444 matches
-
trădătoare, scrîșni Roja din dinți, simțind un frison de gheață străbătîndu-l din creștet pînă în tălpi. Te împiedici în stative, ești orbit de reflectoarele din tavan, ți se încîlcesc picioarele printre cabluri, cordoane, fire de microfon, inspiri adînc aerul îmbîcsit, putoarea de nădușeală, dacă te-ai descurcat și-ai reușit să ajungi pînă aici, n-ar fi cea mai mare prostie să te lași păgubaș tocmai acum? Lasă-te convins, ascultă-le gogomăniile, urmărește-le stresul, vînzoleala, privește-i cum își
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
le stâlcește în pâlnia spațiului dintre trompele uterine; pot să-mi închipui orice. Nimeni nu cumpără scornirile mele și n-are ce face cu astfel de născociri. Mi se va întoarce spatele. Mi se va zice că - zăbovind suspendat deasupra putorii - eu însumi încep să put de neadevărul de fragilitatea de lipsa de interes a viziunilor“ etc. etc. Ar fi o greșeală să considerăm publicarea unei asemenea cărți o impietate față de ideea de mamă. Nu așa trebuie pusă problema. Un mare
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
a fost categoric: Fără urme, Ieremio, fără urme! El a executat ordinul întocmai și la timp. Bine ai făcut, mă, bine-ai făcut, ehei! Dacă ar fi după mine, te-aș premia pentru fiecare mănăstire arsă. Dumnezeii mamei lor de putori! Trăiesc ca niște căpușe pe spatele poporului. Ăștia trebuie să ardă ca șobolanii în scorbură și să nu știe nimeni de ei. Statul le dă, lumea le dă, Dumnezeu le dă, sug la trei țâțe și tot nu-i mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Ora 5, frig, întuneric, spaimă. La ușa dormitorului, 40 de papuci aliniați pe două rânduri, doi câte doi, așteptau porția de libertate. Dimineața, roua felinarelor se imprima pe talpa bocancilor. În căptușeala hainelor, pe verticală, creșteau dungi simetrice. Deșteptarea, tilicari! Putorilor, la înviorare! Futu-vă mu-ma-n cur de fătălăi! Un-doi, un-doi, un-doi! Aleagă, vită, dumnezeii mă-ti, aleagă, împuțitule, labagiule... aleargă! Hai, mișcare, vreau mișcare, lepădăturilor! Scot eu untul din voi în câteva zile, căcănarilor! Nu sunteți buni nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
-ți mațu în mine mai repede, fute-mă, fute-mă o dată. Ți s-a fleșcăit, mama ei de scobitoare, am pierdut timpul degeaba cu tine, pleacă în pizda mă-ti de lângă mine. Pleacă am spus! Râuri de salivă și de putoare pe valea Sărății, lipicioasă și putredă piele de broască acoperea cerul. Dacă află tanti Eugenia, te fac de râs la tot satul, auzi fătălăule, la tot satul. În acea dimineață, soarele l-a sărutat cald pe buze: Mamă?! 21. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
am mâinile degerate, picioarele mi-s pline de varice, mănânc o dată pe zi, eu nu mai pot, calul nu mai poate, trag la ham cu el să aveți ce crăpa, iar vouă vă arde de studii! Dumnezeii mamei voastre de putori! Dar tată, eu... Tu, la menghină, la șaibă, la ciocan! Auzi, domnule, pentru ce l-am purtat în școală "operator produse ceramice!" Am futut atâția bani ca să ajungi la fabrica de cărămizi? La muncă, gata, sau la păscut! Lasă-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pace. Tu să taci, curva dracului, te-am făcut mare doamnă! Femeile muncesc câte două hectare la ceapeu, fac normă întreagă la gostat, cresc câte doi porci, viței, au și ce da, au și ce pune în strachină! Tu, o putoare, te-a prins iarna cu sfecla nescoasă, în grădină nu ai pus un strat, stai și le sufli în coarne "băieții mamei"! La muncă, putorilor, la muncă! Dar... Nici un dar, deshamă calul, dă-i apă, pune-i fân în iesle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
doi porci, viței, au și ce da, au și ce pune în strachină! Tu, o putoare, te-a prins iarna cu sfecla nescoasă, în grădină nu ai pus un strat, stai și le sufli în coarne "băieții mamei"! La muncă, putorilor, la muncă! Dar... Nici un dar, deshamă calul, dă-i apă, pune-i fân în iesle, un lighean de porție, cesală-l, vezi că cizmele mi-s ude, adu pachetele în tindă mai repede! Iar ouă, iar sărbușcă! Eu muncesc zi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
sticlă, geamul îmbătrânea cu fiecare atingere. Fereastra, singura descompunere pe verticală a concretului. Bă, aici eu mi-s stăpânul! Futu-vă muma-n cur de răcari! Apeviști ați vrut, apeviști vă fac, balaurilor, program "Apolo" bag în voi, program "Apolo", putorilor! Gata cu haiducia neînțăr-caților, gata cu sclifoseala, aici nu aveți tată, nu aveți mamă, nu aveți gagică! Ați înțeles, bă? Am înțeles, tovarășe sergent. Soldat Basarab, raportează seria armei! Tovarășe sergent, raportez, XX YYYY. Bine, bă, de astăzi știi cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
când învăța să numere pe sărite. Gata, nu dai pe nimeni afară, la gater cu ei. Vezi, miercuri am comandă, 100 dulapi stejar 4000/600/80. Reține, 4000/600/80. Vine Manolo cu tirul să-i ridice, hai scoate-ți putorile la treabă! Mama lor de onaniști! Noaptea, livada mânăstirii grădina Ghetsimani, cine pe cine sărută? Trapeza amintea despre o mirungere austeră, despre o pâine frântă în vin, despre un rămas bun. Pe cine să mai vinzi, pe cine să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
scos de la pușcărie! Iar voi îmi dați foc! Vă împușc pe toți, pe toți, bisericuța mamei voastre de curve! Bănuții mei, scoateți-mi bănuții și plec! Vă las să ardeți cu toții! Nu-mi pasă de voi! Să umpleți valea de putoare, să vă împrăștiați cenușă pe Bistrița! Scoateți-mi bănuții și plec! Mai am de încheiat niște socoteli cu hoții de la Durău și-mi bag pula în ea, monahie! Au făcut palat până la cer cu bănișorii mei preasfințiții, o să-i sfințesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
luat Dumnezeu mințile. Mincinosule, să-ți spună tataia mai departe! Te-ai dus să te culci în gheretă! Dimineața somnul se lipește de inimă ca un magnet. Schimbul trei nu-l verifică nimeni până la patru ca ursu-n bârlog. Tu dormeai, putoare! Limbricul a luat gaz și a aprins mânăstirea în 4 colțuri! Primul foc l-a pus în cerdacul stăreției, apoi în trapeză, în saivan, ultimul în biserică! Bolândul a vrut să ardă ca un martir. Ioane, Ioane, am zis eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
este o coajă de pepene, i s-a topit până și maxilarul. Ehei, ce e omul, domnule doctor! Rășină, textile, petrol, alimente, leșuri grămezile de scrum imitau formele, umpleau jertfelnicele, imitau mormintele, grămezile de scrum împrăștiau pe toată valea Bârgăului putoare. Până în vârful muntelui se ridicau nori groși de păcat. L-a bătut Dumnezeu. Și-a meritat moartea. Pe toți ne-a necinstit hodorogul, pe toți ne-a vândut și ne-a cumpărat după cum îl ținea chimirul. L-au ajuns blestemele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
săi odată ieșiți din rezerva cu nr. 8. Domnule profesor! Vă rugăm să mai aveți în vedere că se poartă urât cu personalul auxiliar: ne repede, ne căprărește, ne jignește! S-a plâns asistenta șefă. Ieri mi-a zis Tu putoare! Mișcă-ți fundu' mai repede! Că acușa îți iau 15 la sută! Acușa îți desființez postul! Poate și tot spitalul! Cum au făcut cu cel de la noi, de la Oprișeni, unde speram să se ivească un post de stagiar... a intervenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cred Că nu-mpărțim aceeași realitate. Nu vreau să-mi petrec toată viața într-un birou afumat, printre oameni sclifosiți și dezagreabili, tâmpiți paraleli cu și dezinteresați de orice act de cultură. Sau cu ocultiști malefici. Acel aer îmbâcsit de putoare ordinară, de stătut, cloceală și nesimțire. Îmi pică de pe umeri capul și ochii nu mai sunt ai mei, nu mai văd cu ei. Apoi sunt toată moale și mă mulez pe podea. Și mă învârt și apoi mă simt beată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
dă obștescul sfârșit (după ce dialogase formidabil cu "pantera-moarte"), iar despre tatăl David, fost sculptor în lemn, Matei află că s-a sinucis. Eroul nostru se clatină, resimțind puternic șocul dublu. Să nu ne temem însă pentru el. "Puștiul" va rezista. "Putoarea asta de realitate" nu mai poate avea o putere reală asupra lui. Dincolo de acest modest rezumat și de timidele mele aproximații critice, lectura romanului erotic al Aurei Christi e un adevărat festin.
Arătania by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7681_a_9006]
-
ea mă scotea din minți." Să-l urmărim pe fostul deținut politic, bun povestitor, încă din clipa eliberării din închisoare. Eram "tuns cazon, cu fața emaciată și cu paloarea specifică pușcăriei, cu privirea speriată (s.m.) și cu incredibila și inconfundabila putoare de celulă care îmi intrase în toți porii și de care nu aveam să scap multă vreme." " Se lăsase un ger năpraznic, uscat - continuă el să fixeze cel dintâi contact cu libertatea - iar eu în salopeta de vară și cu
Securiști pe metru pătrat by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/6842_a_8167]
-
nu numai fiindcă era de așteptat răspunsul onest al profesorului - „nu sunt la mine acasă în evaluări de acest fel” - dar și fiindcă poemul e lipsit de orice valoare și chiar scabros („te mai violezi cu oase de pește? căci putoarea ta amenință/ copiii în formă umană”), violând atât pudoarea, cât și gramatica. O remarcă finală: Solomon Marcus vorbește la un moment dat, necorectat de Marian Drăghici, despre „sinuciderea” lui Florin Mugur. Se știe că delicatul poet a murit de moarte
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4888_a_6213]
-
Am înfășurat-o într-o bucată de pânză, am ascuns-o sub balustradă, între partea din metal și trepte, am lăsat-o acolo să putrezească. Azi mi-am vârât-o-n sân. Chiar și prin cămașă și haină se simțea putoarea. Colegele mele strâmbau din nas, se uitau la mine îngrozite, altele râdeau. Sora Teresa m-a luat de-o parte, mi-a ținut o predică despre igiena personală, care e "pe primul loc", mi-a zis. Ce e pe primul
Tiziano Scarpa: Stabat Mater by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6678_a_8003]
-
pesemne, problemele la stomac, de medicul Alceu Urechia. Pentru aceeași suferință, sfătuit de alt doctor, mergea la băi. Urechia, împreună cu Caragiale, și-au râs, într-o vară, de ambiția locuitorilor Sinaiei de a avea băi cu sulf. Miraculoasa sursă de... putoare, care aprinsese speranța în oraș (suntem în ani de naivitate și entuziasm), se datora unei haznale părăsite (în numărul 19/ 2006 al României literare profesorul Ștefan Cazimir analizează reflectarea episodului în memoriile fiului lui Alceu Urechia). Cu riscul de a
La băi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4549_a_5874]
-
să-i iasă din orbite. Un muscar pestriț, cu pălăriuța zdravănă, proaspătă și umflată, tocmai bun de desenat într-o carte pentru copii. Helene își continuă drumul, urmată de Peter. Au trecut peste linia ferată. În nas îi izbi o putoare amețitoare. Mirosea a mortăciune, a urină și excremente. La o oarecare distanță, pe linia ferată, se afla un transport de vite. Vagoanele ruginite erau închise până sus. Helene mergea de a lungul șinelor, Peter în urma ei. În depărtare zări un
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
lemnul putred se rupea, ea aluneca, iată o ciupercă, poate era doar o ciupercă amară, n-a vrut să se oprească, să se aplece, în nici un caz să mai zăbovească pe acolo, ci să pornească mai departe, să scape de putoare. Dacă ocoleau trenul pe partea nord-vestică, atunci ar fi fost mai bine, căci vântul dinspre lac ducea putoarea către sud-est. Helene auzi din nou un fluierat. Poate le-au fugit din animale. Poate că astăzi, duminică, vânau în pădure vaci
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
să se oprească, să se aplece, în nici un caz să mai zăbovească pe acolo, ci să pornească mai departe, să scape de putoare. Dacă ocoleau trenul pe partea nord-vestică, atunci ar fi fost mai bine, căci vântul dinspre lac ducea putoarea către sud-est. Helene auzi din nou un fluierat. Poate le-au fugit din animale. Poate că astăzi, duminică, vânau în pădure vaci sau porci de lapte. Helene simțea că îi era foame, se gândi la niște găluști umplute cu turta
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
de drăguțe, cu căciulițele lor aspre, cu miezul întreit și neted, iar dacă le prăjeai, aveau gust de nucă; voia să i le arate cândva lui Peter, dar nu acum. Reușiseră, se pare, să ocolească trenul pe la o oarecare distanță, putoarea dispăruse. În pădure era liniște, zumzăit de insecte. O ciocănitoare. Mamă, văd o veveriță. Helene își șterse cu dosul palmei transpirația de pe frunte. În drumul ei stătea un trunchi gros și lung de fag, a cărui scoarță strălucea încă în
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
și de înalt, cum zăcea rostogolit la pământ, încât Helene a trebuit să se așeze pe el. Dar cum se putea da jos acum? S-a auzit un trosnet. Trunchiul nu se putea rupe. Trosnetul se auzi din nou, aproape. Putoarea apăru din nou, Helenei simți că i se pune un nod în gât, i se făcu greață, înghiți și vru să nu mai respire, nici măcar o dată. Mirosul era îngrozitor, nu era de mortăciune, ci de balegă, balegă împuțită. Dar cum
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]