ Și trec neatinsă de nicio furtună,/ Că prea mulți sunt norii ce varsă venin...” (Subțire trecere) Creația sa poetică rezonează cu lumea înconjurătoare, simți pulsul Vieții și al Universului. Dezvăluie gânduri și tăceri care scapără întrebări rămase fără răspuns, ori concluzii dureroase: “Când nopți de dor se duc topite/ Luând văzduhul pe copite,/ Cu strălucirea lor rotundă// Ca fulgerarea din secundă// Când sufletul plecat în
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
Ceea ce mai e încă sigur e fereastra și așteptarea mea. Joc Jocul acesta de-a așteptatul îl știu. Poate că așteptarea e chiar esența trupului nostru. E mai mult decât o stare și mai puțin decât o metafizică. Este în pulsul și în carnea noastră: fiecare bătaie a inimii e o așteptare a bătăii următoare. O să joc mai departe, din ce în ce mai frenetic, jocul acesta, până când păsările se vor năpusti devorând invizibile întoarcerile tale, parfumul plecărilor tale, aroma trupurilor noastre amestecate de zei
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
poți privi pe femeia aceea alungată cu pietre cândva, cu hainele rupte, privind ca printr-o plasă printre genele încâlcite, sărate, căutându-te. Sevrage d’amour Inima mea e o chitară cu arterele destrămate, Corzile ei zdrențuite vibrează din ce în ce mai departe. Pulsul îmi scade și viața mi se îneacă în cântec, Iar ritmul e rupt de tăcerea ce-așteaptă în taină-un descântec. Nu pleacă plecarea și nu vine venirea, Mă strânge prin sânge și mă doare iubirea. Catren pentru zei Zeii
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
și de țările europene, în ultimul secol și jumătate, exact timpul de când există Familia Regală română. Privind în urmă, mai ales la documentele și fotografiile vremii, se vede limpede că, oricât de respectuoși cu tradiția și oricât de conectați la pulsul societății românești ar fi fost, Suveranii români din toate generațiile au petrecut Crăciunul după propriile lor gusturi, în funcție de trăsăturile lor de caracter, de orizontul lor cultural, de felul în care se raportau la familie și la înțelesul timpului liber. Nici
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
dintr-un unghi stilistic care nu sînt decît ale decorativelor. Prin formele suficiente sieși, prin refuzul oricărei transcendențe impuse a imaginii, prin perfecta colaborare cu materialul și printr-o impecabilă stăpînire a tehnicilor - de la modelajul cald la detaliul auster, de la pulsul sangvin la frigiditatea industrială și de la desenul geometric sau cu accente ironice la arderea fără greșeală - " expoziția este un comentariu decorativ - un joc de suprafețe spectaculoase și de existențe umile - al lumii însăși. Deși artista folosește cu voluptate imaginea figurativă
Chipuri, măști, efigii, reverii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10317_a_11642]
-
alte zone culturale, din Europa de Est, să spunem, din țările baltice, pentru care festivalul este o trambulină, care sînt vocile clasice sau avangardiste din teatru-dans, din dans. Cu alte cuvinte, la Avignon, de șaizeci de ediții, se ia, an de an, pulsul unui fenomen bine instalat în zidurile cetății primei așezări papale și în spiritul ei: teatrul. Aici este o onoare să fii invitat ca artist, să ți se joace un spectacol în inn, aici poți să simți mărirea și decăderea, răsfățul
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
scoasă și fuseseră puse 5 scaune; pentru profesorul de română, de franceză, de istorie, de geografie și nu mai știu pentru cine era al cincilea. S-a așternut o liniște mormântala, că ni se auzeau respirațiile repezite, având cred 160 pulsul pe minut. Cand în fine am avut curajul să mă uit la comisie mi-am dat seama că nu era nimeni cunoscut. Președintele comisiei, care era și profesor de română, ne-a strigat pe rând-eu eram al patrulea-și ne-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
un gust de rânced, de ficțiune alterată, uitată la soarele orbitor al nonvalorii. Nesigură pe resursele sale, sau conștientă de ele, Ioana Baetica își plasează în deschiderea cărții un text-cârlig care să capteze interesul cititorului. Prima secvență din romanul "fracturist" Pulsul lui Pan e o colecție de provocări în cheie sexuală, aglomerate pe un spațiu redus și inventariate cu satisfacție de proprietar pe ogorul pornografic. Vlada și Cristi (care pleacă adesea la conferințe de filozofie) o fac din toate pozițiile posibile
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]
-
nevoie de probe științifice, provenind din surse de specialitate spre a se pronunța trebuie să facem un efort în plus spre a înțelege pe ce lume trăim. Și cum se știe că dl Băsescu nu numai simte, dar și presimte pulsul societății românești, avem motive de îngrijorare. Nu pentru că am fi în urma Europei ce ne va primi, ci pentru că suntem în urma noastră înșine.
Avem motive de îngrijorare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10611_a_11936]
-
scoasă și fuseseră puse 5 scaune; pentru profesorul de română, de franceză, de istorie, de geografie și nu mai știu pentru cine era al cincilea. S-a așternut o liniște mormântala, că ni se auzeau respirațiile repezite, având cred 160 pulsul pe minut. Cand în fine am avut curajul să mă uit la comisie mi-am dat seama că nu era nimeni cunoscut. Președintele comisiei, care era și profesor de română, ne-a strigat pe rând-eu eram al patrulea-și ne-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]