245 matches
-
În 218 î.Hr. a fost trimis într-o comisie formată din cinci oameni în Cartagina ca urmare a asediului Saguntului. În 216 î.Hr. a fost numit unul dintre triumvirii aleși să rezolve problemele financiale alei Romei în Al Doilea Război Punic.
Lucius Aemilius Papus () [Corola-website/Science/336783_a_338112]
-
Atacul îi va motiva pe romani să inițieze o politică militară defensivă și de expasiune teritorială. Prin numeroase războaie împotriva damniților, etruscilor și latinilor, Roma devine nucleul puterii în centrul Peninsulei Italice. Între 264-241 î.en., se desfășoara Primul Război Punic pentru controlul Siciliei și se încheie cu înfrângerea Cartaginei. Odată cu ascensiunea Romei de la oraș-stat la putere mondială se remarcă generali care devin un pericol pentru echilibrul dintre pozițiile supreme din domeniul politic și militar. Prăzile bogate de război și aprecierea
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
campanie spre peninsula italică, traversând Alpii cu armata sa cu zeci de elefanți africani. La capătul a 16 ani de lupte , Hannibal părăsește neînfrânt pământul Italiei. La Zama însă, în Tunisia, în ultima bătălie a celui de-al doilea război punic (202 î.Hr.) Hannibal este înfrânt de Scipio, Cartagina semnând, în anul următor, tratatul de pace. Roma se confruntă cu Filip V al Macedoniei în cele două războaie macedonene. Îi alungă pe macedoneni din Grecia și anexează Macedonia după cel de-
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
raidurilor vikingilor, care se aseamănă cu mongolii din add-on-ul din jocul precedent. A fost lansat la sfârșitul anului 2004, având un motor tridimensional, cu o hartă strategică complet tridimensională. Acțiunea are loc în perioada anilor 270 î.Hr. (Începutul Primului Război Punic) - 14 d.Hr. (Moartea împăratului Augustus), și este dedicată războaielor antice. O tură în joc, este egală cu o jumătate de an, astfel încât pot fi efectuate în total 588 de mișcări. Moneda utilizată este dinarul. Având în vedere renunțarea la
Total War () [Corola-website/Science/323231_a_324560]
-
Sicilia era numele dat primei provincii obținute de Republică Română, organizată în 241 î.Hr. că un teritoriu proconsular, în urma primului război punic cu Cartagina. În următoarele șase secole, Sicila a fost o provincie a Republicii Române și a Imperiului Român. Era o provincie proeminent agrara, fiind principala sursă de aprovizionare cu grâne a orașului Romă. Imperiul nu a depus eforturi semnificative pentru
Sicilia (provincie romană) () [Corola-website/Science/303605_a_304934]
-
QRT HDȘT" (قرة -حدشة sau קרת חדשת), ) a fost un oraș antic în Nordul Africii, localizat în partea estică a actualului liman al Tunisului, în prezent un cartier al orașului modern Tunis din Tunisia. Limba vorbită de cartaginezi se numea punică, fiind una din limbile semitice antice, care provenea din limba vorbită de fenicieni. a fost întemeiată de către negustorii fenicieni și, conform legendei, de către prințesa Didona (sau Elisa), sora lui Pigmalion. Colonia a ajuns să aibă o mare importanță economică, ce
Cartagina () [Corola-website/Science/302344_a_303673]
-
308 și 146 î.Hr. a fost republică oligarhică condusă de un Senat Cartaginez (potrivit surselor romane) sau de Consiliul Bătrânilor (potrivit surselor grecești). În jurul ei s-a format un adevărat imperiu, cea mai mare forță maritimă din Mediterana Occidentală până la Războaiele Punice cu Republica Romană. Orașul era alimentat cu apă printr-un apeduct lung de 132 km, construit între anii 120-131 e.n., care aducea apă proaspătă din masivul muntos Djebel Zaghouan. Resturi ale acestui vechi apeduct roman se mai văd și azi
Cartagina () [Corola-website/Science/302344_a_303673]
-
al IV-lea și al III-lea î.Hr., Cartagina a devenit cel mai bogat oraș din zona mediteraneană, după Alexandria din Egipt. În el locuiau 400.000 de oameni, alți 100.000 trăind în zona agricolă limitrofă. Cele trei războaie punice împotriva Romei au condus în cele din urmă la prăbușirea Cartaginei. În timpul celui de-doilea război, trupele punice, conduse de renumitul general Hannibal, au constituit o adevărată amenințare pentru Roma. După un asediu de trei ani, romanii conduși de Scipio
Cartagina () [Corola-website/Science/302344_a_303673]
-
după Alexandria din Egipt. În el locuiau 400.000 de oameni, alți 100.000 trăind în zona agricolă limitrofă. Cele trei războaie punice împotriva Romei au condus în cele din urmă la prăbușirea Cartaginei. În timpul celui de-doilea război, trupele punice, conduse de renumitul general Hannibal, au constituit o adevărată amenințare pentru Roma. După un asediu de trei ani, romanii conduși de Scipio Africanul au cucerit Cartagina în anul 146 î.Hr., încheind astfel cel de al treilea război punic, și, odată cu
Cartagina () [Corola-website/Science/302344_a_303673]
-
război, trupele punice, conduse de renumitul general Hannibal, au constituit o adevărată amenințare pentru Roma. După un asediu de trei ani, romanii conduși de Scipio Africanul au cucerit Cartagina în anul 146 î.Hr., încheind astfel cel de al treilea război punic, și, odată cu el, istoria Cartaginei independente. Sub conducerea lui Hasdrubal, cetățenii Cartaginei s-au aparat cu vitejie. După cucerire, au urmat șase zile în care orașul a fost jefuit și distrus. Circa 50.000 de locuitori s-au predat romanilor
Cartagina () [Corola-website/Science/302344_a_303673]
-
istoriei. Personajele principale se află de obicei în mijlocul acestui conflict. Filmul epic este unul dintre cele mai vechi genuri cinematografice, un exemplu timpuriu important fiind filmul lui Giovanni Pastrone, "Cabiria" din 1914, un film mut de trei ore despre Războaiele Punice. Genul a atins apogeul la începutul anilor 1960 când Hollywood colabora frecvent cu studiouri de film străine pentru a folosi locații de filmare relativ exotice. Acest apogeu al coproducțiilor se spune ca s-ar fi încheiat cu "Cleopatra" (1963), "The
Film epic () [Corola-website/Science/315741_a_317070]
-
Alloi) are sensul de exilați. El, prezintă Alobrogi ca "poporul venit din altă țară". Alobrogii descris de autori antici: În "Istorii", Polybius este primul autor care menționează acest popor. Explică că, în 218 î. Hr. (începutul celui de-al doilea război punic), Hannibal a întălnit Alobrigii înainte de a traversa Alpii: Hannibal «"trecu peste râul Rhone la o distanță de patru zile de mers, în amonte gura pe Marea Mediterană. Apoi, merse în amonte de râul pe malul stâng, și ajunse în a patra
Alobrogi () [Corola-website/Science/322406_a_323735]
-
care aveau o agricultură mult mai dezvoltată. Asturii au intrat în înregistrările istorice în secolul al III-lea î.Hr., fiind listați printre mercenarii spanioli ai armatei Hasdrubal Barca, în bătălia de la râul Metaurus, în 207 î.Hr. După al doilea război Punic, istoria lor este mai puțin clară. Menționați rareori în sursele Iustinienilor, Celtiberianilor sau a războaielor romane civile din secolele I și II î.Hr, asturii au reapărut dintr-o obscuritate relativă chiar înainte de izbucnirea primului război Astur-Cantabric de la sfârșitul secolului
Asturii () [Corola-website/Science/331901_a_333230]
-
fost dusă de familiile bogate romane și clerul catolic. Cu flota proprie, vandalii au amenințat acum stăpânirea Imperiului din Marea Mediterană de vest. Cartagina, între timp, a devenit noua capitală vandală și un dușman al Romei pentru prima dată după războaiele punice. Vandalii au supus în curând Sicilia, Sardinia, Corsica și Insulele Baleare, simultan Genseric a consolidat apărarea vandală și a flotei, precum și pozițiile arienilor și a catolicilor. În 442, romanii au recunoscut regatul vandal ca un stat independentă, mai degrabă decât
Genseric () [Corola-website/Science/299653_a_300982]
-
această generație de coloniști nu s-au păstrat. Primele date istorice sigure sunt cele din perioada ocupării Maltei de către Fenicieni în secolul IX i.C. Circa 300 ani mai tarziu (în secolul VI i.C.) insula a intrat în stăpânirea Punicilor din Cartagina (Tunisia), urmașii africani ai Fenicienilor. Punicii au rămas domnitori ai insulei până în anul 218 i.C., ăn în care - în urma celor 3 războaie punice dintre Romă și Cartagina - Românii au intrat în posesia Maltei și a insulelor învecinate
Istoria Maltei () [Corola-website/Science/306551_a_307880]
-
Primele date istorice sigure sunt cele din perioada ocupării Maltei de către Fenicieni în secolul IX i.C. Circa 300 ani mai tarziu (în secolul VI i.C.) insula a intrat în stăpânirea Punicilor din Cartagina (Tunisia), urmașii africani ai Fenicienilor. Punicii au rămas domnitori ai insulei până în anul 218 i.C., ăn în care - în urma celor 3 războaie punice dintre Romă și Cartagina - Românii au intrat în posesia Maltei și a insulelor învecinate (Gozo, Comino, Cominotto, Filfla și St.Paul). Conform
Istoria Maltei () [Corola-website/Science/306551_a_307880]
-
300 ani mai tarziu (în secolul VI i.C.) insula a intrat în stăpânirea Punicilor din Cartagina (Tunisia), urmașii africani ai Fenicienilor. Punicii au rămas domnitori ai insulei până în anul 218 i.C., ăn în care - în urma celor 3 războaie punice dintre Romă și Cartagina - Românii au intrat în posesia Maltei și a insulelor învecinate (Gozo, Comino, Cominotto, Filfla și St.Paul). Conform legendei, în jurul anului 60 d.C. vasul în care apostolul Pavel (Paulus) a fost transportat din Palestina la Romă
Istoria Maltei () [Corola-website/Science/306551_a_307880]
-
Essaouira" este un oraș-port situat pe coasta Atlanticului, la 173 km la nord de Agadir, la 176 km la vest de Marrakech și la 360 km la sud de Casablanca. Potrivit tradiției, după fondarea Cartaginei în anul 814 î.Hr., negustori punici s-au îndreptat spre extremul Occident, până la "Essaouira" actuală, pentru a instala acolo așa zise "contoare", agenții de comerț. Primii oameni despre care există informații vorbeau o limbă berberă. De atunci Essaouira, acest loc de ancorare folosit de navigatorul cartaginez
Essaouira () [Corola-website/Science/308558_a_309887]
-
în apă potabilă, a servit, timp de mai multe secole, drept avanpost pe drumul spre Capul Verde și spre ecuator. Spre secolul al III-lea î.Hr., berberii s-au organizat în monarhie. Ca urmare a celui de-al III-lea Război Punic, regiunea a trecut, în anul 146 î.Hr. sub influența romană, devenind stat clientelar al Romei. Cel mai cunoscut suveran al acestui regat este Juba al II-lea. Suveranul a favorizat dezvoltarea producției de alimente conservate prin saramură și de purpură
Essaouira () [Corola-website/Science/308558_a_309887]
-
în secolele IV-III î.Hr. Trebuie remarcat că în literatura de specialitate se folosește foarte des termenul de sabie (armă cu un singur tăiș) și pentru a indica spada (dar și termenul de spadă pentru sabie). În armata romană, după războaiele punice, a fost introdusă spada scurtă după model celto-iberic, denumită "gladius". Scopul principal al acestei arme era împungerea, metodă eficientă în atacul în care soldații erau strâns grupați. Folosirea "gladius"ului prin tăiere verticală, orizontală sau oblică, prin mișcări ample, expunea
Spadă () [Corola-website/Science/316468_a_317797]
-
de la Delos, a încercat să impună această hegemonie asupra întregii lumi grecești, sprijinindu-se îndeosebi pe flota ei de război, dar nu a reușit. Bazinul vestic al Mării Mediterane a fost marcat în secolul al III-lea î.Hr. de Războaiele Punice dintre Cartagina și Republica Romană. Deși majoritatea bătăliilor au fost terestre, au avut importanță și victoriile navale ale romanilor și aliaților lor, cetățile elene din Sicilia (îndeosebi Siracuza). Cu toate că romanii nu aveau o tradiție în arta navigației, treptat ei și-
Navă militară () [Corola-website/Science/335764_a_337093]
-
săi cunosc o micșorare proporțională, în timp ce valorile nominale rămân neschimbate. Motive diferite gravate pe "assess" permit distingerea noilor serii. Baterea asului își are debutul la începutul secolului al III-lea î.Hr., în timpul războiului contra lui Pyrrhus I. Al Doilea Război Punic vede apariția monedei romane de argint, denarul care valora 10 asses, iar sesterțul valora 2 asses și jumătate, și provoacă mai multe devalorizări ale asului.. Odată cu trecerea de la turnarea la baterea monedelor cu ciocanul, "asul" a devenit o monedă fiduciară
As (monedă) () [Corola-website/Science/323446_a_324775]
-
fiduciară, a cărei valoare nu mai era legată de conținutul de metal, de valoarea sa intrinsecă. Greutatea teoretică a asului a evoluat astfel în timpul "Republicii Romane": Datele sunt aproximative "înainte de Hristos", iar cronologia perioadei instabile a asului din timpul războiului punic nu se regăsește, de la un autor la altul. Tabelul îl urmează mai ales pe "Georges Depeyrot", specializat în probleme numismatice, în timp ce "Marcel Le Glay" situează asul de 4 uncii în 217 î.Hr. și de o uncie în 211 î.Hr. Motivele
As (monedă) () [Corola-website/Science/323446_a_324775]
-
denumeau (și pe el, dar și pe insulă) "Melita". După in 332 BC, zona a intrat sub controlul Cartaginei, o fostă colonie feniciană. În această perioadă, locuitorii Maltei cultivau în principal măsline și roșcov și produceau textile. În timpul Primului Război Punic, insula a fost cucerită după lupte grele de către Marcus Atilius Regulus. După eșecul expediției lui, insula a recăzut în mâinile Cartaginei, doar pentru a fi cucerită din nou în 218 î.e.n., după al Doilea Război Punic, de către consulul roman . De
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
textile. În timpul Primului Război Punic, insula a fost cucerită după lupte grele de către Marcus Atilius Regulus. După eșecul expediției lui, insula a recăzut în mâinile Cartaginei, doar pentru a fi cucerită din nou în 218 î.e.n., după al Doilea Război Punic, de către consulul roman . De atunci, Malta a devenit "", titlu care venea împreună cu o scutire de la plata tributului și de impunerea legii romane, și a intrat sub jurisdicția provinciei Sicilia. Influența punică a rămas însă vibrantă în insule, celebrele , artefacte cu
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]