187,471 matches
-
vieții sale. Poate niciun alt reper al personalității ultimului monarh al României nu putea fi redat atât de bine precum perspectiva față de simbolistică, acțiunile și valorile pe care le-a pus în ecuația dintre Răsărit și Apus. Raporturile sale cu puterile și valorile Estului și Vestului apar în cele trei dimensiuni expuse în analiza noastră: 1) demersurile din exil, atitudinea și acțiunile puterilor occidentale față de Mihai I și formula de organizare politică a guvernului din Exil - Comitetul Național Român; 2) Basarabia
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
simbolistică, acțiunile și valorile pe care le-a pus în ecuația dintre Răsărit și Apus. Raporturile sale cu puterile și valorile Estului și Vestului apar în cele trei dimensiuni expuse în analiza noastră: 1) demersurile din exil, atitudinea și acțiunile puterilor occidentale față de Mihai I și formula de organizare politică a guvernului din Exil - Comitetul Național Român; 2) Basarabia, ca ipostaziere istorică, a confruntării dintre Est și Vest, ca formulă distinctă a consecințelor pactului Ribbentrop-Molotov, cu toate dimensiunile sale postbelice și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
economii (J. Gadrey; K. Ohmae) sau din zona geoeconomiei (E. Luttwak, P. Lorot). Managementul restructurărilor din economia României Managementul reformelor structurale din România, mai ales la începutul anilor '90, confirmă faptul că a existat o opoziție, aproape vădita, a noii puteri politice instalate la București de a face rapid transferul activelor viabile create în comunism și aflate în domeniul public către piața, catre sectorul privat, catre proprietatea privată. Opoziția a venit atât din partea guvernelor politice, cât și din partea administratorilor activelor de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
accelerația vremurilor noi, se pierd nu numai obiectele și obiceiurile traiului domestic din prima jumătate a veacului - ibrice de alama, afumători, ciubuce, narghilele, caftane, ișlicuri, șalvari, benișuri, contese etc.2, ci și un anumit mod "ritualic" de raportare la transcendență puterii 3. În lipsă reperelor materiale precum clădirile, instituțiile, lucrările de specialitate, textele de legi etc., oamenii moderni se trezesc în ipostaza de indivizi fără memorie politică. Cadrele ideologice importate din Occident se grefează acum pe un discurs al puterii destul de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
transcendență puterii 3. În lipsă reperelor materiale precum clădirile, instituțiile, lucrările de specialitate, textele de legi etc., oamenii moderni se trezesc în ipostaza de indivizi fără memorie politică. Cadrele ideologice importate din Occident se grefează acum pe un discurs al puterii destul de imprecis, nevoit să recurgă la legitimări literare și la figuri retorice 4. Nu întâmplător, se va constata mai târziu că melanjul de noțiuni politice și memorie literară degenerează în verbiaj sau în ceea ce se va defini, destul de precis, prin
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
totuși în limba română: "Națiunile sunt supuse în politica la ceea ce se numeste legea reacțiunilor. Această lege se manifestă liber în țările de self-government; nu tot astfel în țările centralizate. Pentru ce? Pentru că centralizarea da în mână guvernului prea multe puteri; acesta le conduce să facă greșeli și să persevereze într-însele. Centralizarea are ca consecință fatală candidaturile oficiale. Cu self-government se răstoarnă un guvern la fiecare 5 ani; cu centralizarea se face o revoluție la fiecare 15 sau 20 de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o terminologie politică importată în special din spațiul anglo-saxon: "constituționaliști", "dinastici"/"monarhici", "liberali sinceri" etc.); 3) simbolizarea experiențelor și destinelor individuale (biografiile oamenilor de stat se scriu în strânsă legătură cu biografia ideii de stat); 4) uzajul și interpretarea codurilor puterii (monarhia constituțională, dinastia, guvernământul reprezentativ, viața parlamentară, ideea federalista etc.); 5) în fine, edificarea, prin mijloace discursive, a unei identități naționale care se proiectează în modelul închis al insulei britanice (și românii se definesc că o "insula de latinitate" în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de lectură personalizate și figuri simbolice ale autodeterminării; a treia categorie ar include "alfabetizarea critică", concepție bazată pe gândire critică, pe o cultură a opoziției și pe conștientizarea că orice tip de "inițiere" reprezintă o modalitate de a accede la putere. 12 Carol A. Cassel & Celia Lo, Theories of Political Literacy, în "Political Behaviour", vol. 19, nr. 4, 1997, p. 317-352. 13 Virgil Nemoianu, Micro-armonia. Dezvoltarea și utilizarea modelului idilic în literatura, traducere de Manuela Cazan și Gabriela Gavril. Iași: Polirom
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de apariție la Editură Universității "Alexandru Ioan Cuza". 21 Radu Rosetti, op. cît., p. 396: Voi observa că partidul liberal muntean, pe cât îi era cu putință, se ferea să se ocupe de chestia țărăneasca. Chiar când a fost chemat la putere, și-a concentrat sforțările mai ales asupra chestiunilor constituționale, cum erau: dreptul la vor și libertatea presei". 22 Barbu Ștefănescu Delavrancea, Monitorul oficial; Dezbaterile Adunării deputaților, 23 decembrie 1894, în Barbu Ștefănescu Delavrancea, Discursuri, antologie, postfața și bibliografie de Constantin
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
părți - și să îl proiecteze în sfera devenirii 43. "Forță limitării, intelectul, leagă de edificiul sau, edificiu pe care el îl așează între oameni și absolut, tot ceea ce este valoros și sfânt pentru om, si fortifica acest edificiu cu toate puterile naturii și ale talentului, amplificându-l la infinit. Poate fi găsită în acest edificiu întreaga totalitate a limitărilor, numai însuși absolutul nu poate fi găsit; pierdut în părți, acesta mâna intelectul spre infinită lui dezvoltare a diversității, intelect care, străduindu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
familial imediat, de locuință, alimentație, ca și de furnizarea unor servicii esențiale precum educația, apă potabilă, transporturile publice"21. Un alt punct comun între conceptele de mai sus, care trimit la sărăcie și la inegalități, la discriminare și abuz de putere asupra omului, pe de-o parte, și dreptul omului la a fi la adăpost de stres îl constituie apariția noțiunii de "grupuri-țintă" (grupuri de persoane aflate într-o situație temporară sau permanentă de marginalizare, de discriminare, de excludere socială sau
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Doctorala de Stiinte ale Comunicării, din cadrul Universității din București. Prima impresie, la momentul aflării titlului, a fost aceea a unei plăcute surprize, deoarece, în perioada postdecembrista, lucrări cu caracter științific sau memorialistic care să aibă ca temă devoalarea mecanismelor de putere existente în interiorul presei comuniste din România au fost foarte puține. Aici am putea să menționam, lucrarea lui Sorin Bocancea, intitulată De la presă studențeasca în comunism la presă postdecembrista, publicată la editură Institutul European din Iași, în anul 2014. Că o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
explicații ar fi că natura profesiei de jurnalist de investigații a condus-o către acest model de cercetare. Începând analiza lucrării, se observă din modul în care a fost construită, ca autoarea, a identificat mai multe forme de control ale puterii politice comuniste în raport cu presa. Acestea au fost clasificate în cinci mari categorii: controlul politico-ideologic, controlul juridic, controlul instituțional, controlul informațional și controlul economic. În primul capitol al lucrării, care are caracter introductiv, intitulat " Fundamentele teoretice ale controlului", Șercan realizează o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fost clasificate în cinci mari categorii: controlul politico-ideologic, controlul juridic, controlul instituțional, controlul informațional și controlul economic. În primul capitol al lucrării, care are caracter introductiv, intitulat " Fundamentele teoretice ale controlului", Șercan realizează o istorie a relației dintre presă și puterea politică. Cele mai importante teme analizate de autoare, sunt, în concepția mea: modelul autoritarist, modelul sovietic/comunist, controlul social în statele comuniste, caracteristicile și structura presei comuniste, cenzură - instrument de control al propagandei și instituțiile cenzurii în comunism. Pentru a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
imaginata de comuniști. Aceasta ar putea fi explicația asupra votului acordat în anii '90 Frontului Salvării Naționale și a liderului său de necontestat, Ion Iliescu. Al doilea capitol este intitulat: "Presă în perioada comunistă", deschide partea dedicată devoalării sistemului de putere care a impus cenzură și autocenzura în presa din perioada comunistă. Cele mai interesante teme prezentate de autoare sunt: presă că aparat politic în viziunea lui Lenin, parcursul presei românești în perioada comunistă, cum se face o publicație - date tehnice
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
comunistă, și presa în special au contribuit la consolidarea regimului comunist din România. Propagandă, tehnicile de influențare și manipulare a opiniei publice au fost aplicate pe întrega perioadă a regimului comunist cu obiectivul de a menține a-l menține la putere. Ioana Cristea DRĂGULIN Notă 1 Vezi Raluca Ioana Horea și Marinela Istrate, "Rolul presei scrise în promovarea politicii pronataliste în ultimii ani ai regimului comunist", în Alină Hurubean (coord), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată, Editura
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cu cele trei dimensiuni ale sale: ecclesia, sferele spirituală și temporală, respectiv apocalipsa), Leviathanul lui Hobbes și comunitatea intramundană (în sensul definit mai sus). Voegelin privește ierarhia drept "o formă elementară de legitimare a guvernării oamenilor asupra oamenilor" prin "radierea puterii de-a lungul unei ierarhii de conducători și oficii care se întinde de la Dumnezeu, la vârf, catre supuși, la baza" (p. 103). Paradigmă istorică a acestei descrieri Voegelin o găsește în "cultul soarelui al lui Akhenaton", căruia îi dedică o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
curs de tipărire) 4 Robert C. Tucker, Philosophy and Myth în Karl Marx, Cambridge University Press, 1961. [Filosofie și mit la Karl Marx, trad. rom. Emanuel-Nicolae Dobrei, Ed. Curtea Veche, București, 2011, 320 p.] 5 René Guenon, Autoritate spirituală și putere temporală (trad. Daniel Hoblea), Ed. Herald, București, 2010, 144 p. Notes of the contributors Angelo CHIELLI is a professor at the Department of Political Science within "Aldo Moro" University în Bari, where he supports an intense didactic activity, by teaching
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
când se întâmplă și asta. Cei doi prieteni despre care vorbesc sunt foarte diferiți și nu s-au cunoscut niciodată. Dar amândoi au tras tare ca să ajungă unde sunt acum și fiecare a scris cu viața lui o lecție despre puterea optimismului. De fapt, dacă mă gândesc bine, singurul lucru pe care-l au în comun este zâmbetul. Sunt oameni pe care nu mi-i imaginez altfel decât zâmbind. Când l-am cunoscut pe Emi, acum aproape doi ani, i-am
Prieteni cu care mă mândresc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82691_a_84016]
-
mai ieftine(cele neimpozitate) va crește. Eu cred că taxa e bună, ce face statul cu banii este cu totul altă poveste. bine spus însă nu-mi place că încă îi consideri pe țărani neatenți la etichete...atât sau cu putere de pricepere redusă. asta dacă am inteles eu bine. numa’ bine! mda..taxa asta e încă un lucru trist..oare guvernanții noștri nu se gândesc astfel că totul e un cerc vicios?mai mult ca sigur, după introducerea taxei produsele
Taxa pe fast-food by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82652_a_83977]
-
că oamenii renunța mai greu la fumat decât la un fel oarecare de food] nici în cazul țigărilor nu faci decât să oferi 2 exemple anecdotice, cu’ai tăi părinți și’o profa. cam subțire, imho. fast food-ul e la putere la noi în țară. cred că nu va dispărea niciodată, iar oamenii vor avea întotdeauna nevoie de mâncare. probabil de aia s-au gândit “mai marii noștri” să inventeze taxa asta. e o sursă sigure de a mai câștigă niște
Taxa pe fast-food by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82652_a_83977]
-
cea care reglementează dimensiunea castravetelui. Este prilej de reflecție asupra ideii de local, regional și global. [...] Paranoia e legată de “lege” dar și de arhitectură și de muncă arhitectului, care poate fi atins de paranoia, lucrând foarte mult în vecinătatea puterii. Într-un articol publicat mai demult în Dilemă, Casele cele noi ale profesorului Dorin Ștefan, Augustin Ioan i-a făcut un portret la care subscriu: Dorin Ștefan este astăzi unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai arhitecturii românești. O ființă
De la murătură la paranoia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82732_a_84057]
-
soft unele, dar a meritat. Anomalia că stare de spirit. Am observat fotografia, veșnic românească, în care puștiul din fața porții, un loc iubit de oamenii de la țară, ara în perspectiva să atelajul tras de animalul blajin și herghelia de cai putere ai unui PASSAT. Cred că nici PABLO nu ar fi pictat un așa tablou. ciudat să văd aici poze cu câmpulungul și lerestiul. oricum merită să ai o astfel de casă de vacanță oricât de veche este ea! eu mereu
Prima tură de aventură by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82723_a_84048]
-
pe capete din cele mai banale boli. Există statistici în acest sens, consultati-le. (6) Idealizați niște elite care - la fel ca cele de azi, numai că aveau ceva mai mult ștaif - nu făceau altceva decât să se lupte pentru putere și bani, elite care nu au făcut mare lucru pentru poporul asta. În opinia mea, singura elită adevărată, responsabilă, pe care am avut-o a fost cea pașoptista. (7) Simplificați teribil împărțind istoria în alb și negru: alb înainte de comunism
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
și a ajuns astăzi ceea ce-l știm. sincer, politicienii de azi nu merită nu o laudă, ci nici măcar un scuipat. mă uit în urmă la dezastruoasă guvernare CDR și-mi zic: măcar ciorbea, constantinescu și diaconescu erau naivi și onești... puterea corupe, dar sunt și câțiva oameni care reușesc să-și țină capul limpede. zilele acestea printre multe dicutii, desigur unele legate și de politică, am realizat că toată lumea cere o schimbare, toată lumea astepata ceva, dar de la altcineva. cu toții vrem mai
Cum îi creşti, aşa îi ai by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82724_a_84049]