535 matches
-
el este cunoscut la scară națională. Versul lui legat, robust, exploziv, precum el însuși. Deși cel mai tânăr dintre toți poeții cunoscuți (aproape fiiul lor) lărgește ca nimeni altul orizonturile poeziei din acea vreme. în scurta lui carieră poetică, printre putinii, precum și marele poet Mihai Eminescu, a arătat că pentru un mare artist nu există teme antipoetice. Chiar și temele politice - care, după părerea multor teoreticeni, unii iluștri, dăunează artei tânărul poet a demonstrat prin propria sa operă că aceste teme
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ori e chiar penibil să vezi o femeie într-o asemenea postura. Pentru cei care vor să fie cu buricul la vedere dar într-un mod mai subtil, designerii au găsit noi viziuni asupra acestui stil, doar că expune mai putina piele și este vorba de topurile extra-scurte ce se asortează cu fustele și pantalonii cu talie înaltă. Deci dacă vrei să fii Madonna, Britney Spears sau Christina Aguilera a anilor ‘80-’90 să știi că nu ne mai interesează și
Top 3 lucruri ce trebuie sa dispara din vestimentatia unei femei [Corola-blog/BlogPost/96367_a_97659]
-
membrii PDL trebuie să fie onești cu ei înșiși și să recunoască cu onestitate problemele care au existat în interiorul partidului, pentru a ști ce vor avea de făcut în viitor, a atras atenția Țurcan, notând faptul că este "pentru mai putina ipocrizie în spațiul public în ceea ce privește soarta PDL și pentru o analiză corectă, temeinică a greșelilor care s-au făcut". Raluca Țurcan a mai declarat că nu vizează în mod direct funcții politice, ci să își desfășoare activitatea "ca un membru
De ce se consideră Turcan un plus pentru PDL by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39815_a_41140]
-
Ori de câte ori simte că riscă să fie luat ostatec în numele iubirii aproapelui ori al procreării speciei, Karl își ia tălpășița. America e un mic tratat de artă a fugii, cu infinite variațiuni stilistice pe tema dorului de ducă. Noii veniți spală putina, o șterg, o iau la picior, evadează, gonesc dintr-o parte într-alta, precum chelnerii Hotelului Occidental care nu pot fi opriți sub niciun pretext, deoarece par „a nu avea altceva de făcut decât să alerge, să alerge mereu.” Potrivit lui
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
uscat, a mai rămas lichid din sodă și amestec de grăsimi și zeamă de pelin pentru miros, numit leșie pe care o foloseau țărăncile la dedurizerea apei scoasă din fântână sau strânsă de la ploaie . Așa făceau țăranii, puneau câte o putină sub streașină și când ploua adunau apa scursă de pe acoperiș. Era mai bună la spălat, nu era atât de dură. Mama ținea această leșie într-un bidon de tablă sau garniță cum îi mai spuneam noi. Acolo depozita de obicei
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
mânca răbdări prăjite! Ia mămăligă și cu ceapă! Mănâncă, iar apoi bea apă!” „Ceapă cu mămăligă? Eu? / Aflați că neam de neamu’ meu Nu a mâncat așa ceva! / Nu este-n casă altceva? Slănina nu-i în pod? Nu sunt / Câteva putine cu unt? Și-apoi nu sunt, dragi surioare, / Ouă mulțime, în cuibare? „Ba sunt surată, dar socoate / Că sunt ale mămucăi, toate.” „Păi după cum am prins de veste, / Ce e al ei și-al nostru este, Iar ceea ce noi vom
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
mă jur pe icoana sfintei fecioare de la Czestochowa că nu-ți va părea rău! Episodul 65 O INTERPOLARE Sunt, mărite Cetitoriule, împrejurări în viața povestitorului când pană este, călimară este, hârtie este, hârtie este, curechi în poloboc asemine, brânză în putini de-a volna, și totuși mâna i se oprește, privirea-i cade-n depărtare, ochii se închid, capul greu cade pe masă și, dacă nu doarme, nici mare lucru nu face în clipele acelea. Și nu doară că i-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
brambura toată ziua, numai gura nu vi se oprește un minuțel! La studiu cu voi! La studiu și la muncă, fiindcă asta v-a făcut oameni! Păi până când să vă mai îndurăm?! Am ajuns să legănam copiii, facem sosurile, curățăm putinile, frecăm străchinile, mânăm vacile în ciurdă, culcăm găinile, golim piețele și ne cârpim mânecile! Și voi? Bateți copiii, gustați sosurile, spălați putina, călcați străchinile, mulgeți vacile, tăiați găinile, bântuiți piețele și vă faceți unghiile, ’tă-vă pustia de paparude! Bunul Metodiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
v-a făcut oameni! Păi până când să vă mai îndurăm?! Am ajuns să legănam copiii, facem sosurile, curățăm putinile, frecăm străchinile, mânăm vacile în ciurdă, culcăm găinile, golim piețele și ne cârpim mânecile! Și voi? Bateți copiii, gustați sosurile, spălați putina, călcați străchinile, mulgeți vacile, tăiați găinile, bântuiți piețele și vă faceți unghiile, ’tă-vă pustia de paparude! Bunul Metodiu se opri răsuflând greu și-și scoase batista. Iovănuț privea spre el încremenit: niciodată nu-l mai văzuse ieșindu-și din fire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
din mănunchi și-o potrivi în broasca unei uși mici, pecetluită cu fier. Descuie ușa și intră aplecat, urmat de Vodă. Pătrunseră într-o odaie scundă, boltită, întunecoasă. De-o parte și de alta, pe lângă pereți, ochii lui Sima-Vodă deslușiră putini, butoaie, oale mari ceruite, saci cu faină și tărâțe, policioare de lemn pe care se îngrămădeau căni de lut, harapnice, hamuri, căciuli vechi desfundate. Din tavan atârnau legături de ceapă și usturoi, mănunchiuri uscate de mărar, picioare afumate de porc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pași șovăitori, Sima-Vodă se îndreptă spre tăviță și-și tăie o felie de ghiudem. Cine l-a adus? - zise el. — Un sol tătar - răspunse ușurat Ximachi. — Nu e rău - zise Vodă mestecând. Varza cum a ieșit? - adăugă el, arătând spre putini. — Excelent - răspunse vistiernicul. Să v-aduc o bucată? — Te rog - spuse Vodă. Ximachi își sumeți anteriul, luă de la brâu un pumnal și tăie dintr-o căpățână de la suprafață o bucată, aducându-i-o lui Vodă. — Bine măcar că ne-a ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
băieții or fi folosind și parapsihologia un coniac amice În noaptea asta bîntuie ce-am vrut să spun căldură mare și agenții roșii cu plasele de țînțari la Athénée Palace sus capiii jos capul capuci papucii vol de nuit put putina Bărbatul de alături Își pune batista galbenă În buzunar Îi ia paharul din mînă și-l așează pe măsuță apoi se cuibărește mai bine În fotoliu și Închide din nou ochii. Și acum pentru că rîndurile se răresc, pentru că ei pleacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Se apucă de altceva în loc de scris. „Sunt tare nenorocit, nu-i așa?“ notează el în carnet. Visează prima oară în ziua de Paști. Un înger își scoate etalonul, îl măsoară după el și îl găsește îngrozitor de puțin. Încearcă să spele putina, dar nu-i merge. Tentativele ulterioare sunt la fel de caraghioase. Concluzia: STRĂINULE, INDIFERENT DE CE AI VENIT ȘI ORICINE AI FI, DE ETALONUL UMAN SĂ NU TE ATINGI. Multă vreme mi-a fost greață de Igor Gherasimov. Mi-e rușine, dar ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
familie. Sar și peste inventarul lucrurilor agonisite de tata și pe care Enciclopedia le-a consemnat cu grijă de gospodar. Amintesc doar de radioul marca „Orion“, Operele alese ale lui Maxim Gorki, oleandrul din hîrdăul cel mare de lemn și putina cu varză, pentru că mi se pare că au o importanță mai mare În raport cu alte mărunțișuri enumerate În carte, din care nu lipsește nici stofa cu furnituri pe care i-am cumpărat-o din prima mea leafă, nici sticla cu coniac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
la umăr, cum apucase de la tatăl său. Fruntea era înaltă cu două intrânduri, ochii erau negri, fața trasă lunguiață. Iftimie Ignătescu avea pământ al lui (partea lui, de la părinți moștenire) cam 40 prăjini. Era meșteșugar în ale lemnăriei: roate, poloboace, putini, căruțe etc. Avea scule personale. Era foarte curat și ordonat. Șura în care lucra era totdeauna curată, sculele, de câte ori lăsa lucrul, le curăța și le punea la locul lor. ”56 Asemenea lui Iftimie Ignătescu erau mai mulți meșteri „rotari” în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
amintim pe Ghiță Hură, Toader Bârgăoanu, Toader Ignătescu (Chifan), Costică Ciobănuc, Gheorghe Prodan Tomescu, Alexandru Hură. Acești meșteri făceau după priceperea și hărnicia lor toate uneltele, instalațiile și alte lucruri folositoare în gospodăria țărănească. Tot ei făceau doagele pentru căzi, putini, butoaie și, pentru că nu se deprinseseră complet de agricultură, lucrau și la câmp, creșteau animale, iar meseria o practicau când se termina lucrul la câmp. Fierarii Din toate timpurile, meșteșugul legat de prelucrarea metalelor, a fierului, obținerea din minereu și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vâna se zbârcea dând dureri mari. Dar meșterul-meșter în trasul oaselor era fratele Drițulesei, Gheorghe Drăgan care, de meseria lui lucra roate, poloboace, lucra și la câmp. Probabil că așa cum potrivea spițele pe butucul roții și doagele la poloboace și putini, tot așa punea cap în cap oasele și le lega cu lopățele. El are multe reușite și vindecări: Bădăluță Floarea a avut legătura ruptă dintre claviculă și omoplat. Gheorghe Drăgan, meșterul de ciolane, i-a pusă oasele la loc, a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcea multe alte „flecării”. Îi mergea vorba că este vrăjitoare. Mărioara Rusu este completată de Lisaveta Pușcuță: vrăjitoarea a luat laptele de la vacilor femeilor și smântâna. Mulgeau vacile și nu aveau decât zerul. Ea,Lemnărița, avea unt și brânză în putini. Odată a chemat o femeie ca să facă cu ea plăcinte. Aceea a spusă că ea nu are brânză, că vaca ei dă numai zer. Vrăjitoarea a spusă că dă ea brânza, dar când să pregătească umplutura, umblând la putină, a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în putini. Odată a chemat o femeie ca să facă cu ea plăcinte. Aceea a spusă că ea nu are brânză, că vaca ei dă numai zer. Vrăjitoarea a spusă că dă ea brânza, dar când să pregătească umplutura, umblând la putină, a văzut că deasupra erau numai viermi. Femeia s-a dusă la preot ca să-i spună. Preotul le-a chemat pe amândouă cu câte o oală de lapte, fiecare acoperită. El a citit și s-a rugat și apoi le-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
În oala femeii de la a cărei vacă Lemnărița luase laptele, acum se formase smântână. În oala Lemnăriței, laptele se prefăcuse în zer. Vestea s-a dusă în sat. Lemnărița a spusă că n-o să mai facă farmece și a aruncat putina cu brânză în pârâu. Altă vrăjitoare, spune Mărioara Rusu, era Nichiforoaia, care știe să descânte de deochi și săricătură și de frică, iar Lisaveta Pușcuță știe să descânte de speriat cu mătura, dar n-a vrut să spună descântecul. Răspunzând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
știuleții de porumb porniți spre copt, se uscau în cuptor, iar boabele erau date la râșniță; făina nouă era spornică și avea gust bun. Mămăliga se mânca cu lapte, cu brânză cu o fiertură din zarzavaturi acrită cu borș de putină sau cu zeamă de fructe acre (corcodușe și boabe de struguri, necoapte), mai rar cu carne. O parte din alimentația zilnică era dată de fructe și bureți (ciuperci). Să ne amintim că primii bucovineni veniți în 1784, ca vornicul Furcaru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
intimi decât aș simți pe cineva cu care aș vorbi față-n față. Trebuie însă să fii intim cu tine însuți...să-ți cunoști toate"dinauntrurile",să nu te surprinzi atunci când te privești adânc în ochi ...Și bune și mai putine bune și de-a dreptul nebunești...toate sunt ale tale.Depinde pe care le întreții...pe care le lași să crească și înmulțească. Înainte de a încerca să descifrezi, lasa-te descifrat...Deschide-ti inima...către tine însuți mai întâi apoi
UN ALTFEL DE INTIMITATE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364455_a_365784]
-
președintele C.A.P.-ului după destituirea celuilalt președinte care l-a condus de la înființare. L-au concediat pentru că nu pricepuse în atâția ani cât de adânc să bage mâna în averea pe care o administra. A fost prins când căra putinile cu brânză și mieii gospodăriei la București unor fiice de boier, la care a fost argat. Dacă acestea nu veneau să viziteze ceapeul pe care fostul argat îl prezenta ca pe propria sa moșie, poate dacă nu s-ar fi
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
dispoziție. Emanuela era înnebunită după mâncarea gătită de mama ei. Întotdeauna, fără să ceară ori doar să exprime vag ce-și dorește, mama o aștepta cu felurile ei preferate... Au început cu o ciorbă de păsăre acrită cu borș de putină, acru, dres cu smântână și ou. Mâncau cu poftă și voie bună, dar nu conteneau să vorbească, fiecare căutând să afle cât mai mult din cele ce ce a mai făcut fiecare. Emanuela, despre părinți, iar părinții despre ea, despre
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
viei, mai întâi scotea tata ușa de la beci, încărca cu paie o saltea din pânză de cânepă, țesută de mama iarna la război, lua câțiva chirpici din tizic[1] și îi arunca în căruță, apoi lua bota cu apă, o putină plină pentru baia săptămânală, pirostriile pentru găleata mare din aramă, calupul de săpun de casă, lemnele din salcâm pentru construcția propriu zisă a colibei, carton asfaltat și multe obiecte de strictă necesitate pe termen mai lung. Când ajungeam noi la
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]