208 matches
-
un serviciu cam slăbuț. - Chiar că e interesant. Dar cum o să se descurce madam Brodiciche cu doi copii mici? Parcă știam că lucrează croitorie, transformări, cârpeli, chestii din astea... N-o prea văd stând la mașina de cusut și cu puradeii învârtindu-i-se printre picioare. - Ah, dar madam Brodiciche nu lucrează singură. A angajat-o pe fiica doamnei Biton, marocanca de la opt. Fata are 15 sau 16 ani, e isteață și deja știe să coasă la mașină, să prindă un
TOATĂ LUMEA CÂŞTIGĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367126_a_368455]
-
o ajuta pe mămică să-și ridice căruciorul în tramvai. Același lucru se întâmpla și la coborâre. La nașterea fiecărui copil, statul cehoslovac, printre altele, dota tânăra mamă cu un landou, de aceea am văzut atât de multe țigănci cu puradeii în cărucior, plimbându-se cu tramvaiul sau pe străzile orașului. Un bilet de tramvai era valabil pe două tramvaie, în cazul că erai nevoit să-ți schimbi traseul și luai altul. Se imprima pe el ora compostării și trebuia ca
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
cum acești participanți la nuntă, frumos îmbrăcați, politicoși sunt aceeași cu cei întâlniți pe stradă, prin târg, pe unde nu-i găseai care furau, se încăierau, cerșeau pe la toate colțurile de stradă și nu puteai să scapi de ei sau puradeii lor care ți se agățau de haine și nu te lăsau până ce nu le dădeai ceva de pomană. Totul se desfășura conform unui protocol foarte bine pus la punct. Mâncarea, băutura la discreție, muzica, veselia se extindea pe măsură ce timpul trecea
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
urmat-o și de atunci, m-am pricopsit cu alți părinți, mulți, murdari și care mă băteau zilnic nedându-mi decât puțină mâncare cu care să rezist până a doua zi. Pentru a-mi obține mâncarea mă trimiteau împreună cu alți puradei la furat sau la cerșit fiind învățată cum și în ce fel să procedez. Lecțiile erau zilnice, în folosul productivității șatrei. Nu-mi mai amintesc prin câte suferințe am trecut. Știu doar că împlinind vârsta de șaisprezece ani, am fost
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
pură, provoacă întărirea spiritului. Matriarhatul este însă altă problemă. Nu confunda feminsimul te rog, dottore, cu matriarhatul. Știi de ce? Feministele de obicei nu NASC, că nu au timp, lupta pentru supremație în KAR-ieră nu le dă timp să aibe și puradei. În societatea antică, fertilitatea femii era divinizată. Așa s-a născut Ishtar, sau Astarteele. În societatea modernă, concurența pt un post mai bun mu-i dă timp femeii să devină muiere, ci devine bărbat. O masculinizează fără însă s-o
FEMINISMUL ȘI FEMEIA RRROMĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350165_a_351494]
-
două fete ce merg agale pe șosea. - Mișto priveliște ai bre ,aicea la șosea. Mă mir că ai doar un copil ! - Tu câți ai ? îl întreb ca să-i îndrept privirea către pământul de la groapă. - Șapte ! - Șapte ?? Ai umplut curtea de puradei ! Și nu ți-e greu cu atâția copii? - Nu mi-e greu ,mîncați-aș,mi-e mai mare dragul cînd îi văd că țopăie prin curte. Haine ,se mai îmbracă unul de la altul,mâncare ,ca purceii din același troc.Și noi
GROAPA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366455_a_367784]
-
Acasă > Impact > Analize > GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2055 din 16 august 2016 Toate Articolele Autorului Domnul Gelu Duminică este un cunoscut ONG-ist rrom care de fapt NU STIE LIMBA ROMÂNI. Domnul Gelu Duminică da etimologii
GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366263_a_367592]
-
2016 Toate Articolele Autorului Domnul Gelu Duminică este un cunoscut ONG-ist rrom care de fapt NU STIE LIMBA ROMÂNI. Domnul Gelu Duminică da etimologii UNGUREȘTI la cuvinte ȚIGĂNEȘTI în ziarul Adevărul! Să luăm una după alta afirmațiile domniei sale: “Cuvântul „puradel” nici macar nu există în limba români. Este un cuvânt de origine maghiară („purde”), folosit mai ales in secuime, a cărui semnificație este relativ aceeași, respectiv copil (cu variațiuni „copil rom” sau „dezbrăcat/a”). La noi, e „chavo”. Știi, ca să înțelegi
GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366263_a_367592]
-
tu, îți dau un hint: e fix că în melodia aia, „Muro Chavo”, cântată de roackerul ăla cu barbă...” Etimologul Alexandru Ciorănescu prin academicianul Marius Sală îți răspunde domnule Gelu Duminică pe site-ul : https://blogulblog.wordpress.com/z-postari-pe-alte-teme-lingvistice/etimologia-unor-cuvinte-tiganesti-din-romana/ puradel - copil de țigan phúrdel - respira (3 sg) La naștere se strigă „Phurdel!”, adică sufla, respira, e viu. (Pamfil) Adică valahii auzind pe romi că strigă „PHURDEL”-„respira!”, si văzînd și copilul, au legat cumva cuvîntul indian/rom PHURDEL de ideea
GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366263_a_367592]
-
sg) La naștere se strigă „Phurdel!”, adică sufla, respira, e viu. (Pamfil) Adică valahii auzind pe romi că strigă „PHURDEL”-„respira!”, si văzînd și copilul, au legat cumva cuvîntul indian/rom PHURDEL de ideea de „prunc”, si a rezultat romînescul PURADEL, pentru ca limbă romînească nu are aspirata PH. Deci, PURADEL nu este UNGURESC! Vă asigur eu, domnule Duminică, eu un ROM VORBITOR NATIV. Chavo, substantivul pe care-l propune domnul Gelu Duminică pentru asimilare romînească, e cam greu să intre în
GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366263_a_367592]
-
e viu. (Pamfil) Adică valahii auzind pe romi că strigă „PHURDEL”-„respira!”, si văzînd și copilul, au legat cumva cuvîntul indian/rom PHURDEL de ideea de „prunc”, si a rezultat romînescul PURADEL, pentru ca limbă romînească nu are aspirata PH. Deci, PURADEL nu este UNGURESC! Vă asigur eu, domnule Duminică, eu un ROM VORBITOR NATIV. Chavo, substantivul pe care-l propune domnul Gelu Duminică pentru asimilare romînească, e cam greu să intre în romîneasca de București. Sursă pentru etimologia „substantivului unguresc“ PURADEL
GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366263_a_367592]
-
PURADEL nu este UNGURESC! Vă asigur eu, domnule Duminică, eu un ROM VORBITOR NATIV. Chavo, substantivul pe care-l propune domnul Gelu Duminică pentru asimilare romînească, e cam greu să intre în romîneasca de București. Sursă pentru etimologia „substantivului unguresc“ PURADEL, este probabil Tudor Pamfile, căci așa scrie pe site-ul https://blogulblog.wordpress.com, care a preluat articolul de la http://www.historia.ro/articol.html?artid=4074. Sursă prima a etimologiei pare că a fost Tudor Pamfil. Gelu Duminică dixit
GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366263_a_367592]
-
ROMNIE, ci simplu ROMNI! Articolul domnului Gelu Duminică poate fi găsit la: http://adevarul.ro/news/societate/mic-dictionar-rasisti-1 57b326775ab6550cb8cfe857/index.html Cu speranța că mi-am adus raportul la khultura kashtaleilor, cu respecte un Rom hautenticî! Referință Bibliografica: GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ / Marian Nuțu Cârpaci : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2055, Anul VI, 16 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366263_a_367592]
-
și n-ascult de dojană. A doua zi-n poartă țiganii sosesc și-o roagă pe mama să se mai gândească și de se-nvoiește, mult aur să-i plătească, că „fata-i frumoasă și nouă ne place, am vrea puradeii cu ea să se joace”... Și speriată, mama-n brațe m-a luat... voi mergeți cu Domnul, n-am fată de dat... Îți dăm și-o tingire, și tot ce-ți dorești, ești tânără încă, poți mulți copii să crești
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
galerie de personaje pestrițe, coborâte în lumea reală, părăsind himerele pentru bâlciul deșertăciunilor numit: lume, de la politicieni, la femeia simplă, credincioasa, numită Augustina, care crede că tărie că este aleasă lui Iisus și primește rănile sângerânde, la clanul țiganilor cu puradeii lor, toți se pregătesc de spectacol, de circărie, pelerinaj, turniruri cavaleristice, de hram în aer liber, bal mascat cu vesminte medievale, toți s-au pregătit pentru serbarea medievală care bătrâni și copii, implică toate categoriile de cetățeni, credincioși și necredincioși
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
cu tine de la Canton? -Am stat șase luni la orfelinat la Cluj, apoi a veni o mătușă de la Tecuci și m-a luat. Între timp a murit și mătușa și am rămas la ăștia!- și arătă spre curtea plină de puradei. -Cine sunt ei? -O șatră de lăieți... -O șatră de lăieți... Cu toată seceta care venise pe capul nostru , pepenii acelui om se copseseră. Ioniță vine la mine și mă ia la furat pepeni. Erau niște lubenițe mari, ca purceii
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
folosință. - Ei, las' că ți aduc eu ceva ca lumea. Fă așa cum ți am spus eu și va fi bine, nea Viorele... Ia spune, ai lu' Cărămizaru sunt pe acasă? De ăi mari, întreb eu, nu de prăpădiții ăia de puradei... - Sunt, dă i în p...a mă sii, că au făcut bairam noaptea trecută la casa aia mare și au... - Aha! E bine, e bine așa... hai, du te și mata și fă ți treaba! O să te mulțumesc eu, ca
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
celebrități” din umbră ale orașului. Nume “grele” ca Bibiloi, Cenușă, Mircea- Nebunul, Florea-“Spaniolul”, Nicolae “Amor”, Fierăstrău-“Orient” și alții... Lăcrămioara rămîne gravidă, dar tatăl copilului își refuză odrasla: - Fă, cioroaico, dacă nu te potolești cu scandalul tău legat de puradelul ăla, o să ai belele grave cu mine! - și îi închise. Talentul pictural al autorului face ca atmosfera în care respiră personajele să fie veridică: Luna strălucea, galbenă ca puroiul. Apele tulburi ale lacului Fundeni aveau o sclipire fantomatică ce te
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
decât o cioroaică nenorocită... Încerca să sară cu un plod pe bărbatul meu, pe Ady! I le-am strecurat în casă printr-un intermediar, după care i-am trimis poliția-n “vizetă”. Ce voiai să fac? Îi tot dădea cu puradelul! Justițiarul a reușit să înregistreze mărturia cea mai prețioasă: ... El-Coyote desprinse din tavanul rabatabil al frumoasei sale limuzine o cameră video de înaltă definiție care filma alternativ în normal și în infraroșu. Derulă mulțumit materialul în dublă înregistrare. Era perfect
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
timp, cu scripca în subțioară, a ieșit în față Drăgușin. - Boierule! Noi nu dorim să fim dezrobiți. Nu dorim să fim liberi. Ca robi, matale, boierule, ne dai toamna cele necesare: un bă-nicior de mălai, unul de făină, îmbrăcăminte pentru puradei, lemne de foc, de toate! Dacă vom fi dezrobiți..., cine ne mai dă astea? - Trebuie să ne descurcăm singuri! a strigat o pirandă din mulțime. - Dragi consăteni! Nu am ce să fac! Legea e lege! Trebuie s-o respectăm, le-
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
mi-ar veni cheful să le-o cer. - Cei din urmă te iubesc. Nu a apărut printre ei cel la care să ai și tu afecțiuni. Dacă te întâlnești cu jumătatea ta fi sigură că veți face o groază de puradei. - Sincer, speram ca tu să fii această jumătate. De aceea ți-am oferit deflorarea. - Faci o greșeală. Nici o dată nu vei găsi respectul masculului căruia i te-ai oferit. Nici dacă te vrea nu este o garanție că ține la
PISICUŢA MEA DULCE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352706_a_354035]
-
mulți moșnegi decât bărbați mai mulți securiști decât doctori, mai mulți dascăli decât învățăcei, mai multe biserici decât spitale și școli la un loc, mai multe scroafe și vieri decât purcei, mai mulți comuniști decât derbedei, mai puțini prunci decât puradei, dar prea puțini stomatologi; eu credeam că națiunea nu mai zâmbărește de teama zilei de mâine, dar nu, ci din simplul motiv că nu mai are dinți, suntem o națiune știrbă, ne-a rupt în gură democrația originală, mâncăm tranziție
MÂNCĂM TRANZIȚIE PE PÂINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353791_a_355120]
-
alte localități, chiar și din alte județe, de pe la șes, de prin județele Botoșani sau Iași. Era vremea unui fel de El Dorado al câștigurilor frumușele, dar cu destulă trudă. Venea lume pestriță, țărănci îmbrăcate sărăcuț, în rochii de monton, țigănci, puradei de prin Moldovița sau Vama. O lună de zile cei de departe dormeau pe unde apucau, prin cabane părăginite, prin poduri de grajduri, chiar pe cetină, la rădăcinile copacilor. Mâncau ce găseau, în special pâine cu zmeură, bureți fripți pe
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
An de an, de Halloween, Chiar în fața casei pun Un dovleac baban și plin, Ce-l pictez, cât sunt de bun, Într-un drac hidos, vădit, Ca atunci când seara vin Puradei cu “trick or treat”, Să se sperie puțin, Și ca-n orice an, mereu, Chiar și ăi mai măricei, Cum zăresc dovleacul meu, Zău că ... fac pipi pe ei! Numai că pe strada mea Stă și John, din Roșiori, Care
HALLOWEEN de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347084_a_348413]
-
acoperite cu un mileu brodat, alb, scrobit ca hârtia. Ofrandă celor plecați în ceea lume, care vor să guste și ei, împreună cu noi, Sfintele Paște. Prin cimitirele orașului, preoții sunt căutați precum sfinții de altădată. Să citească la morminte bucatele. Puradeii se bulucesc să „apuce” și ei câte o felie de cozonac și câte un ou. Fac colecție de ouă. De cozonac s-au săturat și-l aruncă printre morminte. Doar banii îi mai tentează pe micii proprietari de castele cu
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]