327 matches
-
1½ km spre vest față de actuala așezare. În urmă năvălirilor dese, aceștia au fost nevoiți, catre 1250, să se mute mai spre est, pe drumul dintre Măieruș și Feldioara. Se spune ca spălându-și hainele în râu, după o năvălire pustiitoare, apele acestuia au devenit roșii, de unde și denumirea localității. În 1371, sub numele de "Ruffa serrates" (Malul roșu), este menționat pentru prima dată în documente Rotbavul. Turcii au amenințat deseori localitatea, incendiind-o în 1438 și în 1464. De asemenea
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
a opus Sparta (conducătoare a Ligii peloponesiace) Atenei (care se afla în fruntea Ligii de la Delos). Operațiunile militare, în care ambele tabere au utilizat toate rezervele materiale și umane de care dispuneau, s-au desfășoarat mai ales sub forma invaziilor pustiitoare ale spartanilor și aliaților acestora împotriva Atenei și a cetăților-stat care îi rămăseseră fidele. Una dintre primele acțiuni militare din acest război a fost cea prin care Teba, aliată a Spartei, a încercat să cucerească Plateea, aliată tradițională a Atenei
Plateea () [Corola-website/Science/328827_a_330156]
-
ora actuală, destinația acestui complex istoric este cea de gazdă a unor expoziții. După mișcarea disperată a rezistenței poloneze din anul 1863, țarul rus domnea peste "Regatul Polon" - o țară care părea că se sfârșește, o dată pentru totdeauna, datorită unei pustiitoare înfrângeri. Nici Varșovia nu mai era orașul în care pulsa cultura de altădată; începuse timpul unui continuu priveghi în cinstea eroilor pierduți, în lupta lor nobilă și al ridicării mai multor monumente, în amintirea lor. Totuși, localnicii au regăsit puterea
Orașul vechi din Varșovia () [Corola-website/Science/333406_a_334735]
-
în slujba cetății, respectiv a curții regale din Hațegul învecinat - ar conduce la concluzia că, la început, lăcașul de cult ar fi deservit parohia locală de rit catolic, supusă, prin arhidiaconatul Hunedoarei, Episcopiei latine din Alba Iulia. Ca urmare a pustiitoarelor incursiuni turcești din anii 1420 și 1438, soldate cu distrugerea curții regale din Hațeg și cu incendierea și prădarea târgului și a localităților din împrejurimi, între care și Sântămăria Orlea, Ioan de Hunedoara, în calitate de administrator al bunurilor Coroanei maghiare, a
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
de ce cred alții despre tine, de ceea ce tu însuți consideri că ai de spus, de dat și de primit, dacă nu te-ai agăța de fapt cu înverșunare, cu disperare, cu toată puterea (atîta cîtă o ai) de viață, așa pustiitoare, goală de conținut, uscată, cenușie, nedreaptă, imperfectă, cum este ea pentru unii, ai rămîne ca în glosa eminesciană, rece la toate, chiar ,,de te-ndeamnă, de te cheamă". Dar nu, departe de a fi resemnat, senin, olimpian, dorești, dorești încă
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]
-
Ești un dușman al lui Buddha! Regele demonilor! Expresia lui Nobunaga nu se schimbă câtuși de puțin. Își continuă drumul spre Palatul Imperial, așa cum plănise, și descălecă. După ce se spălă pe mâini, urcă liniștit spre poarta palatului și îngenunche. — Focurile pustiitoare de acum două nopți trebuie să-l fi surprins pe Maiestatea Voastră. Sper că-mi veți ierta neliniștea pe care v-am pricinuit-o. Stătu îngenuncheat astfel mult timp, astfel încât s-ar fi putut presupune că-și credea scuza până-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
se lăți în Împărăția romană a răsăritului, asupra Europei de sud, de vest și de nord (Italia 543, Gallia 555, Germania 565, Scandinavia 589). Din suta a șaptea pîn-într-a treisprezecea epidemiile europene de ciumă se îmulțiră într-un mod înspăimîntător. Pustiitoarea moarte neagră a sutei a paisprezecea era asemenea ciumă. Deși în suta a cinsprezecea și a șaisprezecea se iviră încă multe epidemii, totuși fură și lungi intervale libere de boală. În mijlocul sutei a șaptesprezecea - cu tot războiul de treizeci de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
față umană" va veni după demiterea lui Hrușciov, dar tot fără rezultate importante pentru calitatea vieții oamenilor. În toamna anului 1962, Hrușciov a declanșat "criza rachetelor" SS-4 Sandol din Cuba, incitându-l pe Kennedy să declare al treilea război mondial pustiitor. Forțat de militarii săi, Hrușciov a cerut americanilor să renunțe la instalațiile nucleare din Turcia, acceptând apoi montarea "firului roșu" între Casa Albă și Kremlin pentru comunicare în cazuri deosebite. În 1964 Hrușciov a fost demis dn cauza lipsei sale
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
imaginat. Multe dintre nespusele de atunci s-au aflat după ce "adevărurile" revoluției bolșevice au fost devoalate, iar "fericirile" ei s-au acoperit de crusta sângelui vărsat aiurea. După ce filmul mut de odinioară a început să devină sonor. Tot mai sonor. Pustiitor de sonor... Pelicula lui Eisenstein, privită astăzi, mi se pare de o relevanță istorică mai profundă decât multe pagini de demascare sau incriminare, oricât de zguduitoare, scrise de atunci și până acum. Salvat de prăbușirea timpului, "Oktiabr" rămâne martorul mut
Calul și revoluția by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11945_a_13270]
-
orgoliu, alții din obligație, iar cei mai mulți nu o fac deloc. Sînt și mai puțini oamenii care construiesc în medii ostile, sînt ca boabele de mărgăritar cei care construiesc în deșert, iar cei care construiesc în deșert, pîndiți permanent de privirile pustiitoare ale celor din jur și sub amenințarea permanentă că acest pustiu îi va înlănțui într-o zi și pe ei înșiși, sînt apariții de-a dreptul miraculoase, erupții motivate abisal pentru salvarea cine știe căror echilibre tainice ale lumii, altfel
Un rebel mai puțin by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16580_a_17905]
-
în care Simona, plutind pe aripile dorului, visa cu ochii deschiși! ,, Cine știe dacă acum are un acoperiș deasupra capului", se întreba ea. Rememora în acele clipe crezul care i-l mărturisise Mihai în momente de intimitate: ,, Când suflă vânturi pustiitoare prin buzunare, Simona, sunt semne că destinul a scris toate acestea pe steaua ta și e greu, dacă nu chiar imposibil, să ieși la liman. Singurul sprijin e speranța, care așa cum se spune, moare ultima". Numai de-ar fi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
recul violent a obligat cercetătorii europeni să se îndrepte către Lumea Nouă. Acolo unde războiul din Europa a produs, în mod paradoxal, sau poate în mod firesc, progres și prosperitate. Istoria descoperirii insulinei de către Paulescu ilustrează „efectele colaterale” ale unui pustiitor război, așa cum se dovedește a fi orice război, indiferent de cine este pornit și indiferent în numele cărei sfinte idei este purtat. Cuvintele scrise de Voltaire în 1764 (13) ar trebui să fie înscrise pe pereții fiecărei cancelarii unde regi, președinți
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
împotrivă”. Împinși de nevoie, oamenii politici din secolul al XV-lea au acceptat o soluție salvatoare, plata unui tribut. Răscumpărau în acest fel pacea, iar efortul făcut de țară pentru plata lui era mai mic decât pagubele provocate de războaiele pustiitoare. Nu însemna însă că renunțau la luptă. Atunci când pretențiile Porții creșteau sau când împrejurările erau favorabile, românii nu au ezitat să pună mâna pe arme. De aceea, domnii munteni s-au străduit să păstreze legăturile cu Transilvania și cu regele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se trădează și pe sine însuși, întorcând spatele lumii, naturii, luminii din lucruri și din lume, alegând soluția sinuciderii incriminate de Biblie, ceea ce s-ar traduce la scara întregii omeniri prin: minciună, duplicitate, fariseism, impostură, trădarea aproapelui, poluare, crimă, războaie pustiitoare, pauperizarea spirituală a existenței până la suprema opacitate a materiei brute. Distrugând natura și obturând comunicarea cu Dumnezeu, omul se condamnă pe sine la pieire. Ceea ce autorul numește "postmodernismul înalt" este de fapt o "anticameră" a transmodernismului pe care Theodor Codreanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu strășnicie. Idealul constă în a nu ajunge în situația de îndrăgostit, pentru că pare mai ușor să eviți o durere decât să te chinui s-o faci să dispară. Dacă nu ți-ai putut construi existența departe de asemenea afecțiuni pustiitoare, rămâne o soluție: să dai fuga la bordel și să-i ceri primei profesioniste întâlnite ajutorul talentului ei mercenar. întrucât dorința sexuală ține de un fel de aglomerare locală de atomi de substanță vitală solicitați uneori de simulacre sexi, soluția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
al Juxtelor lui Justinian, redus acum la un post, onorabil - e adevărat - dar anonim, de funcționar, fie el și șef de serviciu. Ce să înțeleagă? Era în 1948. De aici de unde eram nu se putea vedea încă drumul lung și pustiitor ce avea să urmeze, între înșelări, cimitire și învierea din urmă. Sărmane domnule președinte, și dumneata domnule Pavel, care presimți exact ce urmează, ca șobolanii cutremurele de pământ, dar refuz să te confirm acum din superstiție, ori pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
rămășițe din ordinea, dezordinea dinainte. De acestea mă agăț și-mi remobilez memoria; caut să refac din fragmente de case, căprioara sau mamutul care au dispărut. Dar ce să mai refaci când n-a mai rămas nimic? S-aude vântul pustiitor din întinsul stepei lui Gogol, se aud serile de la Dikanka măturate de un crivăț necunoscut venit nu din geografie... Europa înspăimântată la marginile acestui ocean în extensie fotografiile lui Stalin... - „Nu, Ana, nu a venit timpul nostru... Acum începe ceasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de deux rapports inédits sur Caragea et Callimachi, în „Revue historique du Sud-Est européen“, XVIII, 1941, p. 175-241, și ibidem, XIX, 1942, p. 75-132. să îndepărteze pericolul unei expediții de pradă a tătarilor în Moldova, care ar fi fost la fel de pustiitoare ca în 1758. Cursul acestor tratative poate fi reconstituit mai complet decât au făcut-o V. Mihordea și Veniamin Ciobanu 40, cu ajutorul scrisorilor schimbate între Hennin, Vergennes, pe atunci ambasador la Constantinopol, Fornetti, consulul Franței în Crimeea, care se găsea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mea, de starea arterelor, de nervi, de stomac, de durerile cronice cu care natura m-a dăruit cu o generozitate smintită” (II, 197). Până și melancolia e definită prin prisma cărnii. Își spune: „În fiecare celulă a trupului, acest vid pustiitor și melodios Ă iată ce numesc eu Melancolie” (I, 165). În fine, tot ceea ce este, Cioran consideră că e o consecință a identității trupului său. Partea de rațiune, gândirea, emoțiile, totul se datorează singurului fundament real care e trupul. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
MONUMENTAL? Nu puțini cred că civilizația înseamnă anti-natură, dar asta e o grosolană eroare, plină de cele mai funeste consecințe. Civilizația nu este și nu poate fi altceva decât anti-barbarie; foarte des barbaria se manifestă și ca anti-natură. Barbaria e pustiitoare: în egală măsură e tăietoare de pomi și dărâmătoare de monumente. Dispariția cailor, pângărirea apelor, împuținarea florilor sunt efectele unei mentalități nu mai puțin barbare decât cea care îndemna la arderea și osândirea cărților. Barbaria e pustiitoare din vacuitate sufletească
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
anti-natură. Barbaria e pustiitoare: în egală măsură e tăietoare de pomi și dărâmătoare de monumente. Dispariția cailor, pângărirea apelor, împuținarea florilor sunt efectele unei mentalități nu mai puțin barbare decât cea care îndemna la arderea și osândirea cărților. Barbaria e pustiitoare din vacuitate sufletească. Credeau unii romantici în bogăția sufletului barbar; crezuseră niște rafinați în utopia lui „bon sauvage”. Un mare poet al nostru scrisese cândva: “într-adevăr nu ne-ar strica puțină barbarie!” Exclamația aceasta venea dintr-un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și pe cealaltă: trebuie să coabitezi cu o ființă pentru care ai niște sentimente, bineînțeles, dar nu cine știe ce iubire pasională, toridă, sexuală, libidinală; evită mai bine să stai sub același acoperiș cu femeia iubită într-un mod prea incandescent! Incendiile pustiitoare se sting repede... Cuplul ideal în căsătorie - în mod vizibil, nu acesta e cazul său - presupune tandrețe, plăcere de a fi și a trăi împreună. Sexualitatea are aici un rol igienic. Nici prea mult, nici prea puțin ci atât cât
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu strășnicie. Idealul constă în a nu ajunge în situația de îndrăgostit, pentru că pare mai ușor să eviți o durere decât să te chinui s-o faci să dispară. Dacă nu ți-ai putut construi existența departe de asemenea afecțiuni pustiitoare, rămâne o soluție: să dai fuga la bordel și să-i ceri primei profesioniste întâlnite ajutorul talentului ei mercenar. întrucât dorința sexuală ține de un fel de aglomerare locală de atomi de substanță vitală solicitați uneori de simulacre sexi, soluția
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
altuia. Și aceasta este deșertăciune și goană după vănt.” Acum că planul fizic (subt soare) și-a descoperit subțirimea, e firesc ca deznădejdea să ia locul oricărui entuziasm, chiar și a celui interogativ. Interogațiile însă, problematizările nu sunt sterile, deși pustiitoare sunt. E ca și cum certitudinile descoperite ca false ar fi incendiate sub laserul îndoielii. În urma lor n-ar rămăne aparent nimic, dar solul abia acum ar deveni fertil iar rădăcinile interogațiilor abia acum și-ar găsi puterea de a se înnoi
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
Banul cumpără, în această lume, nu doar conștiințe, ci și vieți. Criminalitatea și bogăția sunt indestructibil legate. Stăpânii orașelor - așa cum enunța Chandler în The Simple Art of Murder - sunt și stăpânii oamenilor. Asasinatul și trădarea rămân strâns legate de forța pustiitoare a banului. Figura demonic-angelică a cântăreței de cabaret Velma Valento, devenită doamna Grayle, soția unui multimilionar bătrân, e simptomatică pentru această lume. Velma trădează nu o dată, ci de două ori: îl vinde poliției pe Moose Malloy, protectorul și amantul ei
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]