1,576 matches
-
că de fapt prinde raza de viață; că în gama de culori a acestei raze freamătă surâsul femeii iubite, al copiilor rămași acasă, grija mamei și-a tatălui cu ochii pe cer, urmărind rotirea norilor, a astrelor. O energie nebănuită pulsează în raza captivă din dragoste - așa cum minerul însuși înseamnă o lume într-un om. și el hălăduiește pe dedesubturile planetei, adunând comori pentru cei dragi, purtați simbolic în lămpașul ce-i luminează calea și nădejdea. Iar când iese din afunduri
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
inițiat de Klaus Klinger din Düsseldorf. Obiectivul proiectului îl reprezintă înfrumusețarea și umanizarea spațiilor urbane prin acoperirea cu lucrări monumentale. În Timișoara a fost pictat un perete de 120 mp, aflat pe str. Traian Lalescu. O porțiune din gardul stadionului pulsează acum în culori vii și este acoperită de scene stilizate din viața popoarelor. La finalizarea picturii - cu subiect generic „Aspirațiile omului“ - au lucrat artiștii plastici profesioniști Gisella Paul (Germania), Adriana Oancea Șuteu, Florian Mihai și elevele Cristina Luchici și Diana
Agenda2003-24-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281120_a_282449]
-
care Dactăr Nicu își face de cap e chiar spațiul tranziției (sau posttranziț iei) românești. Nu numai „cocalarii” și „blocurile gri” apar aici în primplan, dar și mașinile de lux, telefoanele mobile cu zeci de „aplicații”, femeile „tunate”, „țacanii”, barurile pulsând stroboscopic, revoluția „bio” și alte asemenea gadget-uri din imaginarul cotidian. Sigur că, voltairian prin natură, Mușina nu poate fi altfel decât ironic în fața acestui bâlci multicolor. Dar ironia lui nu e a unui reacționar moralist. Până la urmă, chiar șarjată
O carte tristă, plină de umor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2811_a_4136]
-
sau să cumpere ceva, țărani cu coșnițe pline, florărese guralive, doamne elegante oglindindu-se în vitrinele luminate și bătând ritmic, cu tocuri înalte, în caldarâmul nou, țigănci cu fuste largi, căruțe cu lemne, coșari, tot mai rari... Un cartier viu, pulsând sangvin sub presiunea vieții. La fel trebuie să fi fost și-n 1773 când, cu preaînalta bunăvoință a lui Iosif II, Noile Maiere germane se botează, după numele Majestății Sale, Iosefin. Doar că, trecând grăbiți, supuși imperiului zilei de mâine
Agenda2003-44-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281663_a_282992]
-
numai România, ci întreaga omenire. în ziua de 18 aprilie a ars biserica din comuna Costești împreună cu 118 suflete dintre care 100 erau copii. în acea zi, Vinerea Mare, peste sat se lăsase amurgul calm, fără să prevestească nimic rău. Viața pulsa în liniștea acestui senin al înserării de primăvară. Suflarea satului, cu mic cu mare, după obiceiul străbun, cu haine noi, se pregătea să meargă la biserică, n-aveau cum să-și închipuie că în curând vor fi zguduiți din temelii
Paștele de foc la Costinești. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/97_a_202]
-
de unde-naintează prudent, / pe partea de-argint-viu, / carosa bilă, logosabilă / și verbos-abilă / a hârtiei, / făcânduse apoi nevăzut / printre hematiile / din auriculul drept / al Poemului...“ Poezia, așadar, se naște din bucuria cântecului natural intrat în „mântuitul azur“, logosabil, al hârtiei în care pulsează inima Poemului abia născut. Oglinda este cea care invidează, dialogic, la modul paradoxist, cum aflăm din al doilea text: Dialogul invidării de pe malul oximoronului, un dialog între Avid (bucuria corului de vrăbii) și Vid / oglindă. Textualizarea lui Ion Pachia-Tatomirescu este
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
Stefana Totorcea Pentru Monica Rohan, scrierea este indisolubil legată de privire. În Ars, privirea este cea care scrie, lăsîndu-se înfrînta pentru a birui: "O, dureroasă batere - zbatere// a mașinii de scris// am învins - șunt învins// zdrobit mai pulsează/ în vîrful fiecărui deget cîte un ochi/ vînat și fără pleoapa deschis." La fel, în Adierea, cuvîntul de negăsit urmează să-și dezvăluie tezaurul secret tot în virtutea unei agresiuni, violentarea ochiului fiind echivalata cu o excavație a sinelui care să
A privi, a scrie by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17830_a_19155]
-
an (1999) am pătruns, încîntat, într-un burg vechi, compus în bună parte din construcții începînd cu veacul al XIII-lea, pe zidurile cărora se pot încă desluși desenele fantaste ale vîntului medieval. Am constatat că între aceste ziduri venerabile pulsează, în actualitate, o viață a spiritului demnă de toată atenția. Alături de o robustă filiala a Uniunii Artiștilor Plastici, trăiește aici și o grupare de scriitori, dintre care nu mai puțin de 14 membri ai Uniunii noastre, așteptînd și ei momentul
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
unui căruțaș de la periferia Bucureștilor, "aristocrația" ei se sprijinea exclusiv pe personalitatea literar-politică, atît de artist fasonata, a tatălui său, Barbu Delavrancea. Poate că însăși această recentă ivire în high-life să-i fi dat o energie caracteristică. Seva să frusta pulsează cu putere, dăruindu-i farmecul imanent al acordării unei naturi voluntare cu mari haruri ale intelectului și talentului. S-o fi influențat și Caragiale, care o răsfăța de pe cînd era copil, în direcția unui anume "cinism"? Nu e deloc imposibil
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
cîțiva metri patrați, s-ar fi putut întîmpla cea mai frumoasă/ poveste, am fi putut muri chiar de mîinile celor crezuți înșelați, și asta numai din/ cauză că pe un perete, cîndva,/ versurile unui poet cunoscut stătuseră scrise, inimi rebele/ pulsînd sîngele mut al necunoașterii? (Fetele din Cîrlibaba). Însă nu avem a face, după cum s-ar putea presupune, cu un panegiric al vieții. Acceptată ca mediu firesc, ca motivație și substanță a poeziei, tema vieții scoate în relief conflictul disimulat ori
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
stare generală", repetabilă cu fiecare "caz" nou, topindu-se în inobservabil, în anonimat, în nonexistență, pentru a fi detașată, individualizată de poeții care se succed (evocarea nonexistenței e aci doar un mod satiric de-a sublinia durerea - simptom al vieții pulsînd cu putere în rana pe care o produce însingurarea): "Un om singur pe stradă nu este însinguratul din casa lui,/ masca soldatului disperat pe cîmpia de funingine, adusă/ ca un trofeu, piele de jivină rară într-un muzeu din oraș
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
autorului, o reîntoarcere jucăușă a d-sale către ceremonialuri naiv-vetuste, către forme defuncte resuscitate de pana sa mult iubitoare de trecut. Versificația de album se îmbibă cu prețiozități, revenind între noi cu o viață inedită, întrucît în venele ei textuale pulsează un sînge angelic, mallarméan: "E scharfes S-ul buclei sale/ într-un album: eden ascuns/ într-un alb. (Umede-n ascuns,/ eșarfe-s.) - S-ul buclei sale// cu, prinse-n șnur lila, scrisori/ vechi - nu făr' de velinuri scumpe ;/ vechi
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
Gheorghe Grigurcu E neîndoios că Vasile Proca dorește a se situa într-un spațiu demoniac. Poezia sa e una de "sfîrșit de lume" (ori măcar de epocă), în același timp ostenită și pulsînd de o sumbră energie, rutinată și spontană în accentele durității asumate. Sclipirile de fier, precum un joc de spade, și insinuările frigului ce naște cristale, albul ca simbol al imaculării inițiale ori redobîndite prin sacrificiu, aproximează atmosfera ei ce nu
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
germanică. Mary este născută tot în Canada, din părinți plecați, cândva, din perimetrul românesc. Lista este lungă. De câte ori pășesc pragul acelui habitat al comuniunii etnice, parcă mă simt între prieteni, chiar dacă sunt oltean de lângă Jiu. Vibrația sufletească este aceeași. Emoția pulsează intens în acea oază a bunei înțelegeri, coordonată cu mult tact și pricepere de managerul firmei. Omul sfințește locul, spunea o veche vorbă românească. Ianis Verres este un sufletist care se implică în multe activități, inclusiv în mișcarea culturală și
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
nu-i timp de mâine// șapte porumbei ciocnesc/ rozeta catedralei// noaptea polenul/ migrează-n trupuri de sfinți/ și-n vechi viori// irizate de luna/ penele ciocârliei", si, ceva mai jos: "fiecare trup/ secretă propriul său timp/ două abisuri// întunecate sine/ pulsează sub tramvaie". Constantin Severin merită mai mult decat eticheta de poet care scrie versuri în maniera japoneză. Eticheta care, de altfel, nici nu i se potrivește. Constantin Severin scrie versuri. Și o face bine și inspirat.
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
Un prototip arhetipal marchează țintă, dar nu epuizează și drumul spre ea. Rezultă la urmă nu un tors sau un schelet fără carne și sînge, ci dimpotrivă o materie poetica pluriforma și de un colorit aprins, în care concretul, berechet, pulsează de viață, cotropește o sumedenie de canale și ramificații. În ținutul ei de forare, hașurat cu acribie, irumpe și tentația păcatului ("Impudice fructe crăpate/ Arătîndu-și sîmburele gol" - Impudice fructe), ca și precaritatea biologică sau turbulenta rătăcirilor. Nimic nu e exclus
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
ar putea crede, ci din insubordonarea lor funciară față de canon." Dar acest postmodernism poate fi și o fundătură: "O înclinație alexandrină, manieristă, obosită și obositoare, cînd sevele, sîngele, care vin și se duc spre o inimă universală, refuză să mai pulseze după un ritm cosmic". * ;Stabilindu-și drept azi ultimul deceniu, G. Dimisianu socotește că în domeniul prozei criza a trecut. Dacă într-o primă perioadă se observa creșterea bruscă a elementului documentar și biografic și descreșterea pînă la zero a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
același timp, un tribut adus generației de care nu se dezminte: "Eram obosiți a o generatie obosită./ aCe se întâmplă doctore?a/ Aveam sentimentul că suntem proiectați/ dintr-o uriașă mașină a salvării/ răsturnata într-o intersecție/ pustie./ Dedesubt girofarul pulsând că un soare/ lent!" Volumul de față ușurează reconstituirea unui traiect poetic destul de sinuos. Un prim pas ar fi Neuronia, lume a dilemelor intelectului pur care își reconstruiește o realitate stranie, rarefiata. Motto-ul din Anatole France (!!) este lămuritor: "Aceste
Un poet obosit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17586_a_18911]
-
de grauri/ sunt o cicatrice în mișcare/ și sângele ei închegat/ orbecăie acut conștiincios/ hrănit de foșnetul sălciilor/ se convertește/ într-un defect de vorbire/ în stare să ierte;/ poemul nu umblă prin târguri/ umblă prin țeasta tăcută/ acolo unde pulsează/ perfecțiunea ironică a umbrei/ umbra cu tabieturile ei;/ umbra cu apucături metafizice/ la amiază”. Să observăm, din prima jumătate a poemului, peisajul de toamnă și, în genere, lumea naturistică, pe care transferul metaforic efectuat între „stolul de grauri” și o
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
sau vinovății. A doua jumătate a scurtei compuneri lirice (propunând, desigur, una dintre „artele poetice” ale volumului) vorbește despre un poem care ignoră mulțimile, zgomotul, tranzacțiile („târgurile”), umblând, în schimb, prin „țeasta tăcută” - metonimie pentru minte, pentru gândire - loc unde pulsează, precum un element vital, „umbra”, regiunea întunecată, ascunsă, obscură, înzestrată, și aceasta, cu atribute umane, contradictorii (perfecțiunea ironică, pe de o parte, iar pe de alta, tabieturi, sugerând tihna, domesticitatea, dar și „apucături metafizice la amiază”). Nu este greu, pornind
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
identitatea cuvântului și a îmbinărilor de cuvinte insolite („am găsit un cuvânt/ care nu există/ și mă strădui/ să păstrez această identitate”), combinațiile șocante, cu efect de concretizare sau de reierarhizare a lumii (de tipul versului deja citat: „acolo unde pulsează/ perfecțiunea ironică a umbrei”). Descoperim, de asemenea, în special în partea a doua a culegerii, un poet Eugen Suciu nu neapărat necunoscut, dar altfel în bună măsură, un poet care vine din profunzimile pastelului metafizic bacovian și care se confundă
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
fiica poetului, Clara Aruștei. În acest sens, Maria Dobrescu a combinat admirabil informația știută cu cea primită, încât ea a putut să dea șah la rege după variabile com binații în mutări. E de tot interesul informal biografia poetului care pulsează de privirea în oglinzi rebrandtiene, schimbate de Maria Dobrescu, din când în când, ca în cadrele de filmare, când trebuie intersectate idei și limbaje. Deductiv, și capitole, care oricum se cuvine să aibă o unitate. Iar în cadrul acesteia, gen mozaic
CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ DINCOLO DE FRUNTARIILE TIMPULUI. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_403]
-
suflet". "Sufletul" era o categorie ENERGETICĂ, greu de descris în cuvinte, si, prin urmare, dificil de analizat pe cale rațională. În vechea concepție medievală, sufletul interconecta părțile corpului în mod organic iar sufletul universului - Anima Mundi - integra toate lucrurile. Întregul univers pulsa de viață. Iar ceea ce-l făcea viu, era tocmai energia interconectivă invizibilă. În acest univers trăia, într-o legătură deplină cu tot și toate, OMUL ONTOLOGIC. Multe ar fi de spus despre omul ontologic al Evului mediu occidental. Mă limitez
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
trăiască de capul lor." Cuprins de vârtejul propriei sale frenezii, poetul își "vede" moartea provocată de excesul de viață și o descrie într-o manieră halucinant-expresionistă: "O dată îți aruncă viața asta organele-n aer/ și ești terminat. O dată/ clocotește și pulsează/ și îți împinge ochii din orbite afară/ și unghiile din locașul lor sidefiu. O dată/ te pomenești că te bufnește viața pe gură,/ te bobotește rău,/ îți pătează cămașa/ îți împurpurează jaboul." Finalul poemului, conceput în stil biblic, consacră viziunea. "Adevărat
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
de tavan/ dong-dong face camera ei sfioasă, cu pereți/ de cristal dong-dong repetă îngerul ei păzitor mișcarea/ la capătul funiei spînzurînd din tavan/ dong-dong face și tristețea brațului ei drept/ coborînd vertical și smulgînd din mormînt/ inima iubitului care încă pulsează" (evident, părul ei ud nu există). Senzualitatea poetului aspiră spre brutalitate, parcă spre a sublinia concretețea casantă a lumii. Această simțire aspră, pe alocuri cinică, se asociază cu o poetică ce-și propune a se debarasa de convenții, a miza
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]