1,669 matches
-
Michael Bruchis, poezie pe care o reproducem integral: „Pururi voi oameni / Pe cel care se-apropie / De izvoarele suferinței mele. Prelungire în Dumnezeu / A vieții pe care-o trăiesc - / Acesta e numele / Îndureratei mele iubiri. / În lacrimă numele mi-a putrezit / Renăscând în pământul / Pe care l-am regăsit. / Fratele îmi este cel / Care numele îmi înțelege / Îndrăgindu-l ca pe numele său.” În introducerea sa, Valentin Marica sugerează cum trebuie receptat Grigore Vieru: „Calea de urmat ar fi comuniunea receptorului
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
Săndruțu trebuie să plătească pentru că a vorbit despre mine. Nimeni, niciodată nu îl va afla pe fața pământului. - Pe fața pământului, sub pământ sau în aer, oriunde ar fi, dacă nu îmi spui cum să ajung la el, ai să putrezești legată afară, în fața băii, să te vadă toată lumea din împrejurimi. Vâlva Băii prinse a se tângui și a se ruga, timp în care încerca să își desfacă legăturile din jurul încheieturilor. Măriuța , însă, nu o slăbea din priviri. O apucă de
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1487082313.html [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
a închis ușa în urma ei... Iubirea duhovnicească nu este împiedicată de separarea vizibilă." Despre taina morții. Moartea dreptului și moartea păcătosului Biserica Ortodoxă învață că moartea este "despărțirea sufletului de trup"; odată această despărțire săvârșită, trupul este dat pământului și putrezește. Așadar, ultima menire a omului pe pământ este moartea, despre care Sfânta Scriptură mărturisește astfel: " Și se va întoarce țărâna în pământ, de unde s-a luat, și duhul se va întoarce la Dumnezeu, la Cel ce l-a dat pe
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830277.html [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
făcută din boabe de grâu, pe care Domnul nostru Iisus Hristos Însuși le-a înfățișat cu simboluri ale învierii trupurilor: după cum bobul de grâu, ca să încolțească și să aducă roadă, trebuie să fie îngropat mai întâi în pământ și să putrezească, tot în acest fel și trupul omenesc mai întâi se îngroapă și putrezește, pentru ca să învieze apoi întru nestricăciune (I Cor. 15, 36). Dulciurile și ingredientele care intră în compoziția coliviei reprezintă virtuțile sfinților sau ale răposaților pomeniți, ori dulceața vieții
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830277.html [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
a înfățișat cu simboluri ale învierii trupurilor: după cum bobul de grâu, ca să încolțească și să aducă roadă, trebuie să fie îngropat mai întâi în pământ și să putrezească, tot în acest fel și trupul omenesc mai întâi se îngroapă și putrezește, pentru ca să învieze apoi întru nestricăciune (I Cor. 15, 36). Dulciurile și ingredientele care intră în compoziția coliviei reprezintă virtuțile sfinților sau ale răposaților pomeniți, ori dulceața vieții celei veșnice, pe care nădăjduim ca o va dobândi mortul. În timpul cât preotul
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830277.html [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
răzbat glasuri de chemare, de ajutor pentru cei necăjiți: „Tristețe, mânca-te-ar corbii,/ Să te bag sub firul ierbii,/ Și peste tine să calc!.../ De mine te-ai agățat,/ Și de tine nu mai scap./ Of-of-of!...tristețe, să-mi putrezești!/ Noaptea să nu-mi odihnești,/ Cum nu odihnesc nici eu,/ Așteptând copilul meu”. Și, deoadată, note grave îmi prevestesc un blestem ce-l adresesază un copil trenului care-i răpește tatăl spre a-l duce în răzbel: „- Trinule, să nu
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1406786231.html [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
și fi-vor arse demult întregi sisteme de lesturi necuprinse-acum în mine pe câte căi să mai aleg eu pasul să mi-l aștern pe drumul sfânt spre Tine și-n câte rădăcini pierdută-mi e privirea să prind sămânța putrezită în voința cu care văd tac râd și plâng pe la răspântii cu dor din dar în dor prin dor cântarea palmei de abur s-o aud cum scrie în sunete chemarea într-un punct în mine și-n mine câte
SĂMÂNŢĂ-N SOARE CRUD de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1413494073.html [Corola-blog/BlogPost/383821_a_385150]
-
în sens invers și adăugă: - Pentru ca legătura de sânge să se împlinească, îngropă acest galben la rădăcina unui stejar. Alege-l! Fără alte comentarii căpitanul alese un stejărel și-și privi întrebător stăpânul. - Perfect! Ești isteț! Dacă alegeai unul bătrân putrezea până se împlinea sorocul. Preda săpă o gropiță lângă rădăcina copacului și puse galbenul, apoi o astupă cu pământ și deasupra aruncă câteva frunze. - Acum urmărește-mă cu atenție. Vom ocoli lacul dar în sens invers nașterii, adică de la apus
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411970169.html [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
și aer și lemn și metal. El îmi bucură maturitatea. În același timp, doare faptul că odată demult, omul știa mult mai mult și mai bine. Păstrez în mine renașterea, infinita renaștere a gândului, a pământului în care sămânța gândului putrezește pentru a perpetua viața în toate manifestările ei uimitoare. Doare și sufocă acea coborâre gândită sau a nu, a plafonului evoluției umane. Îmi rămâne darul de a iubi pământul. Acolo, în tainele adâncurilor lui, gândurile se nasc din fiecare sămânță
CÂND NU MAI CAUŢI DAR TE CAUŢI (SEMN DE ÎNTREBARE) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cand_nu_mai_cauti_dar_te_cau_anne_marie_bejliu_1391023562.html [Corola-blog/BlogPost/347517_a_348846]
-
Acasă > Stihuri > Imaginație > DEZOLARE / DESOLATION Autor: Elenă Trifan Publicat în: Ediția nr. 1639 din 27 iunie 2015 Toate Articolele Autorului DEZOLARE /DESOLATION A putrezit lumină în întunericul vieții. Gândurile se pierd în suferință. Păsările nu mai au aripi Și nici încotro a se duce. Soarele devine o enigmă Ce apune în fiecare clipă. Roi de păsări se ascund În cuiburi de cenușă. Livezile sunt
DESOLATION de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1435395668.html [Corola-blog/BlogPost/352992_a_354321]
-
Acasa > Poezie > Delectare > NU MĂ MAI TEM-----MI-S OCHII OSTENIȚI Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1991 din 13 iunie 2016 Toate Articolele Autorului NU MĂ MAI TEM Furtuna putrezește pe flori și pe frunze... e prea bătrână să mai renască-n noi... se spală depărtările uitate la margini de cărare. Nu mă mai tem de viscol și nici de viața de apoi... e o cale doar spre albe flori
NU MĂ MAI TEM-----MI-S OCHII OSTENIŢI de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1465801732.html [Corola-blog/BlogPost/378795_a_380124]
-
renască-n noi... se spală depărtările uitate la margini de cărare. Nu mă mai tem de viscol și nici de viața de apoi... e o cale doar spre albe flori de măr. Alunec în tăcere prin viața boemă, căci furtuna putrezește pe flori și frunze... Flori Gomboș**** MI-S OCHII OSTENIȚI Mi-s ochii osteniți de-atâtea vremuri pline de păcate. Te uită! Înfrânge vraja clipei din năvala vremurilor, se-ntunecă... Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: NU MĂ MAI TEM-----MI-S OCHII OSTENIȚI
NU MĂ MAI TEM-----MI-S OCHII OSTENIŢI de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1465801732.html [Corola-blog/BlogPost/378795_a_380124]
-
de an tot mai sus urcă pământul/în oasele mele” - cf. Destin, p. 30; și chiar extraordinarul, aproape mirificul paradox al celui care pleacă, întru dedublare ființială, odată cu Fructul Piersicii-Poezie, întru Marea Călătorie a Re-Inițierii: „și miros tot mai plăcut/putrezind”, cf. piersica - nemulțumirile și motivațiile ei senzuale, p. 12) - întrerupte de delicatele experimente poetico-elixirice, dar și cu zvâcnituri de revoltă contra resemnărilor senecte, cu încercări de frondă juvenilă verbalo-formală: când apropieri de caligramele apollinaire-iene (la noi, mai curând vasluianul Ion
„EXILAT ÎN STRIGĂT”, DE VIOREL SAVIN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_noului_iov_exilat_in_strigat_de_viorel_savin.html [Corola-blog/BlogPost/349140_a_350469]
-
Când o fi la moartea mea/ Să-mi chemați ibovnica,/ Să-mi puie mâna sub cap,/ Să mă-ntrebe de ce zac/ Și-am să las cu jurământ,/ Pân` m-o baga în mormânt,/ Să nu-mi facă groapa-adânc,/ Să nu putrezesc curând./ Să putrezesc la cinci ani,/ Nu pă voia la dușmani,/ Dușmani și dușmancele/ Mi-au blestemat oasele.” Proverbele, zicătorile, vorbele de duh ori pildele de înțelepciune sunt și astăzi foarte mult gustate în Țigănești. Ele sunt adevărate expresii ale
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_elena_buica_intoa_georgeta_resteman_1346065144.html [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
la moartea mea/ Să-mi chemați ibovnica,/ Să-mi puie mâna sub cap,/ Să mă-ntrebe de ce zac/ Și-am să las cu jurământ,/ Pân` m-o baga în mormânt,/ Să nu-mi facă groapa-adânc,/ Să nu putrezesc curând./ Să putrezesc la cinci ani,/ Nu pă voia la dușmani,/ Dușmani și dușmancele/ Mi-au blestemat oasele.” Proverbele, zicătorile, vorbele de duh ori pildele de înțelepciune sunt și astăzi foarte mult gustate în Țigănești. Ele sunt adevărate expresii ale bunului simț popular
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_elena_buica_intoa_georgeta_resteman_1346065144.html [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
-n tine pentru prietenul cel drag? Ei bine, Nichita a simțit-o. Pentru prietenul Aurel: „Am văzut cu ochii mei / pământul cum se sapă / cum se dă gaură în el pentru coșciug / când morții nimănuia fi-vor laolaltă / din milă putrezind, nearși pe rug...” Și avem a reține că seraficul NINI, ne oferă o mare lecție de viață, bineștiind că orice prietenie își are destinul ei, dar... pentru Aurel, Stela și Laura (familia Covaci) a fost cuvânt șuierat printre tâmple: „Băgase
O RAZĂ STRĂLUCIND! NICHITA STĂNESCU by http://uzp.org.ro/o-raza-stralucind-nichita-stanescu/ [Corola-blog/BlogPost/94078_a_95370]
-
un vis. Dacă ardeți să ardeți cu flacără mare, altfel fumul intră în ochi și vă dau lacrimile și mai ales să nu vă pară rău niciodată, îi răsunau în minte cuvinte fără stăpân. Ardeți tot, nu lăsați nimic să putrezească! Iar el, soțul mamei ei, și tăicuțul ei drag, a ars, sufletește cât s-a putut de mult, iar trupește într-un stupid accident, iar măcuței ei nu-i mai rămăsesră flăcări în față ci doar apă ... apă sfințită, de la
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mariana_dumitrescu_1411838176.html [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
bărbat, desigur, îți trebuie o condiție fizico-psihica de excepție. Tre’ să te duci la sala, să tragi de fiare, ca să nu te doară mușchii de la atâta ținut în brațe, tre’ să-ți antrenezi pielea, să reziste la umezeală, să nu putrezească și tre’ să-ți antrenezi nervii cu simulatoare de plâns, pe calculator. Poate să dureze și trei zile, de-aia e nevoie de antrenament și calificare la locul de plâns ca să-i reziști. Plânsul fulger. Asta poate să aibă loc
La raul Piedra am sezut si am plans. Si am plans… si am plans… si am plans… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18639_a_19964]
-
zel, Aruncă pe dealuri a toamnei velință, Culege frunzele, trofeu le ia cu el, Și sună solemn clopotu-i de biruință. Pomii îmi șoptesc întorși de vânturi Că se lasă pătrunși de sevele reci, Și când se-apleacă înspre pământuri, Văd putrezind frunziș pe poteci. Clopotul toamnei, se sparge si urcă, Și-mbracă natura în doliu corosiv - Nu știu de unde, din care ceruri pică, În loc de rugă caldă, plâns rece, convulsiv. Referință Bibliografică: Poeme de toamna / Elena Negulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
POEME DE TOAMNA de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_negulescu_1481106240.html [Corola-blog/BlogPost/379458_a_380787]
-
privesc duios și mâine nu e timpul meu își scutură iar scutul privind în urmă numai începutul sunt prăbușit în lunga mea poveste de mine sufletul nu-și amintește mereu sunt la-nceput-copil mereu ce-aprinde candele în empireu străbat deșerturi putrezind în soare prin haosul de lumi nemuritoare sunt o mireasmă numai care trece culcat cu fața pe-o cenușă rece fac palmele o cupă pentru rouă ca să v-o dau în zori de zi doar vouă sâmbătă, 25 mai 2013
DISTIHURI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/Distihuri_ion_ionescu_bucovu_1369487597.html [Corola-blog/BlogPost/354924_a_356253]
-
greieri vor mînca pe străzi, și, cu foi de varză puse peste rană, vom dormi pe zestrea tainică din lăzi. O nevoie oarbă curge peste case, lung e timpul nopții cînd te scalzi în var, sîntem la origini trunchiuri sănătoase, putrezind în ceața unui timp bizar. Mai vegheam cu rîndul, se schimbau istorii, tot cei buni, desigur, se-ascundeau în fîn, căci cei răi și-atuncea beau din gușa ciorii și-adormeau prin șanțuri fără de stăpîn. Le-am lăsat în urmă
OARBA NEVOIE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1485688752.html [Corola-blog/BlogPost/382829_a_384158]
-
mai votăm? E-o nebunie! Nu mai schimbăm, în veci, nimic! La noi e votul parodie Ori chiar mai rău: un loz în plic! De când ne știm am dus amarul, Iar ei averi au strâns cu spor, Hai, cât nu putrezește parul, Să izbăvim acest popor! Referință Bibliografică: Sculați, voi adormiți de veacuri! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 293, Anul I, 20 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SCULAŢI, VOI ADORMIŢI DE VEACURI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sculati_voi_adormiti_de_veacuri_.html [Corola-blog/BlogPost/354346_a_355675]
-
Rotaru nu este dulceag nici excesiv de setimental și ne permite să cunoaștem o femeie puternică, deșteaptă, cultă, biruitoare în lupta cu viața și chiar cu moartea (dacă luăm în considerație profesia de medic) . “Nu vreau să am soarta trunchiului ce putrezește,/ Chiar dacă-n jurul lui domnește-un PARADIS!/ EU am și minte și grai și sufletul ce mă trezește/ Și mă îndeamnă să cred în mine, nu numai în vis!”(“ Nu mi-e deajuns”). Setea de a dărui și a primi
ANNA NORA ROTARU- O VIAȚĂ PICTATĂ ÎN CUVINTE, „LA RĂSCURCE DE LUMI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1429881930.html [Corola-blog/BlogPost/357755_a_359084]
-
Nici armata nu este cruțată, criteriul politic funcționează și în acest caz. Diviziile „Tudor Vladimirescu” și „Horia, Cloșca și Crișan”, venite cu tancurile sovietice vor constitui nucleul armatei RPR, vechea armată a României fiind distrusă, generali și strategi de marcă putrezind în beciurile închisorilor comuniste. Pentru reformarea armatei, ca și în celelalte sectoare, vor fi trimiși consilieri sovietici care, nu de puține ori vor intra în conflict cu ofițerii români. Epurările efectuate în armată, urmate adesea de arestări produc degringoladă și
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
intern trebuie să se pronunțe ferm până la ridicarea mandatului. Să fim buni, mai buni, mai îngăduitori odată cu preluarea luminii sfinte înseamnă după legile Divinității să fim totodată severi cu păcătoșii. Deîndată ce constat un măr putred îl arunc înainte de a putrezi întreaga ladă. Această soartă este destinată și păcătoșilor fie criminali, simpli hoți de buzunare sau înalți demnitari. Numai astfel ne putem numi oameni și ne diferențiem de animale. Așa să-mi ajute Dumnezeu. Referință Bibliografică: Învierea / Emil Wagner : Confluențe Literare
ÎNVIEREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398029914.html [Corola-blog/BlogPost/347860_a_349189]