210 matches
-
pemite să le cumpere. Stau și folosesc unul cu anii", spune nea Vasile, În timp ce ne pozează după ce a "dovedit" una din cele vreo 20 de bucăți care le pregătește pentru azi. Din casa mică de chirpici mai ies vreo 2-3 puradei, care mai aduc alți șase de prin vecini și se strâng, ca la ursul demult dispărut, În jurul lui nea Vasile. Aluminiul fierbe. Nu durează mai mult de o oră să facă un ceaun. 45 de minute pentru topit aluminiul și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
elementară sau poate “alimentară”, ceva legat de mâncare fiind mai inteligibil pentru ei. Dar comportarea brutală a caraliilor conducea uneori și la aspecte comice. Unele dintre acestea sunt povestite de Marcel Petrișor. O astfel de întâmplare este cea a unui puradel care se afla și el în închisoarea de la Rahova. Intr-o noapte înăbușitoare de vară cei peste 80 de deținuți au fost sculați pentru percheziție de supraveghetor și el țigan de origine. Acesta, numai în ciorapi și fără cizme a
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în ciorapi și fără cizme a căutat împreună cu aghiotanții săi peste tot. Au tăiat și saltelele din care ieșeau nori de praf dar în cele din urmă, sătui de căutare, au plecat. La mirarea deținuților în legătură cu cele întâmplate puradelul, din norul de praf, își arată picioarele încălțate cu cizme date cu noroi. Un alt țigănuș băgat și el la “pulitici” pentru că, jucându-se cu alți puradei pe lângă linia ferată, pusese la un semnal culoarea verde în locul culorii roșii și
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
sătui de căutare, au plecat. La mirarea deținuților în legătură cu cele întâmplate puradelul, din norul de praf, își arată picioarele încălțate cu cizme date cu noroi. Un alt țigănuș băgat și el la “pulitici” pentru că, jucându-se cu alți puradei pe lângă linia ferată, pusese la un semnal culoarea verde în locul culorii roșii și invers, recunoaște cizmele supraveghetorului. Un hohot de râs a izbucnit din piepturile deținuților, unii exclamând: “- Al dracu’ țigan ! I-a făcut-o lu’ nen-su ! “ Iar țigănușul a
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
afară din casă dacă nu îi dăruiește, după cele câteva fete, și un fecior. Cuprinsă de disperare, jupâneasa Maria, îndemnată de slujnica Tudora, schimbă fetița pe care o naște cu pruncul atunci ivit pe lume al unei țigănci. Soi rău, puradelul devine un june destrăbălat, care o hărțuiește, cu gând păcătos, pe biata Crisanda, copila nedorită de tătâne-său. Vrând să-și salveze fiica, nefericita mamă îl otrăvește pe nemernic, trăind apoi o morbidă senzație de ușurare. Ca să o scape de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
tunel de interfluviu pe Olt, Țara Ciucului cutele văii structurale, culmea și stîncăria spinări de partea Hășmașului, prim-plan terasări agricole, cartof sacul tîrît la semănat, ară calul semigreu, coada înnodată, cuprinderea sat cu două-trei cocioabe pe margine, curți împreunate, puradeii pe bătătură la Izvoru Oltului, dacă nu vine mulțimea o turmă și un păstor colții să-i împungă pielea, mai are o fată mai mare ca Beti, n-a dat-o la școală! nu, mama, a dat-o la școală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
avem Încotro. Pepino ne bagă pe fir cu văr-su. Pepino ne scapă... Andrei scutură din cap să-și alunge somnul, i se Închid ochii și pare să fi pierdut firul, Pepino, da, da’ și Steluța... Un grup de cinci-șase puradei cobora În fugă scările de la etajul de deasupra, zbierând și năvălind peste capetele noastre ca o turmă de capre. Adormise văru' Laur, nu-l clinti avalanșa de țipete, dormea adânc. Ghemuit pe cimentul treptei cu genunchii la gură ca-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de minut după ce au dispărut copiii, păru să-și aducă aminte de ceva care-l făcu s-o zbughească după ei ca din pușcă. Am ieșit și eu În urma lui și mi-l arătă pe unul din târla aia de puradei strânși În fața blocului, un brotac buburos la vreo patru ani, doar În chiloți, ca tăvălit prin cenușă și spoit tot de dâre de muci uscați pe obraji și pe pântecul bombat. Îmi spuse că ăla-i al lui Pepino, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
până acum că Steluța sună destul de des la ușa brunetei ăsteia plinuțe ca să-i ceară câte un pahar de ulei sau de orez pentru fierturile ei. Prietenia lor pornește desigur de la copii, iar În răstimpuri degenerează În conflicte tot din cauza puradeilor ăștia negricioși care-l cheamă la ei pe Florinel ademenindu-l cu tot felul de mașinuțe din plastic și avioane, ca să râdă de el cât e de urât și jegos și să-l ia la bătaie. Asta nu le Împiedică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
zi de toamnă destul de friguroasă. Un început de toamnă. În curtea bisericii. La slujba de duminică dimineață. Milogi puzderie, pe care coana preoteasă îi zburătăcea în răstimpuri. Concurența mea era formată dintr-o țigancă, cu buză de iepure și-un puradel la sân, și un alt țigănuș, cu un fâș răpănos. Pe mine coana preoteasă nu m-a bruscat când a aflat pentru ce am venit. Pentru ce îl caut pe părinte. Și-am devenit brusc recunoscător. Aveam un statut privilegiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
era un demers penibil, aveam să constat ceva mai târziu. În autobuzul care mă ducea acasă, s-a urcat la un moment dat o țigancă înfășurată în vreo șase fuste și care-l trăgea de unul dintre hartane pe un puradel nu tocmai curat a împrăștia duhori deloc ușor de ignorat. Stăteam undeva în spate, pe o ladă care ținea loc de canapea. Puradelul acela s-a așezat lângă mine și am văzut cum imediat în jurul nostru s-a creat un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
o țigancă înfășurată în vreo șase fuste și care-l trăgea de unul dintre hartane pe un puradel nu tocmai curat a împrăștia duhori deloc ușor de ignorat. Stăteam undeva în spate, pe o ladă care ținea loc de canapea. Puradelul acela s-a așezat lângă mine și am văzut cum imediat în jurul nostru s-a creat un gol. Aș fi putut să mă ridic și pun pariu că n-ar fi avut nimeni nimic de obiectat. Însă tocmai eu, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și n-o să mai fie niciodată recuperat pentru societate. Însă toată toleranța mea s-a dus dracului în momentul în care am văzut pe podea, lângă picioarele mele, un firicel curgător și aburind ce venea de pe unul dintre cracii acelui puradel. De atunci, singurii țigani pe care îi mai pot privi liniștit, ba chiar cu încântare sunt cei din filmele lui Kusturica. Norocul meu era că nu aveam nimic de pierdut. Surd, mă rupsesem de viață, de lumea lor. Făceam psihoterapie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Că eu sunt numărul unu.“ Happy-end așadar. Nasuri smiorcăite. Batiste fluturate. Final de album. Cu strângere de inimă, însă trebuie să admitem că creația are mici imperfecțiuni. Scăpări. Nu aflăm nimic despre soarta Lenuței și nici ce-a mai făcut puradelul ăla frumos. Dacă are parte au ba de pensie alimentară. Nu pot vorbi însă despre neplăcerea, chinul de a trăi aici. Era un loc în care se putea scrie bine. Și asta era tot ce conta. Mediul nu te concura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
rămase dincolo de munți, au mai adus și alte familii, după cum datorită recunoscutei prolificități cu care i-a înzestrat natura s-au înmulțit ajungând în 1968 la un număr de 34 de familii, fiecare familie, depozitară a unui numeros sălaș de puradei. Astăzi nu se mai poate ști câți sunt, pentru că conform noilor reglementări, la operațiunile de recensământ ale populației se ia in considerație etnia declarată de cel recenzat. De aceea la recensământul din 1956 Cârțișoara apare înregistrată cu populație de etnie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
populație de etnie țigănească de 222 de suflete ca apoi după 36 de ani, la cel din 1992, aceeași etnie să apară în Cârțișoara cu numai 30 de țigani, deși ulițele satului sunt tot mai aglomerate de puzderia frumoșilor lor puradei. Dorim însă să spunem că acești oameni veniți de pe alte meleaguri au profesat încă de la instalarea lor pe aici meșteșugul în diverse foarme al prelucrării lemnului fiind, contrar părerii multora despre ei, niște oameni cu care se poate trăi în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu picioarele pe pământ: au pierdut locurile de muncă. Salvarea le-a venit țiganilor tot de la construcțiile lui Ceaușescu: lăsate în părăsire, fabricile, combinatele, întreprinderile au furnizat pentru o parte din familiile de țigani, cele mai sărace și cu mulți puradei, mijloace de trai zilnic, fierul vechi, vândut centrelor de colectare. Acum, aceste construcții care au costat mulți bani și multă muncă sunt de domeniul arheologiei industriale, latură a arheologiei care va demonstra celor ce vor dori să afle că nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de infractorii altor etnii, inclusiv italieni, dar nu pot să condamn în bloc măsurile de asanare morală, sanitară, socială, economică, culturală, luate de guvernul italian contra imigranților de orice etnie, inclusiv pentru țiganii itineranți din România. Îi amprentează Berlusconi pe puradei? Păi, decât să crească un infractor, mai bine să-l dea la o școală. Se tem și italienii: rromii vor să cucerească Roma ! 14 august 2008 Tușitul în flaut Motto: „Si tacuisses, philosophus mansisses” (Dacă tăceai, filozof rămâneai) (Boethiuis, Mângîierile
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Repet șoferului mirat că am decis să merg la Guillermo acasă, mă instalez și pornim pe râu în jos. Lângă mine stă o femeie bătrână cu un păr lung și cred proaspăt vopsit într-un negru lucios, însoțită de câțiva puradei. O complimentez pentru părul superb, la care îmi oferă o jumătate de zâmbet împreună cu o privire care-mi provoacă un fior neplăcut pe șira spinării și încerc automat să mă mut un milimetru mai departe în îngrămădeala din barcă. De-
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
privea fetița sperând ca ea să ajungă cântăreață, actriță ori regizor de film. Punea atâta suflet în tot ceea ce făcea! Nu reușea să vadă în ea femeia măritată, aplecată la balia cu rufe, ținută de poale de o armată de puradei gălăgioși și flămânzi. Visa atâtea pentru Luana, știa să facă atât de multe! Compunea cântecele și poezii, cupletele din spectacole erau creația ei. Cel din seara aceea îl începu Ema, așezată pe un scaun cu vioara sub barbă. Cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
unei luminițe albe care se ridica la cer. După o vreme a renunțat la rochia albă, probabil a constatat că nu e practică pentru praful și băltoacele din București sau pur și simplu s-a săturat să fie ținta batjocurei puradeilor care se jucau În stradă și s-a mulțumit numai cu cărțuliile pe care le primea mereu prin poștă din America. După un timp s-au terminat și cărțuli- ile, și i-au rămas doar chelia și porecla. Nu știu cum a
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
micuț (4); minune (4); năzdrăvan (4); părinte (4); plîns (4); plod (4); binecuvîntare (3); copac (3); drag (3); drăgălaș (3); drăguț (3); fraged (3); isteț (3); joc (3); jocuri (3); minor (3); moștenire (3); părinți (3); pui (3); pur (3); puradel (3); școală (3); acum (2); ascultător (2); băiețel (2); biberon (2); blînd (2); bogăție (2); bun (2); copil (2); copilă (2); curat (2); educație (2); elev (2); făt (2); gălăgie (2); grijă (2); individ (2); infantil (2); inteligent (2); înțelept
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nerecunoscător; nerușinat; nervi; nesocotit; netrebnic; netrebnicie; nevoiaș; noaptea; om mascat; om cu mască; oameni; oportunist; opunere; pagubă; Păcală; păcat; păcătui; păgîn; periculos; persoană; pierdut; politic; politicieni; polițai; poliția; polițist; și polițist; portmoneu; portofel; precauție; preot; primejdie; fără principii; prinde; profesional; puradel; răpitor; răutate; relativ; roată; Robin Hood; Românii; sac; satan; său; fără scrupule; slab; soț; sparge; spargere; sperietură; spion; străin; străzi; tablă; thier; ticălos; tîlhari; tristețe; tulburare; țeapă; țigani; țop; ucigaș; urăsc; vinovat; vis urît; vrăjmaș; zîmbet; Zorro (1); 767/275
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Gustav; inocență; îndepărtat; înțelegător; jucărie; jucării; jucăuș; mai mic; mama; mamă; mare; melancolie; al meu; moștenitor; naștere; năzdrăvan; neplăcut; nepotul meu; nerecunoscător; neștiință; netot; nostalgie; odor; Oliver; o parte din mine; persoană dragă; pește; piedică; plod; pot; prietenie; promisiune; pui; puradel; Raul; reîntoarcere; relații; rudă de sînge; rudă, persoană dragă; sărbătoare; silitor; sînge; soacră; soră; speranță; al tău; țipăt; urmași; vacanță; vesel; viață; vigilent; viitor; zglobiu (1); 725/157/58/99/0 nimeni: nimic (106); singurătate (55); gol (54); singur (53
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fac băltoace pe bufete și peste plită până în oale. Mi-a picurat o picătură și pe cap, chiar acolo unde biata mea tărtăcuță este goală și nu pot să acuz pe nimeni, fiindcă picătura venea de sus, pur și simplu. Puradeii se fugăresc în jurul mesei scoțând urlete, îmi crează mereu emoții pentru echilibrul meu. Mi-am agitat troașa între mânecile de cămăși și marginile zdrențuite ale cârpelor de bucătărie ca să vadă toată lumea. - Un cui, închipuiți-vă! Cine a presărat cuie în fața
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]