1,913 matches
-
trebuit să ispășească întreaga viață. În cartea sa, „Obiceiuri populare de peste ani", Ion Ghinoi relatează că Sfântul Ilie „stă închis 40 de ani într-un beci sau bordei; cară apă cu gura mergând în genunchi, pentru a uda un lemn putred; adună lemne din pădure 9 ani pentru a clădi un rug imens în care se aruncă și arde de viu; păzește o turmă de oi în vârf de munte" etc În cele din urmă Dumnezeu s-a îndurat de suferințele
Sfântul Ilie, 20 iulie. Tradiţii şi obiceiuri by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/23019_a_24344]
-
lungă (sic, n) - îmi revine în minte parabola cu „cel vânat, devenit vânător”... Psihanaliștii mă vor ierta de parafrază, dacă nu cumva și pentru unii dintre dlor (Gabriel Liiceanu, care mi-a ținut „la dulap”, dactilograma romanului disidenței mele, „Roșu putred”, plimbat apoi pe la Ion Iovan, editura Eminescu), ca să fie recuperat și donat recent Bibliotecii județene Densusian, din Deva. (Era parafrazic titrat, la acel „Roșu vertical”, al lui Nichita, ’zeu să-l ierte!) * Tema, re-constat - deși atenuat... terifiat, este un fel
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
sociologic și istoric, altfel își pierde situația sau chiar viața. Propagandă la care e supus omul estic îl silește să accepte că nazismul și americanismul sînt fenomene identice pentru că descind din aceleași relații economice și că occidentul, în ansamblu, e putred și nu merită decît aspre priviri critice, formalismul și artele aplicate fiind condamnate drept sterile. De aici și distanța critică obligatorie față de cosmopolitism, care e o altă denominație pentru cultura occidentală. (Nu e inutil a ne reaminti multele încriminări și
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
Dacă vasul ar avea o valoare determinabila, ar dispărea, într-o bună dimineață din port, furat cu echipaj cu tot. La chei, vasul este tot timpul în reparații, vopsit și revopsit cu stăruința peste surafetele mâncate de lepră tablei, scânduri putrede i se scot din pântec, pe punte se tot întinde un covor roșu, fără ca prin această să se înnoiască: fiecare bulon îi stă să sară și chiar pe cea mai liniștită vreme, cănd pescărușii par cloști ațipite în nisip, el
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
de iarbă netunsa, acolo, în stânga matale! Așa, bravo, ai văzut-o!" Aici a învins comunismul, aici a triumfat ceausismul: suntem cu toții experți în a dă sfaturi și a critica, dar nimeni nu e dispus să-și miște fundul de pe banca putreda pentru a incerca sa rectifice realitatea urâtă în care trăim. Fără a fi propriu-zis oameni răi - ba dimpotrivă, sunt cât se poate de cumsecade -, marea majoritate a supraviețuitorilor iepocii de aur au o notă comună: lipsa totală de voință, absența
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
fără antecedența conceptuală a lui Blaga și Arghezi, iar Dimov fără formele vizionare argheziene, Ileana Mălăncioiu n-ar putea fi percepută în afara influenței autorului Plumbului, adaptat toposului său originar): "Plouă într-un sat de munte uitat de lume,/ Copacii mai putrezi se rup,/ Prin ploaie trece o femeie bătrînă/ Cu hainele ude lipite de trup.// Nu mai știe pe unde s-apuce,/ Drumul e putred de noroaie,/ Doar trupul uscat de femeie de munte/ Nu pare să fi putrezit în ploaie
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
Plumbului, adaptat toposului său originar): "Plouă într-un sat de munte uitat de lume,/ Copacii mai putrezi se rup,/ Prin ploaie trece o femeie bătrînă/ Cu hainele ude lipite de trup.// Nu mai știe pe unde s-apuce,/ Drumul e putred de noroaie,/ Doar trupul uscat de femeie de munte/ Nu pare să fi putrezit în ploaie.// A ajuns la o casă veche,/ A urcat treptele, a-nceput să dispară,/ Printr-o fereastră putredă pătrunde înăuntru/ Tot ce e putred afară
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
știe pe unde s-apuce,/ Drumul e putred de noroaie,/ Doar trupul uscat de femeie de munte/ Nu pare să fi putrezit în ploaie.// A ajuns la o casă veche,/ A urcat treptele, a-nceput să dispară,/ Printr-o fereastră putredă pătrunde înăuntru/ Tot ce e putred afară" (Pastel I). În acest plan al oscilației între viață și "dispariție", nescutit de o putrefacție umidă, prelungită, poeta se simte fantomatică, atrasă însă în continuare de telurismul său predestinat, sălbatic: "umblam prin cerul
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
e putred de noroaie,/ Doar trupul uscat de femeie de munte/ Nu pare să fi putrezit în ploaie.// A ajuns la o casă veche,/ A urcat treptele, a-nceput să dispară,/ Printr-o fereastră putredă pătrunde înăuntru/ Tot ce e putred afară" (Pastel I). În acest plan al oscilației între viață și "dispariție", nescutit de o putrefacție umidă, prelungită, poeta se simte fantomatică, atrasă însă în continuare de telurismul său predestinat, sălbatic: "umblam prin cerul gol la fel ca pe pămînt
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
din astă-ntîmplare// un fir de păr/ ar flutura, ar spune/ morții mele direcția/ sau mie direcția morții" (Direcție). Ori în același registru, cu o notă de triumfală sacralizare într-un orizont înseninat: "Și totuși trupul/ prezent/ mărturie/ groaznică/ visului;/ peștele putred/ nisipul/ năruit;/ la un pas de ocean/ alături foșnetul/ respirației neauzite/ ca viscera/ zeului// lumea-simbol/ stă chiar alături/ în viitor" (Simbol). Reapare cochetăria: "Tu știi că un păianjen/ ce mi se lasă-n păr/ e semn de dragoste/ iminentă, vechi
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
cordiale. Cu Gala Galaction, idem. Ceva mai mult. Cu harul său sacerdotal a botezat pe Hertha Schwammen de la mozaism, întru Cristos, făcând-o Elena Lucrețiu Pătrășcanu, o Elenă mai puțin frumoasă decât frumoasa Elena, dar având buzunarele doldora cu merele putrede ale discordiei. [...] în ceea ce privește pe Dr. Petru Groza, la ieșirea mea din pușcărie, după o conversație animată și plină de bancuri de 3 ore și 25 de minute, în ultimul minut, m-a întrebat cu lacrimi în ochi de maica lui
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
curme butucii?/ Carul cu lemne nu vine singur/ să se așeze pe foc, arborii nu se aruncă/ de bună voie sub ascuțișul topoarelor,/ numai trupul meu singur s-a prăbușit/ în mocirla durerilor. Vaca noastră uitată în grajd/ în balegă putredă se va îneca, păianjenii/ vor mînca din ea și se vor umfla ca purceii/ iarba va crește în pînza păianjenilor/ groasă ca sacul, păduchii vor încolți pe găini/ înflorind năpraznice roade/ în porci se vor împotmoli șobolanii/ toate se vor
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
-i încordare, sugerînd o discreditare a textului în presupusa-i funcție taumaturgică: Creierul meu va descăleca de pe cal și se va culca lîngă ea și atunci/ cuvîntul iarbă va naște pămînt și cuvîntul cal va trage căruțe/ pline de cărți putrede scuturate din arbori/ pe jumătate deja ciugulite de păsări, bune doar pentru oțet/ ca pieile roșii ca unele triburi din Africa sînt tatuat/ cu semne și litere direct pe plămîni pe rinichi pe aortă/ pe flora intestinală și iar lin
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
cea mai avansată din lume", p. 67) și renunțarea la contactul științific cu lumea occidentală - în primul rînd la publicarea articolelor în limbi străine, sau la citarea unor autori precum "Carnap, părintele idealismului semantic, expresie tipică a ăculturiiă inumane și putrede a oligarhiei financiare din America" (p. 67). Fără a constitui o surpriză, e întotdeauna frapanta în asemenea selecții de documente de epocă bruscă modificare semantica a termenului științific, care își pierduse atributele constituite de tradiție pentru a deveni simplu indiciu
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
martori, trucarea probelor, reducerea întregii afaceri strict la perimetrul aeroportului Otopeni, ignorarea posibilelor grave complicități ale unor ofițeri superiori, precum și a unor personaje din anturajul președinției nu sunt de natură să conducă la ideea de independență a justiției. Din tortul putred al unor afaceri deocheate care au creat miliardari și pe vremea lui Ceaușescu, si a lui Iliescu, si a lui Constantinescu, s-a decupat doar felia cea mai colorată - care nu e neapărat și cea mai "gustoasă"! Și iată că
Aisbergul ca o cioară vopsită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18081_a_19406]
-
dl. Ionescu pare să fi devenit una cu scaunul pe care stă, iar problemele ministerului pe care-l conduce au devenit problemele sale proprii. Orice s-ar spune - o atitudine contraproductiva. Dl. Dudu Ionescu are suficient de lucru în restructurarea putredului minister cu care s-a procopsit pentru a-și permite să aibă și "inițiative legislative" cel putin dubioase. E uluitor să constați că oameni ce jură pe cartea democrației și a statului de drept au idei care lui Ion Iliescu
Tehnica desperado nu tine la Stoenesti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18096_a_19421]
-
a scris cărțile sale/ / Mii de pagini, tomuri grele, opere perfecte/ Numai sânge și puroi și flegma/ Mlaștini întinse de scârna/ Acolo deseori în nopți înstelate/ Licărește aură unor întâmplări străvechi/ Dospesc scame cleioase. E frig/ Ți se nazar dantele putrede din alte timpuri/ Sunt urme din sămânță lui albă/ Aruncată de unul singur la nimereala// Nu tulburați furia și ura lui/ Lăsati-l să facă până la urmă umbră pământului." Mușcător jălbarul! Dar și mai mușcător George Bălăită! Vocile mineriadei nocturne Nici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
cu totul semnificativ că atacul fusese îndreptat împotriva lui Ion, despre care și în 1935, în Istoria literaturii românești contemporane, scria: "în românul cu optzeci de personagii, cu violuri și omoruri, cu toate manifestațiile brutei, presintate crud, ca un cadavru putred pe care l-ar scutură cineva de un picior, e același realism de o sălbateca autenticitate: ce e mai josnic în viață animalica a rasei, cum i se pare autorului că a văzut în cine știe ce colț blăstămat de Ardeal, se
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
de propria vila? Ce-ar mai putea salva din obrazul prea gros omul care-și imagina că "ghiulul" oriental și unghiile lungi țin loc competența și onestitate? Nimic, pentru că nu e nimic de salvat. Situația an țară e atat de putreda, ăncăt, nimerindu-mă de curand ăntr-un compartiment de tren cu un tânăr polițist, acesta a răbufnit, ăn cele din urmă, vituperând: "Nu-mi doresc altceva decât să apară o lege care să le ceară ălor mei, polițiștilor, să-și motiveze
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
a depășit în materie de incoerenta și de irațional orice limită, nefiind decât o bucată moale de aluat în mână dușmanilor propriului partid, s-a coborât până la limita șantajului și a nerușinării: dl Berceanu, despre care se spune ca e putred de bogat, vede soluția în termenii unei mituiri jalnice. Pentru a-i retrimite pe muncitori la lucru, a "aranjat" achiziționarea a unsprezece autocamioane de către unul din ministerele mai bogate. Nimeni nu-și pune problema ce se rezolvă cu asta. Nici macar
Tepuirea si jeep-uirea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17460_a_18785]
-
alibi al poeziei: "Cu ochii ăngroziti privesc degradarea/ - carne albă a peștelui și a pâinii apără-mă!/ Mă mișc printre tăceri și morminte./ Aici - felul an care am ămpietrit și eu/ ăntr-un noiembrie negru, prietene./ Alături - o masă de carne putreda./ Să-ți imaginezi despărțirea de patrie/ când singură dimineață stai an față paginii./ Auzi atunci scrâșnetul/ și mașinăria ăncepe să meargă: poeme/ despre ceea ce aș fi putut deveni/ dacă bâlciul de dincolo de fereastră/ ar fi avut ritmul inimii mele./ Poeme
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
a nenorocitei populații a României. Ce altceva să înțeleagă cetățeanul din preferință constantă și nerușinata pentru întărirea organelor eminamente represive? Bine hrăniți, bine echipați, odihniți și violenți, nu i-am vazut la treabă decât asmuțiți pe demonstranți și apărând o putreda "ordine constituțională" și un inexistent "stat de drept". Lenevind prin birourile de circa, jucându-se cu bulanele flexibile pe spinarea cine stie cărui găinar căzut în plasă, ori contribuind - cum s-a întâmplat recent la Timișoara - la avortul în arestul
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
rafturi mi se culcă // somnoroși,si peștișorii / fac sub scaune, pe mese / ghidușii locomotorii // cît și pentru ce să-mi pese?") sau imagini teribile, angoasante, întoarse imediat în derizoriu prin glose autoironice și rîme neașteptate ("... ascund în mine un prunc putred și pun pe lume / în cele din urmă puțin pămînt / nașterea lui înseamnă numai pe buze puțin noroi. // nu sună mișto? / nu aduce puțin cu Artaud, putin cu Rimbaud?"). Poezia lui Ghergut atrage de la început că entertainment superior, prin acrobațiile
O recreatie cu Ghergut by Radu Gârmacea () [Corola-journal/Journalistic/17626_a_18951]
-
dinții al casei de vis. Parfumuri indicibile: de rășina și de lavanda. România cealaltă! Pași spre vila 7, unde stau. Phii, dar uite, ce-mi văd ochii, nu cumva... Da, în spatele restaurantului, între magaziile burdușite cu sticle goale și lăzi putrede... scenă, vai... scenă în aer liber, pe care evoluau, vezi doamne, formațiunile amatorilor din fabrici și de pe ogoare, prezentate de golănică ăla șmecher, activistul cultural, după ce, în prealabil, băgase spaimă în stațiune, cu chemările lui (obligatorii) la educativele reprezentații. (Asta
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
pe fața lui împrăștie cu îndemânare ce a lampa. Parcă am dormit destul. umblă mereu un tren care scoate rămas. Palma alunecă moale și Lângă sobă, pâlpâie lumini din aburi. Tic tac, tic tac, ... Câte împarte grăunțele cu siguranță. lemnele putrede, rămase nearse. după-amiezi de duminică ronțăie Geana le știe rostul. Șoptit, În cameră aerul e înghețat și timpul cu zgomotul marcat de vorbește cu mama, care frământă oasele mă dor sub plapuma rece. liniște. Și nopțile lungi, de iarnă. aluatul
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]