480 matches
-
frumusețe, Pe unde-ai fi umblând? Cin’ te-o-ngriji?” Din minte nu-mi ieșea, când într-o bună zi, La capătul celălalt, din mahalaua veche, Pe cățel îl văd: vine la mine și saltă o ureche; „M-a cunoscut, pungașul”... în juru-mi se-nvârte, În timp ce o copilă îl strigă: „Intră-n curte!” Îl dojenește fata, se gudură, sare-n jurul meu... “Codiță, intră-n curte! Ah, câine derbedeu!... Când vine mama, -i spun că te joci cu străinii; Cățel afurisit
CĂŢELUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368569_a_369898]
-
mine nu mă latră; Cu dragoste mă privește, el știe...că odată: La pieptul meu l-am strâns cu mult drag, L-am ospătat, i-am vorbit, și-o noapte-n prag A stat de veghe și, mulțumit a lătrat, pungașul! Pe-atunci era doar un cățel, și cerceta orașul; Îmi vine să-i rup lanțul, mi-atâta milă!... Vreau libertatea să-i redau, și să-l poftesc la cină. Ce tare mult aș vrea, ca din nou, mic să mai
CĂŢELUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368569_a_369898]
-
slujbași Pe plantații cu simbrie Cât o soldă de ocnași, Fi-le-ar banii să le fie, Cruci din aur duce-le-aș Și din platină sicrie! Geme lumea de borfași, De bancheri doar pe hârtie. De magnați și de pungași Ce țin lumea-n colivie, O mână de actorași Manevrați de o regie De demenți bătrâni și grași... Ce vă țin în sărăcie Să le fiți, români, codași, Carne tunurilor vie, Planetarii cercetași Ce muri-vor în urgie, Bravi necunoscuți
ROMÂNIE, CUI MĂ LAŞI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364801_a_366130]
-
fură mișelește Și se ceartă în senat Ca la cort, pe înserat, Iar când la plimbare pleacă, Sunt ca noi când facem clacă... Parcă-s frați făcuți de-o mamă: Pe nimeni nu bagă-n seamă, Respectoși, nevoie mare - Ies pungașii la plimbare. Dacă punga le e plină, Au cu ei o pațachină... Vip, model, târfă, patent - Harem ca în orient... A răsuflat și Gigel Și privind, ca un vițel, Când la bar, când la Ilie Cre-și toarnă-n pălărie Vreo
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347641_a_348970]
-
Leu Publicat în: Ediția nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Cultivarea infracțiunii în proporții de masă, de la categoriile interlope la rafinați intelectuali cu studii politice și de apărare, de la funcționari umili dar veroși, până la înalți demnitari, de la pungașii de meserie la cei care ar trebui să-i judece și să-i reeduce, reprezintă ceea ce nu ne permitem a numi „spiritualitate națională”, cu toate că n-am greși dacă am face-o. Pentru că, în privința acoperirii ca arie, acesta e domeniul atacat
O CULTURĂ INFRACŢIONALĂ (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/350073_a_351402]
-
vă târâți pe brânci? Lingeți piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți? Din ce aluat sunteți? Câți arginți primiți pentru trădare? Pe cine-ați vrea să orbiți!... Atâtea minciuni câte scorniți, Nici voi nu credeți în ce scrieți. Pungași la drumul mare! Când blidele lingeați, parșivi slugarnici, vă era bine?... Dulăi de curte-ați fost, și tot jigodii ați rămas. Știu acum, Vă gudurați, rânjeați și-l adulați pe cel ce de la sine În casă va ținut. De rău
DULĂII DE IERI ŞI DE AZI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362089_a_363418]
-
vă târâți pe brânci?Lingeți piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți?Din ce aluat sunteți? Câți arginți primiți pentru trădare? Pe cine-ați vrea să orbiți!... Atâtea minciuni câte scorniți,Nici voi nu credeți în ce scrieți. Pungași la drumul mare! Când blidele lingeați, parșivi slugarnici, vă era bine?...Dulăi de curte-ați fost, și tot jigodii ați rămas. Știu acum,Vă gudurați, rânjeați și-l adulați pe cel ce de la sineîn casă va ținut. De rău va
DULĂII DE IERI ŞI DE AZI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362089_a_363418]
-
fi mare belea. Conștiința nu ne-ar lăsa; După el am alerga, Să-l găsim să-l judecăm Și dreptate să făcem, Că Băsescu așa ne cere Să îi facem pe plăcere. Pe borfași, pe găinari, Pe hoți mici, și pungași mari - Ciorditori și manglitori... Nu-i scăpăm, pe ei suntem - Legea aspră-o aplicăm. Unul, de fură-o găină, A comis o mare crimă - El poartă întreaga vină! De-aia nu sunt ouă în piață; Trebui condamnat pe viață!... Tot
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
Că ar fi mare belea.Conștiința nu ne-ar lăsa;După el am alerga,Să-l găsim să-l judecămși dreptate să făcem,Că Băsescu așa ne cereSă îi facem pe plăcere.* * * * * *Pe borfași, pe găinari,Pe hoți mici, și pungași mari -Ciorditori și manglitori...Nu-i scăpăm, pe ei suntem -Legea aspră-o aplicăm.Unul, de fură-o găină,A comis o mare crimă -El poartă întreaga vină!De-aia nu sunt ouă în piață;Trebui condamnat pe viață!...Tot
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
mai găsește, Om mai bun ca el în stat?” Pân’ și dracu-i revoltat... Fiindcă pe el aruncau Tot ce-n țară s-a-ntâmplat, Iar românii nu-l credeau Că ar fi jucat cinstit... - Cu politica n-a mers; Pungașul m-a păcălit... Și în bot una mi-a șters. Păi, dacă românul a zis: „Frate să te faci cu dracul!” Să conduci, nu e de râs... Ați văzut? Îl trecui lacul, Și de mine, el, să uite?!... Drept vă
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366394_a_367723]
-
n-am de unde ști... Până când mi-ai povesti. - Vulpea puii ne-a mâncat, Iar curcanul, blestematu' A fugit pe Spânzuratu, Și-o să-i găsim penele ... - Ptiu! Lovi-l-ar relele! Nu puteam să-l duc la nașu'? - Păi dacă zbură pungașul... Dar paguba n-ar fi mare, Alt necaz fetița are... Mă Mărine ... stai nițel: Îl ții minte pe Ionel? - Ce mă-ntrebi! Ce e cu el? - Uite-l, mă, sub păducel, Mi-o ține pe Irinuca... Dacă-o udă, mititica
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
pârlit... un aisictir! Iartă-l, că vorbsc cu el Să v-aducă bicicleta; Acum du-te frumușel... O să te petreacă Vetta? - Domule, îți sunt dator... Fiindcă astăzi mă tratași, Și-ți promit... că-n viitor Am să te scap de pungași! Câtă spaimă-am îndurat, Vetta,-ar pune mărturie... Dar ea se-ntinsese-n pat, Și zâmbea cu gingășie... După ce sorbirăm vinul Am grăit: „Îți iert vecinul..." - Nu ai teamă, că te chem, Cu Sticlete ne-mbătăm. I-am strâns mâna
ÎN BALCON LA VETTA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352187_a_353516]
-
și câțiva oameni cu minte sănătoasă și grijă de avuția cooperatorilor, care au încercat să stăvilească vandalismul, au fost alungați cu pietre, bâte, huiduieli și instigări gen lozinci: „moarte comuniștilor!”, „huo, tâlharilor, ceaușiștilor!”, „securiștilor, v‑a trecut vremea, ne-no-rociților!” „moarte pungașilor de ieri și de azi!”, „huo, teroriștilor!”. Zilele s‑au scurs cu repeziciune și nu au adus nimic care să bucure mulțimea, ce intra cu un entuziasm orb în democrația despre care cunoșteau atât de puțin. Visele se spulberau încet
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
personalului competent și angajarea unor persoane nepregătite în domeniu, incompetente și predispuse la corupție - rezultatul s-a văzut! Toate aceste acțiuni se desfășoară sub directa îndrumare a cumpărătorilor acestei țări și sunt săvârșite de ai noștri aleși, o șleahtă de pungași puși pe jaf și distrugere, că deh, popor, conducătorii cinstiți se pare că nu îți plac și-ți tai singur crenguța de sub picioare. În lipsa unității sociale nu rămâne decât să lansăm o rugăciune către ei, cumpărătorii meleagurilor și bogățiilor noastre
CUM DISTRUGI ŞI VINZI O ŢARĂ ÎN 20 DE ANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355575_a_356904]
-
fi elaborate și aplicate în folosul reinstaurării dreptății și echității decât după demolarea/dizolvarea actualului cap al rușinii naționale, putregaiul numit parlament, doar asta făcând posibilă schimbarea actualei Constituții de rahat și a actualului Cod penal care-i favorizează pe pungași și trădători. (În China și Singapore nu numai că marii tâlhari și răufăcători din categoria contrabandiștilor de droguri sunt de îndată puși la zid și împușcați, dar familiile acestora, ca o ultimă și deplin meritată rușinare publică, sunt obligate să
CE ESTE ACUM ÎN ROMÂNIA ŞI CE-AR TREBUI SA FIE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369795_a_371124]
-
-i adevărat, s-a enervat Pascu, domnul primar și cu vicele a furat pământul celor de pe lista măsluită și nu ar fi fost de acord să folosim lista originală cu patru persoane. Cum adică, domnule inginer, eu descopăr matrapaslâcul acestor pungași, cocoțați în fruntea primăriei și mă găsiți tot pe mine vinovat? --Nu te-a făcut nimeni vinovat, zise inginerul Casapu, numai că trebuia să fi rezolvat cererea lui Mărășteanu și acum, eu nu mai aveam ce să discut cu el
SRL AMARU-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369750_a_371079]
-
Turturene [ ... ].” Când chivuțele sunt eliberate și comisarul îi reproșează că le face necazuri cu ipohondriile lui, d-l Lefter schimbă din nou registrul lingvistic. Mânia lui se revarsă într-o avalanșă de acuzații și de invective la adresa autorității „compusă din pungași, din zbiri complici cu briganzii”. Li se adresează cu pronumele „dv” și substantivul „domnule” care nu mai exprimă politețea, ci devin termeni generici ce creează o anumită distanță afectivă între emițător și receptor. Furia lui înregistrează un crescendo, exprimat la
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
de cuvinte jignitoare, dovadă a disponibilității extraordinare de care dispune limba română pentru a exprima disprețul față de o persoană: „niște papugii ... niște scârța-scârța pe hârtie!”, „un ăla ... un prăpădit de amploiat”, „bagabont”, „un bagabont de amploiat”, „un coate-goale”, „mațe-fripte”, „moftangiu”, „pungaș”. Sunt cuvinte de origini diferite și cu o vechime diferită în limba română. Cele mai multe sunt formate în limba română prin mijloace interne. Moftangiu este format prin derivare, prin adăugarea sufixului de origine turcă -angiu la substantivul moft tot de origine
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Cele mai multe sunt formate în limba română prin mijloace interne. Moftangiu este format prin derivare, prin adăugarea sufixului de origine turcă -angiu la substantivul moft tot de origine turcă, atât sufixul cât și baza având o conotație negativă foarte puternică, iar pungaș de la pungă și sufixul de origine slavă cu o valoare negativă -aș. Prăpădit este un substantiv format prin conversiune de la verbul a prăpădi provenit din bulgărescul propadam. Substantivul un ăla s-a format prin articulare cu articolul nehotărât un de la
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
de la verbul a frige provenit din lat. frigere. Din punct de vedere semantic cuvintele amintite denumesc: ocupația de funcționar în care este încadrat tânărul de către jupân Dumitrache: scârța-scârța pe hârtie, amploiat, sărăcia: coate-goale, mațe-fripte, un prăpădit, josnicia, înșelătoria, neseriozitatea: moftangiu, pungaș, papugiu. Din replicile lui jupân Dumitrache se conturează o antiteză clară între lumea negustorilor și cea a funcționarilor către care el privește cu dispreț. Valoarea depreciativă a cuvintelor prin care este caracterizat Rică Venturiano este sporită de folosirea lor repetat
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
cu dispreț. Valoarea depreciativă a cuvintelor prin care este caracterizat Rică Venturiano este sporită de folosirea lor repetat în replici diferite sau prin înșiruire în același context: „Pe coate-goale, domnule, pe moftangiul, pe mațe-fripte, domnule! Fir-ai al dracului de pungaș! ... Bagabontul, nene, cu sticlele-n ochi, cu giubenul în cap și cu basmaua iac-așa scoasă.”; „Ei! Apucăm pe la Sfântul Ionică ca să ieșim pe Podul-de-pământ, - papugiul cât colea după noi; ieșim în dosul Agiei, -coate-goale după noi; ajungem la Sfântul
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
erau un vis și nu se credea că mistificarea le paște și pe ele. Ar trebui să recalculăm cum, la alegerile trecute, doar un candidat (ă) independent a reușit, generalul Abraham, cu toată personalitatea și popularitatea sa chiar și printre pungași, corupți și drogați, dând chix... Dar, deocamdată, concret, subliniez doar cazul a doi candidați independenți la alegerile pentru Parlamentul European care, oricât ar vrea domnul Barosso să-i aibă alături, poate ne mai vinde niște avioane, nu scapă de lucrătura
FUNCŢIONARUL CA (ŞI CU) PILĂ LA PARTID ŞI ALEGERILE PALAMENTARE EUROPENE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353589_a_354918]
-
îi face; În pielea lui nu aș fi: Dacă soțioara-l lasă, Cum ar puteau-o opri? La tejghea a-nțepenit, Ea cu spatele s-a-ntors: „...Ah, nemernicul bandit! Cum mă-ntoarce el pe dos. Mâna-n sân i-a strecurat... Ce pungaș!... Nu-i e rușine? Îi zâmbește, sunt turbat! Ce i-a spus,... râde de mine? I-a plătit... că l-a servit... Nu-i grăbit! De ce nu pleacă? ...E client vechi, e om cinstit: A băut și el oleacă... Bine
CRÂŞMARUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358734_a_360063]
-
sergent cine mai era? - Boierule, râzi mata, dar Vifor mi-a secat inima când m-am despărțit de el, că domn’ colonel Pătrașcu m-a m-ai ținut după terminarea stagiului militar vreo opt luni ca să am grijă de el, pungașul, că ajunsese de-mi trecea de cingătoare, și vă spun cu mâna pe inimă că nu mi-a părut rău că am fost lângă “frățiorul” Vifor, dar fiind mutat “șefu” la București, dracu a dat în mine, iartă-mă Hristoase
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
sergent cine mai era? - Boierule, râzi mata, dar Vifor mi-a secat inima când m-am despărțit de el, că domn’ colonel Pătrașcu m-a m-ai ținut după terminarea stagiului militar vreo opt luni ca să am grijă de el, pungașul, că ajunsese de-mi trecea de cingătoare, și vă spun cu mâna pe inimă că nu mi-a părut rău că am fost lângă “frățiorul” Vifor, dar fiind mutat “șefu” la București, dracu a dat în mine, iartă-mă Hristoase
PARTEA A III-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359341_a_360670]