504 matches
-
Constantă Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 562 din 15 iulie 2012 Toate Articolele Autorului lasă-mă să-ți fiu , globul de metereze ascunse sub coardele inimii. să-ți fiu , hrană nesfârșita incrustata în durere cu iubire revărsata din universal purpuriu. să-ți fiu , iubire cu prfum... din cetina pădurii a florilor din câmp, a florilor de stâncă și apa fântânii ... lasă-mă să-ți fiu , ziua-nvăluită spartă în ecou de albatros seară reflectată-n stele diminețile , din crini și chiparoși
LASA-MA SA-TI FIU ... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348313_a_349642]
-
să-ți fiu așteptarea și răbdarea peste tine strecurata hrană și cărarea în spații căutată. lasă-mă să-ți fiu , globul de metereze ascunse sub coardele inimii. să-ți fiu , hrana nesfârșita incrustata în durere cu iubire revărsata din universal purpuriu. să-ți fiu , iubire cu prfum... din cetina pădurii a florilor din câmp, a florilor de stâncă și apa fântânii ... lasă-mă să-ți fiu , ziua-nvăluită spartă în ecou de albatros seară reflectată-n stele diminețile , din crini și chiparoși
LASA-MA SA-TI FIU ... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348313_a_349642]
-
ACOSTEAZĂ-N INIMĂ PIRAȚII Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 815 din 25 martie 2013 Toate Articolele Autorului În poala nopții mă întind calină Și mă cufund în ea ca-ntr-un hamac Însingurată,-n legănarea lină Mă soarbe purpuriul unui mac, Întârziat în vara ta pribeagă Și-aprins la focul sufletului vis Cuprinde-n el iubirea ta întreagă, Născută din lumini de paradis. Și cresc în mine pruncii lui, ingrații, Ca flăcări ale gândului nebun... Îmi acostează-n inimă
ÎMI ACOSTEAZĂ-N INIMĂ PIRAŢII de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345397_a_346726]
-
să se plimbe puțin, să-și limpezească gândurile, să se debaraseze de emoții și grijă. Era o seară liniștită, care părea că nu lăsă soarele să apună, la orizont instalându-se un amurg târziu, ce înroșea zarea dând nuanțe de purpuriu și auriu, un spectru de culori ce provoca la contemplare. Era un miraj. Oamenii se opreau să admire spectacolul celest, iar cei ce aveau aparat de fotografiat imortalizau momentul. Emanuela se așezase, între timp, pe o bancă, oferindu-și în
ÎN MÂNA DESTINULUI...( 2 ) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377006_a_378335]
-
îngrijită, îi sporea farmecul accentuindu i misterul așezării în pustietatea aceea. Când am ajuns în dreptul ei, în curte se zărea silueta unei femei care, se pare, își făcea de lucru printre florile din grădina ei. Îmbrăcată într o bluză roz purpuriu, în bermude de culoarea untului neolandez, desculță, umbla printre brazdele unei grădini scandinave culegând petalele veștejite de pe florile ce îi împodobeau curtea. Când ne a observat, s a întors spre noi afișând un zâmbet al bucuriei adevărate, înfășurat în faldurile
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376630_a_377959]
-
azi!”, mi-am zis în sine eu, Dar n-a fost să fie așa, nu ai fost interesat, Prea mărunt să bagi în seamă, atenție nu mi-ai dat. Seara, la sfârșitul zilei, minunat apus de soare, Am lăsat ca purpuriul, magic să te înconjoare, Gândind că mă vei privi înainte de culcare. C-a răsplată-ntregi zile cu efort și cu sudoare. Prin privirea miilor de stele strălucitoare, Picurând întruna milă cu iubire și iertare. Te-am căutat pretutindeni fără ca să
FIUL TATALUI de MIRON IOAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372596_a_373925]
-
Negru. Păsările cerului nu mai ciripeau vesele și gălăgioase, atunci când ziua se răzbuna pe noapte, în Ținutul Negurilor și Uriașilor- Ținutul Geto-Dacilor. Înțelepciunea Lumilor Văzute și Nevăzute și-a pierdut din esență, iar Piatra Sacră și-a schimbat culoarea din purpuriu într-o culoare pală și indefinită, pierindu-i strălucirea orbitoare. Sfântul Arc Ceresc cu cele o mie de culori sublime, nu s-a mai zărit pe cer, iar Legile Sfinte Blajine- Cartea Cărților, a fost aruncată, într-un colț prăfuit
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
atât de natural Încât dă de-a dreptul iluzia unei pielițe Îmbujorate de sânge; colo, cutioare lăcuite, Încrustate cu sidef, care cuprindeau aur japonez și verde de Atena, culoarea aripei de cantaridă; aur și verde care se transformau Într-un purpuriu Închis Îndată ce erau umezite; lângă vase pline de pastă de alună turcească, de Serkis de harem, de emulsiuni de crin de cașmir, de loțiuni de apă de fragi și de soc pentru ten și lângă niște mici butelii umplute cu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nababi, trăiau Într-un lux care-l strivea pe al său, dacă niște obiecte pot strivi inteligența Însăși. Căci luxul lui Brummell era mai curând inteligent decât strălucitor: Încă o dovadă a siguranței de sine a acestui spirit care lăsa purpuriul aprins pentru neciopliți și a inventat mai târziu această mare axiomă a toaletei: „Ca să te situezi bine, nu trebuie să fii remarcat”. Bryan Brummell a avut mijloacele necesare, un bucătar excelent și un salon (de parcă ar fi fost o doamnă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
123). Scrisul din cărțile de magie poate fi nu numai ilizibil sau ininteligibil, dar chiar invizibil. În Europa medievală se credea că vestitele cărți de conjurații magice, numite Grimoires sau Les Clavicules de Salomon, erau scrise pe foi de un purpuriu violent, care „ardea” ochii profanilor, scrierea fiind astfel vizibilă doar pentru inițiați (128, p. 179). Caracteristici similare posedă și „Cartea solomonarilor” din tradiția mito-folclorică românească. Credințele populare le subliniază în mod expres : șolomonarii învață în „școala de șolomonărie” să citească
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mineral verde care străbătea printr-o rocă cenușie, fulgerul cristalelor sclipind într-un loc sau în altul, un lichen minuscul și portocaliu, nespus de frumos, chiar lîngă fața lui. În trecătoare erau umbre adînci și misterioase, albastrul se revărsa în purpuriu, și purpuriul într-o negură luminoasă, iar deasupra capului se afla imensitatea nesfîrșită a cerului. Dar lui nu-i mai păsa de aceste lucruri, ci stătea întins acolo, nemișcat, zîmbind ca și cum ar fi fost mulțumit doar pentru că scăpase din Valea
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
care străbătea printr-o rocă cenușie, fulgerul cristalelor sclipind într-un loc sau în altul, un lichen minuscul și portocaliu, nespus de frumos, chiar lîngă fața lui. În trecătoare erau umbre adînci și misterioase, albastrul se revărsa în purpuriu, și purpuriul într-o negură luminoasă, iar deasupra capului se afla imensitatea nesfîrșită a cerului. Dar lui nu-i mai păsa de aceste lucruri, ci stătea întins acolo, nemișcat, zîmbind ca și cum ar fi fost mulțumit doar pentru că scăpase din Valea Orbilor în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de acum înainte pot fi obținute din cele trei culori numite primare sau fundamentale. Dar trebuie ținut seama că nu orice roșu sau galben sau orice albastru pot da prin amestec toate celelalte culori. Fundamentale sau primare sunt doar: roșul purpuriu deschis numit Magenta, galbenul de crom și albastrul de Prusia. 2.2. Ce este culoarea? Culoarea este un atribut fundamental al lumii: Goethe ositua printre fenomenele primordiale ale naturii, socotind că ea marchează nu numai indivizi ci și grupuri sociale
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
echipe pentru a practica tehnicile unul cu altul, Întotdeauna lucra cu soția sa, Într-un colț al Încăperii. În ultima seară a cursului, În timp ce ceilalți lucrau cu partenerii, s-a auzit o voce stridentă, pițigăiată din spatele sălii, care a exclamat: „Purpuriu, văd purpuriu!” Era medicul. Era atît de surprins că vedea această culoare În energiile soției sale, Încît vocea sa a sărit cu trei octave. Această revelație l-a făcut să urmeze și alte cursuri, de data aceasta din proprie inițiativă
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
lipite ici-colo de pătura de grăsime a balenei, devin adesea foarte unsuroase ele însele. E o substanță foarte plăcută la vedere și apetisantă; după cum o arată și numele, e bogat colorată, ca o prună alb-aurie smălțuită cu pete de un purpuriu intens, aidoma unor rubine. Cu greu te poți stăpîni să nu guști din acest pudding. Mărturisesc că, odată, m-am furișat înapoia arborelui trinchet și am mîncat o bucată: ei bine, avea gustul pe care ar fi putut să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Și-a amintit cum bunicul îl lua pe genunchi și-i arăta cu degetul înfășurările de vinișoare ce se fac fie purpurii, fie de un alb strălucitor, sau capătă o nuanță între acestea două atunci când - printr-o schimbare de culoare - purpuriul se înflăcărează și albul de lapte se aprinde. Genele i se înmoaie de-a binelea. Regele zicea că vede pe ele partea de jos a curcubeului. Pufnește zgomotos, ca să-și ascundă tulburarea. N-are rost să-i arate unui străin
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de soare. Tanaka, Hasekura și Nishi aveau nasuri cârne, iar părul lor lung era prins la capete cu panglici albe. Ziceau că acesta era semnul cavalerilor japonezi. Când ieșeau în lume, cei trei se îmbrăcau în haine japoneze de un purpuriu închis, dar de obicei purtau straie călugărești cu gulere albe și pălării după portul spaniol. La brâu purtau două săbii, una mare și una mică, nemaipomenit de tăioase și doar puțin curbate. La masă foloseau cu îndemânare două bețe subțiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și era locul de osândă al domeniului Ōmura. Cu privirile ațintite asupra mării, Velasco mergea pe plaja înțesată de rămășițe de scoici și alge de mare risipite. Vântul îi biciuia fruntea. În largul portului se zăreau munții lini de un purpuriu palid ai insulei Hario. Valurile învolburate acopereau stâncile insuliței cu un văl de stropi ca o burniță. Largul mării se întindea luminos sub razele soarelui care cădeau doar peste ape. Aceasta era ultima priveliște a Japoniei pe care aveau s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
materiale pândindu-le pe turistele străine. Exact În momentul În care Roxanne și Heidi se uitară spre ele, cea mai bătrână Începu să desfacă un sul de material, trecându-și degetele peste țesătură. Vera se apropie imediat, admirând nuanțele de purpuriu și grena intens, modelele complicate cu fire aurii și argintii. Vânzătoarea mai tânără Îi aruncă mai multe suluri de materiale celei bătrâne care le desfăcu. —Frumos, da, foarte frumos, spuse Vera aprobând din cap. —Fomos-fomos, Încercă să repete femeia birmaneză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
sunetul unei dezolări care plana pe întreaga carte ca într-o tragedie greacă. Marea, gelozia, singurătatea, o moarte posibilă formau cadrul cel mai vast posibil, cred". Și Flaubert își dorise prin Madame Bovary un roman cafeniu, iar prin Salammbô unul purpuriu. Atracția "lucrului" le este dealtfel comună iar posibilitatea" varierii nuanțelor unei imagini îi fascinează în egală măsură. Dar, revenind la romanul lui Anton Holban, substituirea cu dinamicul poate părea forțată. Romanul ar fi așadar compromis definitiv de importanța evenimentului și
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
de prospețime și frumusețe - ceva să ia de suflet ca femeia germinatoare, matriarha bazinelor și a grădinilor. Omenirea, Înnebunită după simboluri, Încercând să rostească ce ea Însăși nu știa. Până una alta, cotoarele de pană chelite răsfirânde În evantai: nu purpuriu de păun, nu albastru dulce, nu verde adevărat, doar pete În fața ochilor. Izbăvite de o senzație de căldură umană la discreție? Nu, nu puteai fi sigur. Încordarea efortului analitic de neoprit Îi dădea domnului Sammler dureri de cap. Cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
să evite să se gândească la Gruner. Probabil În ciuda marii tristeți să citească câteva paragrafe din acest fascinant manuscris despre lună. Observă o vagaboandă dormind beată ca un dugong, o burtă de vacă de mare ridicându-se, cu picioare umflate purpuriu; o fustă scurtă, o zdreanță mini. La un colț al gardului, un bețiv se pișa posac pe ziare și frunze vechi. Polițaii rar se agitau apropo de acești abandonați de modă veche. Oameni mai tineri, cu aspect autohton, erau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
curaj să-și expună și mai mult ideile despre artă și viziunea lui asupra lumii. Câteodată, când el și Sheba vorbeau sau se uitau la tablouri, el se ridica brusc, se ducea la fereastra atelierului și comenta forma norilor sau purpuriul amurgului. Odată, într-un moment care trebuie să fi fost disperat, a pus mâna pe materialul aspru al draperiilor muștar ale atelierului și a zis, „interesant material“. Pentru mine e destul de evident că aceste izbucniri de vorbe spirituale și mirări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
zâmbetul tău din fotografie, mi te aduce aproape, din sumbra ...depărtare. Clipa Întrezăresc, prin răsărituri senine cioburi risipite de nori în a timpului clară oglindă, cu sclipiri de smarald din verdele vieții. Clipa, a rămas suspendată de marginea cerului, pe purpuriul îndepărtat al orizontului, tivită în luciul unei raze de soare. ... clipa, o rotundă boabă de rouă, imperceptibilă, o primă și subtilă atingere, a timpului rupt din nemărginirea vremii uitate. Acum, o prind în căușul mâinii, ca pe o mică nestemată
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
ba chiar m-am cățărat plin de curaj, deși cam șovăitor, de pe bancheta din spate pe locul din față, oprindu-mă doar să-mi desfac cracul sfâșiat al pantalonului de pe frâna de mână. Apoi mi-am condus singur Fiasco-ul purpuriu acasă - de la Pimlico la Portobello. Fiasco-ul meu e o mașină frumoasă, coupé, care e plină de forță, zgomot și furie. Fiasco-ul e bucuria și mândria mea. Procedând ca un adevărat prieten, i-am împrumutat mașina lui Alec Llewellyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]