338 matches
-
conduită deviantă, ce reprezintă un scenariu în care intervin tot trei factori, așa cum se poate vedea în schema de mai jos: p. 157 Prostituata (persoana dependentă) Respingere social-morală reprobare Modelul socio-cultural și valorile morale permisivitate comportamentală mascată Partener ocazional Tendințe pulsionale erotico-sexuale Presiuni erotice În acest „scenariu”, rolurile și tipurile de relații interumane au un caracter specific: a) prostituata este persoana dependentă, care exercită presiuni erotice asupra potențialilor săi parteneri; b) partenerul ocazional este persoana care, în virtutea tendințelor sale pulsionale erotice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Tendințe pulsionale erotico-sexuale Presiuni erotice În acest „scenariu”, rolurile și tipurile de relații interumane au un caracter specific: a) prostituata este persoana dependentă, care exercită presiuni erotice asupra potențialilor săi parteneri; b) partenerul ocazional este persoana care, în virtutea tendințelor sale pulsionale erotice, se „îndreaptă” către prostituată în scopul satisfacerii acestor pulsiuni; c) modelul socio-cultural, prin valorile morale ale societății, constituie „elementul de referință” în cadrul acestui scenariu; el exercită o dublă influență asupra celor doi „parteneri”; în acest sens, modelul socio-cultural efectuează
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de control și normare socială, a „factorilor de cenzură”, a micșorării coeziunii sociale, cu anularea statuturilor și a rolurilor sociale. În aceste condiții, se produce o „eliberare haotică” a pulsiunilor colective a maselor sub forma conflictelor sociale. Obictivele acestor „descărcări pulsionale colective” au un caracter simbolic și sunt reprezentate prin instituțiile și organele puterii, care devin „simbolurile crizei”, considerate „cauze ale crizei”. În locul vechilor instituții și organisme social-statale apar „noi centre de putere”, care organizează, conduc și întrețin conflictele și care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nu se poate descărca, ducând la creșterea ratei suicidului și deteriorarea stării de sănătate mintală. În faza de scădere a presiunilor sociale se produce o descărcare a stării de tensiune psihică acumulată o dată cu creșterea agresivității, violenței, criminalității, până la completa descărcare pulsională. În acel moment, starea de sănătate mintală revine la normal și echilibrul psihosocial se restabilește. Apoi ciclul se reia. 3. Aspectele etno-culturale și transculturale ale stării de sănătate mintală Așa cum arătam, starea de sănătate mintală prezintă aspecte caracteristice în funcție de particularitățile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
constată apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Tulburarea de dispoziție este cel mai frecvent diagnostic asociat cu suicidul, avănd o incidență de 400/100 000 pentru bărbați și 180/100 000 pentru femei. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei depresive reapar pulsiunile suicidare. În depresie, riscul la suicid este prezent atât În debutul, cât și În finalul tulburării. Evaluări antrerioare
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
Tulburarea de dispoziție este cel mai frecvent diagnostic, asociat cu suicidul. În 1370% de cazuri de suicid, pacienții sufereau de o depresie majoră. În prezent se constată apariția fenomenului suicidar În debutul episodului depresiv. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei, reapar pulsiunile suicidare. Riscul la suicid În depresia psihotică cu idei de culpabilitate și inutilitate, este de 5,3 ori mai
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
și cercetările efectuate demonstrează că etimologia anxietătii rămâne, Încă, un domeniu al controverselor și ipotezelor. Ca reactivitate psihologică de coloratură anxiogenă apar relevante evenimente traumatogene cum ar fi: moartea, divorțul, emigrarea, etc. Potrivit concepției psihianalitice, anxietatea este provocată de exigențele pulsionale care asediază Eul ce se apară. Post freudiștii consideră că anxietatea este indicele nehotărârii subiectului În raport cu obiectul și În funcție de modalitatea specifică de apărare; mecanismele defensive Împotriva anxietății ar fi: imatur (blocare, somatizare, hipocondrie, introspecție, comportament pasiv - agresiv, proiectare, regresie, retragere
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
avutului obștesc sau personal - al lor personal sau al rudelor prin cheltuieli exagerate , dezordonate , risipirea valorilor materiale. Aceste manifestări pot fi uneori simptom -semnal imediat Înaintea debutului clinic manifest al fazei maniacale sau evolutiv ca urmare a unui comportament dezinhibatdezinhibiții pulsionale și instinctuale , expansiv. Pentru pacienții cu tulburare afectivă suicidul reprezintă un alt aspect important În cadrul manifestărilor agresive (autoagresivitate), atât pentru cei cu tulburare unipolară , cât și pentru cei cu tulburare bipolară. Factorii predictivi ai riscului suicidar În tulburarea bipolară nu
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
precocitatea debutului (Înaintea vârstei de 15 ani). Comportamentul agresiv reprezintă atitudini și acte cu conținut antisocial, cu manifestări de violență și agresivitate, descărcate de obicei exploziv. Agresivitatea umană, ca parte componentă a comportamentului uman are diverse manifestări la diferite niveluri : pulsional, afectogen, atitudinal, comportamental Agresivitatea ( din latinescul agression = a ataca) ,,se referă la o stare a sistemului psihofiziologic, prin care persoana, răspunde printr-un ansamblu de conduite ostile În plan conștient, inconștient și fantasmatic cu scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
indiferentă, evitare, refuzul de a Înțelege sau de a ajuta pe altul, ironie, opoziționismul pasiv sau activ, tachinare, până la atitudinea de amenințare și acte de violență propriu-zise. Manifestările agresivității umane sunt extrem de diverse și implică participarea persoanei la diferite niveluri: pulsional, afectiv, atitudinal, comportamental, dar toate cu caracter de atac Împotriva altor personae, mai mult sau mai puțin manifestat, mai mult sau mai puțin latent. Cu atât mai surprinzător să Întâlnim opiniile, conform cărora ar exista agresivitatea constructivă, agresivitatea normală care
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
au pus În evidență rolul factorilor de personalitate În conduita adictivă, nu au putut explora variabilitatea efectelor adicției tabacice În relație cu variabilitatea dispoziției narcisiste. Studii psihometrice au fost interesate de această relație, privilegiind dimensiuni determinate ca: particularitățile psihice și pulsionale ale adicției, economia adicției, relațiile obiective, dificultățile de identificare, chestiunea auto-erotismului În detrimentul evaluărilor trăsăturilor și/sau tipurilor de personalitate narcisistă. S-a formulat ipoteza conform căreia dispoziția narcisistă la un fumător afectează și intensitatea condiției sale adictive. S-au luat
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
asupra acestor manifestări, ci ne vom referi la relațiile dintre aceste conduite ritualizate și nebunie. Rolul nebuniei în cazul ritualurilor culturale este de a realiza un catarsis colectiv. În cazul acesta nebunia trebuie înțeleasă ca fiind o formă de „descărcare pulsională colectivă”, desfășurată după anumite norme, reguli, acceptate și instituționalizate, ce revin periodic în viața unei societăți. Fiind manifestări „acceptate”, dar și „necesare”, ele au o funcție catartică, fapt care face ca „nebunia culturală” să se înscrie, în mod paradoxal, în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care omul se îndreaptă cu întreaga sa ființă dincolo de prezent, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, dar care, în mod esențial, este viitorul său”. În felul acesta, „anticipația” prefigurează destinul persoanei. La baza procesului de anticipație stau forțe pulsionale interne care mobilizează ființa proiectând-o către viitor. Astfel, anticipația ne apare ca fiind anterioară obiectivelor, ea fiind o „propulsiune-către”, o „orientare” vectorializată către ceva anumit. Din aceste considerente, anticipația este și expresia unei „dinamici temporale” a personalității umane (E.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
emoțional-afectivă, tendința la forme de conversiune isterică. În psihobiografia acestor indivizi se notează existența unor carențe emoțional-afective familiale în copilărie (absența tatălui, mame care și-au neglijat rolul etc.). 4) Dezvoltările ipohondriace Acest tip de tulburări sunt puse în legătură cu patologia pulsională (Hansen). Frica, suspiciunea, organizate sau centrate în jurul propriului Eu având ca temă majoră impresia unui pericol la adresa stării de sănătate personală, constituie factori emoționali în geneza acestui tip de dezvoltări anormale ale personalității. Bolnavul se află într-o permanentă stare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la actul de suicid propriu-zis și ea este reprezentată prin actul suicidar. Faza de act suicidar constă din următoarele aspecte: - declanșarea crizei sau furtuna suicidară, - comiterea actului suicidar autoagresiv propriu-zis. 3) Etapa post-critică este cea care urmează după „descărcarea tensiunii pulsionale suicidar-autoagresive” și are o configurație psihopatologică specifică reprezentată prin următoarele aspecte: - stare de epuizare emoțional-afectivă, - sentiment de culpabilitate, - sentiment de rușine și regret, - dorința de a ascunde actul comis. Separat însă de aceste aspecte post-suicidare, în cazul în care „pulsiunea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
celelalte persoane. Elementul cel mai caracteristic din punct de vedere psihopatologic este reprezentat de reacțiile antisociale ale acestei categorii de bolnavi psihici. Exaltarea pasională a acestor indivizi este rezultatul unei „structuri endogene” de tip constituțional, caracterizată prin următoarele: o forță pulsională anormală a instinctelor, hiperactivitate, trăiri afective de o intensitate deosebit de puternică, producție imaginativă și interpretativă sau halucinatorie care duc la crearea unei „ficțiuni delirante” de tipul „gândirii dereiste” (E. Bleuler). În cadrul acestor constituții pasionale de factură patologică, M. Dide și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
elaborează o reinterpretare a normalei sale imagini corporale, într-o direcție a anormalității printr-o deplasare a investirii libidinale, în sensul unei înlocuiri a acesteia cu durerea, cu suferința, în general. Corpul unei persoane este sediul satisfacerii nevoilor, al trebuințelor pulsionale ale acesteia în virtutea principiului plăcerii (Lustprinzip). În cazul privării investirii libidinale a corpului prin privarea plăcerii datorată refulării sau interdicțiilor satisfacerii pulsionale, corpul persoanei suferă. Prin frustrarea libidinală a acestuia, apar modificări funcționale sine materia, aspecte clinice bizare, difuze, nespecifice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
înlocuiri a acesteia cu durerea, cu suferința, în general. Corpul unei persoane este sediul satisfacerii nevoilor, al trebuințelor pulsionale ale acesteia în virtutea principiului plăcerii (Lustprinzip). În cazul privării investirii libidinale a corpului prin privarea plăcerii datorată refulării sau interdicțiilor satisfacerii pulsionale, corpul persoanei suferă. Prin frustrarea libidinală a acestuia, apar modificări funcționale sine materia, aspecte clinice bizare, difuze, nespecifice, care variază de la un bolnav la altul. Cea mai tipică formă de tulburare în sensul acesta este sindromul dureros difuz căruia nu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
apelează la mecanismele de sublimare, rezultatul fiind reprezentat prin creații și acțiuni simbolice substitutive (creații literare, artistice, invenții, călătorii etc.). Personalitatea normală și personalitățile patologice Personalitatea normală se definește ca fiind rezultatul, la un individ, a integrării diferitelor sale componente pulsionale, emoționale și congnitive (J.D. Gulefi, P. Boyer, S. Consoli și R. Olivier-Martin). Se consideră că există trei modele de personalitate normală și anume: Normalitatea statistică, cea care asimilează norma ca frecvență. În cazul acesta indivizii normali sunt indivizii medii, pe când
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
următoarele: centralizare, impenetrabilitate și rigiditatea regulilor impuse de puterea politică, absența responsabilității, dependența de servicii, lipsa de contacte emoționale directe etc. Relațiile interpersonale și cele cu instituțiile statului, sunt pur formale și bazate pe interese materiale, concurențiale, reduse la „nevoi pulsionale”. P. Ricoeur denumește acest fenomen „bulimia dorințelor”, iar P. Raynaud îl consideră un nou „hedonism”. Indivizii, sub influența incitațiilor publicitare, sunt antrenați într-un circuit al unei agitații continue reprezentat prin circuitul „dorință-împrumut-cheltuială-cumpărare-risipă”. Aceasta va duce, în scurt timp, la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de masă, o cultură simplificată, vidă de conținut, lipsită de gust, de valoare, supusă fluctuațiilor modei. Această sub-cultură, superficială și exaltată, va genera neliniște, angoasă, nevroză colectivă. Cultura de masă propagă mișcarea, agitația, trepidațiile, suspansul, atacurile, violența, sexualitatea liberă, descărcarea pulsională primară în absența oricărei cenzuri. Ea va genera angoase, fobii, conduite de violență, acte delictuale. În planul gândirii colective se notează proliferarea pseudoștiințelor (ocultism, magie, astrologie, bioenergie, radiestezie) care vor mobiliza, într-o manieră de tipul contagiunii psihice, întreaga opinie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și dinamica sa proprie. La sufletul colectiv distingem două niveluri structurale care s-au format în decursul evoluției istorice a umanității și care sunt, într-o măsură apreciabilă, rezultatul acestei evoluții. Acestea sunt următoarele: structura psiho-biologică fundamentală, primară, cu caracter pulsional și care există la absolut toate grupele umane, și structura psiho-culturală, secundară, dobândită în cursul evoluției social-istorice și care este reprezentată prin valorile culturale, morale și religioase specifice fiecărui grup uman și care sunt asimilate de acesta, constituind o structură
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reprezentată prin valorile culturale, morale și religioase specifice fiecărui grup uman și care sunt asimilate de acesta, constituind o structură sufletească supraadăugată. Structura psiho-biologică fundamentală are un caracter constituțional. Ea corespunde în mare măsură inconștientului colectiv și are un caracter pulsional raportat la trebuințele primare ale grupului uman. Ea este structura sufletească cea mai veche, primară, bine organizată și fixată, care nu mai poate fi schimbată. În virtutea conținutului pulsional al structurii psihice primare grupul uman se comportă în conformitate cu două norme sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constituțional. Ea corespunde în mare măsură inconștientului colectiv și are un caracter pulsional raportat la trebuințele primare ale grupului uman. Ea este structura sufletească cea mai veche, primară, bine organizată și fixată, care nu mai poate fi schimbată. În virtutea conținutului pulsional al structurii psihice primare grupul uman se comportă în conformitate cu două norme sau legi: legea participație și legea reprezentărilor colective, formulate de L. Lévy-Bruhl. Toate acțiunile și modelul de gândire primar sunt organizate și se desfășoară după un plan unic, comun
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o structură sufletească nouă, dobândită în mod secundar și, din acest motiv, este mai puțin stabilă și mai puțin bine organizată în raport cu precedenta. Această structură este expresia valorilor modelului socio-cultural. Supra-Eul colectiv are rol regulator și de cenzură asupra tendințelor pulsionale ale inconștientului colectiv, pe care-l controlează. Aceasta asigură „stilul de viață civilizată” al grupului social-uman, prin „valorile” cultural-morale și spiritual-religioase pe care le conține. În locul conduitelor ritualizate specifice modului de manifestare ale inconștientului colectiv, Supra-Eul colectiv, impune grupului conduite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]