776 matches
-
Codrin Liviu Cuțitaru Reacție întârziată Tocmai eu, care mă laud (prin intermediul unui titlu de rubrică) că am "reacții imediate", am tot întârziat să mă pronunț asupra unui roman care reprezenta foarte mult pentru autorul lui, Culorile Purgatoriului de Victor Iancu. Ulterior am primit la redacție și o recenzie a acestui roman, scrisă de tânărul critic literar Codrin Liviu Cuțitaru. Exact când mă pregăteam să o public, mi-a sosit trista veste că Victor Iancu a murit, la
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
un țăran, Axinte Grapini, este arestat în anii stalinismului pentru că îl evocă în cântecele lui pe Avram Iancu. Iar în închisoare, el chiar devine Avram Iancu, ceea ce dovedește că în orice epocă apare, la români, un asemenea erou. Romanul Culorile Purgatoriului, 2006, este un autoportret - complex si complicat, uneori până la a deveni indescifrabil - al autorului. Acest roman (bine analizat de Codrin Liviu Cuțitaru, în articolul pe care îl reproduc alături) avea pentru Victor Iancu o valoare de act de identitate care
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
aceste cuvinte abia după dispariția lui Victor Iancu. Moartea lucrează, iată, mai repede decât un biet critic literar, căruia nu-i rămâne decât să regrete că, de data aceasta, reacția lui n-a mai fost imediată. Alex. Ștefănescu Literatura ca purgatoriu Profesorul universitar Victor Iancu a publicat, în 2006, un roman masiv (636 de pagini), intitulat Culorile Purgatoriului (Pitești, Ed. Paralela 45) și construit, cu migală neverosimilă, în jurul experimentului introspectiv. Nu cunosc multe exemple de introspecție - de asemenea proporții - în literatura
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
literar, căruia nu-i rămâne decât să regrete că, de data aceasta, reacția lui n-a mai fost imediată. Alex. Ștefănescu Literatura ca purgatoriu Profesorul universitar Victor Iancu a publicat, în 2006, un roman masiv (636 de pagini), intitulat Culorile Purgatoriului (Pitești, Ed. Paralela 45) și construit, cu migală neverosimilă, în jurul experimentului introspectiv. Nu cunosc multe exemple de introspecție - de asemenea proporții - în literatura română sau chiar în cea universală. Autorul are o adevărată vocație pentru autoscopie, pentru sondarea universului interior
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
șamanic, ca traume in-di-vi-duale) devenit - din slăbiciune proprie, dar și de nevoie - un "reflector" al traumelor istorice. Nu întîmplător Victor Iancu folosește, intertextual, Divina Commedia a lui Dante (fiecare capitol al cărții are un motto din scriitorul renascentist, iar ideea "Purgatoriului" trimite la el într-un mod invariabil). Există un Infern interior al tuturor indivizilor, ce poate fi exorcizat prin autoscopie (amintita introspecție) - transformată astfel în semnul alegoric al Purgatoriului. Ideea - foarte subtil explorată în roman - mi-a amintit de teoria
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
capitol al cărții are un motto din scriitorul renascentist, iar ideea "Purgatoriului" trimite la el într-un mod invariabil). Există un Infern interior al tuturor indivizilor, ce poate fi exorcizat prin autoscopie (amintita introspecție) - transformată astfel în semnul alegoric al Purgatoriului. Ideea - foarte subtil explorată în roman - mi-a amintit de teoria critică a lui Bataille din Literatura și răul. Criticul consideră acolo actul artistic oarecum orientat spre "transgresie" în mod subliminal. Prin creație, artistul se situează, inevitabil, într-o arie
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
departe cu putință", spune, la un moment dat, Georges Bataille. Literatura transcende legea morală, prin "amoralitatea" absolutului ei originar, manifestîndu-se ca o formă de cunoaștere și expresie a Răului, în măsura în care "valoarea" estetică impune transgresia Binelui. Aici trebuie căutată și semnificația "Purgatoriului" lui Victor Iancu. Romanul ("literatura") trăiește astfel în sine, comunicînd sui generis cu interpretul său, homo interpretant. Faptul se datorează exclusiv dispariției lui homo symbolicum (autorul însuși), anihilat de către textul său. Prin urmare, individul creator "moare", vocea sa căpătînd tonalități
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
el însuși "scris" de către textul său. Textul poate depersonaliza, deconstruind identitatea (unitatea) în propria sa rețea semiotică, lărgită mereu, extinsă prin/din ea însăși, ca fenomenalitate în sine, independentă de orice voință externă, inclusiv cea a creatorului său. Citind Culorile Purgatoriului, acest sentiment ajunge să fie covîrșitor. Romanul lui Victor Iancu constituie o piesă narativă remarcabilă a literaturii contemporane, meritînd întreaga atenție a criticilor și teoreticienilor literaturii.
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
decît intențiile.Și cu atît mai mult împotriva impostorilor care contrafac și intențiile ... Este o datorie profesională a criticii și este o datorie patriotică a ei". Indiscutabil. Cît privește lipsa de bune maniere și de caracter, ele alcătuiesc, se vede, Purgatoriul prin care trebuie să trecem noi cei ce ne aducem modesta contribuție la economia de piață, ocupîndu-ne,după puteri, de industria atît de prosperă a poeziei naționale...
"Scrie despre mine"! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8644_a_9969]
-
Constantin Eretescu Recuperarea pentru cultura națională a operei unui scriitor și om de știință român trăitor pe meleaguri străine seamănă în multe privințe cu salvarea unui suflet rămas în suspensie în ceața purgatoriului. Nu sunt puțini cei care-și așteaptă încă intrarea în cultura țării lor. Faptele le recomandă recunoașterea, mai mult, cinstirea, dar cei mai mulți dintre conaționalii lor nu par să bage de seamă. Cel care o face pentru noi este Iordan Datcu
Studii de antropologie by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Journalistic/6934_a_8259]
-
al poetului florentin. ŤDe ce?ť îl întreb perplex. ŤPentru că azi infernul e suprafața!ť Răspuns simptomatic de un scepticism care mă tulbură: faptul de a nici măcar putea coborî către Infern, acesta e infernul! Al doilea episod, genial, e Purgatoriul. Acum o mică istorie se înfiripă. O familie burgheză redusă la o fericire stereotipată - frază standard, gesturi programate - basculează în tragic în urma unei scene de pedofilie a tatălui care-și violează copilul. Nu vedem nimic pe imensa scenă goală, doar
Avignon 2008. Un festival împlinit by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/8127_a_9452]
-
El e redus la privirea unui univers exterior public dezvăluit și astfel noi urmărim stupefiați efectele traumei. Apoi copilul devenit adult își regăsește tatăl. Nu pentru a-l condamna, ci pentru a-l ierta. Fiecare, în felul lui, a traversat Purgatoriul. La capăt de parcurs, Paradisul. în inima unei biserici abandonate, doar o imagine îndepărtată și enigmatică - un vapor indepărtat - se detașează pe suprafața unei ape, tulburată ciclic de o cortină care-i proiectează stropii pe spectatorii astfel parcă Ťbotezațiť. Aghiazmă
Avignon 2008. Un festival împlinit by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/8127_a_9452]
-
de salonarzi spirituali, exersați în nobila meserie a superficiului: "Ce a iubit Franța? Stiluri, plăcerile inteligenței, salonul, rațiunea, micile perfecțiuni." Nimic din suflul marilor drame, din rătăcirile lipsei de măsură: "Dacă Dante ar fi fost francez, ar fi descris doar Purgatoriul. Unde ar fi găsit în sine tării pentru Infern și Paradis, și cutezanța suspinelor extreme?" Cum n-are vocația singurătății, francezul lui Cioran, aimable, la urma urmei, ca și țara lui, n-are nici ambiția căilor aspre: Infinitul n-are
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7075_a_8400]
-
au deshumat și le-au dus în Italia, unde au fost reînhumate la Bari. În anii ce au urmat morții sale, s-au răspândit numeroase legende. Cea mai cunoscută dintre ele este menționată și de Dante Alighieri în „Divina Comedie“ - „Purgatoriul“ (XX, 31-33). Se spune că Sfântul Nicolae, impresionat de rugăciunile unui nobil scăpătat, ce nu-și putea căsători cele trei fiice din cauza sărăciei, a decis să intervină. Două nopți la rând, Sfântul Nicolae a aruncat printr-o fereastră a castelului
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
încheiat în acea seară memorabilă: cenzura va constata că se mersese prea departe și le va interzice. Există, privind raporturile mele, rare, dar excepționale, cu Steinhardt, și o urmare a debarcării proaspătului eliberat din infernul carceral în paradisul (sau, poate, purgatoriul) modernității: înainte de a ne cunoaște personal, mi-a citit Contradicția lui Maiorescu și a luat-o cu el la Rohia, unde am regăsito, ani buni după moartea lui, când am fost eu însumi la mănăstirea maramureșeană, în camera din Casa
Steinhardt 100 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4483_a_5808]
-
în praf? Eu cred că e în firea normală a lucrurilor ca, în efortul depus pentru a redobândi ceva ce ne-a aparținut cândva, să trecem prin toate: lacrimi, dezamăgiri, revoltă, regrete, indiferență, neputință. Fără strădania proprie, fără a străbate purgatoriul trăirilor noastre cele mai intime, nu am avea dreptul, nu am putea spera că vom păși, din nou, în unicul paradis care ne-a fost dăruit la începuturi: liniștea. Știi? Cineva mi-a spus, odată: tu ești o poezie. Am
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
divin ! În cupe scânteiază câte-un imens rubin ! Fă dintr-un ram de santal o harpă să vibreze Și arde altă creangă, ca să ne parfumeze ! Deschiderea cosmică din Divina Comedia, având loc în viziunea mitologiei creștine, reflectată în tripticul Paradisul, Purgatoriul, Infernul adică de la haosul răului la armonia celestă, are drept ghid al suișului iubirea profană divinizată "che move il sole e l'altre stelle". Deschiderea cosmică din Faust goethean are loc spre ambele lumi mitologice creștină și greacă. Axul conducător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
fie readusă la viață, să fie vie? În structură fizică, pentru planeta Venus este foarte greu, pe planeta Marte deja există structuri fizice. Pe planeta Venus există doar structuri spirituale care se află Într-un chin continuu; acolo este un purgatoriu. Planeta Venus nu mai este de mult o planetă În stare fizică, ci este mai degrabă o masă imensă de sulfuri. Deci oamenii vor putea reveni pe planeta Marte să o readucă la viață cumva În viitor, În sute, mii
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
cu sine și o formă de industrializare a morții; un exemplu în acest sens îl constituie camerele de gazare. Ca națiune suntem în stare să dăm mită călăului pentru a beneficia de o execuție mai ușoară. Dacă am crede în Purgatoriu acesta ar fi locul în care am încerca să ne descurcăm pentru o repartiție mai bună. Pentru noi simțul dreptății suferă o continuă alunecare spre zona utilității personale. ٭ Psihanaliza este mai importantă prin sensurile pe care le dă persoanei decât
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
apărare ale intelectualului încă tînăr, pîndit de "o devitalizare a funcțiilor cerebrale", de "o ruginire în timp", deoarece zece ani "n-a făcut nimic", de "o epuizare din pricina comoțiilor morale" pe care le-a îndurat? Lecturile din cărțile trimise în purgatoriul ideologic, procurate de la anticari sau de la prieteni, s-ar cuveni să fie unul din acestea. Paul Valery, "cumpărat de la Moșoiu, anticarul" îi dovedește însă cititorului său , cu nervii "la pămînt", că lectura din autorul francez e zădărnicită de inapetența indusă
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
adolescentine. Bovarismul femeii copleșite de treburi, rămasă ca prin minune, o vreme, singură acasă este însă tot o imagine (în negativ) a vieții sale obișnuite. Paradisul construit cu gândul e "poetic" și neconvingător. Valoarea lui pare mai mult contrastivă, reliefând purgatoriul cotidian. Ieșirile din spațiul și timpul date, apăsătoare, epuizante (Natură moartă cu narcisă, covrig și cupă, Scorpioni), nu exclud parcurgerea traseului în sens invers. În câteva rânduri, din tablourile vechi, desenele unui personaj ori paginile de literatură ale unei prozatoare
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
cum orice ficțiune se leagă de realitate, Marius Tupan depune mărturie în trilogia sa asupra a ceea ce am trăit, asupra a ceea ce trăim și ce se va întâmpla într-un viitor nu prea îndepărtat. Primul volum, Craterul, este gândit, asemenea Purgatoriului lui Dante, în nouă trepte și plasat într-o localitate, care, se pare, a existat cu adevărat undeva pe lângă Turnu Severin, locul de naștere al autorului. Șipote este în realitate România totalitarist comunistă, unde oamenii trăiau egali cu ei înșiși
Lupta Diavolului cu Îngerul by Mariana Criș () [Corola-journal/Journalistic/9922_a_11247]
-
-o fostul ei tiran local". Executat, spre rușinea noastră, de aghiotanții săi. Fie că în decembrie ^89 a avut loc mai întâi o lovitură de stat, fie că mai întâi o revoluție, apoi o lovitură de stat - apele se întrepătrund, purgatoriul tranziției a avut loc prin mijlocirea unor inși care au fost în postura de a-i prelua beneficiile, pe șleau de a-și însuși averea României. Din mâinile Partidului Comunist Român naționalist, căci avea de apărat ceea ce-și adjudecase
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]
-
reputația distrusă, Ion Caraion a mai trăit doar câțiva ani. Ceea ce ar fi trebuit să fie o nouă viață, un nou început (mai ales că poetul reușise să scape din lagărul socialist împreună cu soția și fetița lui) a devenit un purgatoriu terifiant și, apoi, un dosar de arhivă. Frânturi din acest dosar, dintr-o arhivă personală a durerii, apar într-un volum pe cât de bine întocmit, pe atât de copleșitor, la lectură, prin evidențele lui documentare. Cazul "Artur" și exilul românesc
Ion cel Negru by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9964_a_11289]
-
se constată o creștere a flexibilității și evidenței unor opțiuni tematice extinse, îndelung clarificate, de ordin istoric, etnic și, mai ales, etic. Dacă poezia, pentru Blandiana, este începutul și sfârșitul literaturii, infernul și paradisul ei, proza ar putea fi doar purgatoriul, o cale de trecere. Proza de ficțiune provine din același spirit estetic. Și estetic. Dacă poezia este datoare vieții, proza ajunge datoare poeziei. În sensul că, sub presiunea realității, proza descarcă poezia în limitele energiei ei naturale. Literatura descarcă viața
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]