531 matches
-
să li se lege o piatră de moară de gât și să fie aruncați în mare", a afirmat Papa Francisc în predica sa de ieri. Tot el i-a descris pe corupți drept morminte văruite - pe dinafară imaculați, în interior putreziți.
Incredibil! Ce le-ar face Papa Francisc corupților by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/55141_a_56466]
-
ale apărării nocturne, astfel că-n loc să-și fi recâștigat strălucirea obosită din ziua precedentă, absorbeau tot mai necruțător lumina care întina, târânduse încet, dinspre răsărit. Trunchiurile copacilor, crengile care, din când în când trosneau, bălăriile pline de mâzgă, putrezite, și însuși «castelul» erau învăluite cu un strat fin, vâscos, parcă agenții întunericului le-ar fi însemnat pe furiș până la noaptea următoare, când poate continua pieirea tenace, mistuitoare. Când luna, departe, din înalturi, de deasupra învelișului țesut din nori se
Infernul văzut ca fractal by Mihai Răzvan Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3610_a_4935]
-
contextul său. Iată-l: " Nu trăiești tu oare într-un trup disprețuit, într-un cadavru călcat în picioare? Acesta a ieșit dintr-un puț de mocirlă, dintr-un izvor stricat, dintr-o picătură împuțită... A fost întemnițat într-un corp putrezit din care a ieșit în spaimă și chinuri spre a contempla numai nimicnicia și haosul" ( Rendez-vous au Jugement dernier). Mai departe, desfășurările stilistice ale autorului nu pot să pară decât firești. Ascultați: " Noaptea întreagă era molatecă și arzătoare, și de
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
Iubito ce ai fost numai un cantic Într-o biserică de lemn Căreia barbarii i-au amestecat scrumul Cu oasele unui popor ce-mi păstorește Prin aer versul ieșind din piatră și plutind Nepăsător că timpul naște Un prunc deja putrezit. E ziua cu îngeri ca sculpturi, Se învelește minunea în noi; Când numai pentru o respirație A rădăcinii suntem gata să țâșnim Zguduiți de fiorii Celestelor nemăsuri, Către tine cel fără pasiune nici dorință, În întregime încredere în harul ce
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/15085_a_16410]
-
ca să vadă și dumnealor cum ne-a pus Dumnezeu mâna în cap. - Nu știu de ce-i grea ciutura, părinte... - Cum să nu fie, dacă-i plină de aur?... Când ajunse sus, Matache scoase dintr-însa o javră uriașă, pe jumătate putrezită. Era Tărcuș, câinele din curte, care dispăruse de vreo săptămână. Musafirii începură să scuipe, vărsându-și sufletul; lovit de dambla, părintele Grigore se prăbuși pe spate la pământ, cu ochii holbați la cer, de unde Dumnezeu îi pusese, în sfârșit, mâna
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
după aceleași legi infailibile. Sub privirea sa iarba a încolțit din pămînt, a înflorit și s-a transformat în căpițe, copacul a devenit bîrnă și bîrna s-a multiplicat în perete, pielea întinsă la uscat sa preschimbat în strecurătoare, fructele putrezite și-au risipit semințele și semințele au luat totul de la capăt. Din acest scenariu al nașterii și al morții, al creșterii impetuoase și al eroziunii lente, lipsește cu desăvîrșire prezența arogantă și narcisiacă a omului, argumentul suficient al chipului său
Ion Dumitriu, între pămînt și cer by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10912_a_12237]
-
și-o ascute de inimi, ducînd tigve de copii, vînturînd dinții victimelor cum boabe de fasole. Fără a lipsi sacrilegiul antireligios: „Ostașii Marchizei, călări și’n cotiuge,/ cu suliți și scuturi, capac de cosciuge,/ cu crucea’n picioare și Christ putrezit,/ în zale de iederi coclite pe zid” (ibidem). Sînt fixate cîteva aspecte de căpetenie ale ororii care nu întîrzia să se amplifice. Cumplita foamete ce-a cuprins Moldova postbelică, urmată de un lung răstimp de mizerie de pe cuprinsul întregii țări
O restituție emoționantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4014_a_5339]
-
și sclipitoare mândrie. Redescoperim un Sebastian cu lecturi intense și variate, comentate prompt și adecvat, din literatura franceză, de la Hugo („trebuie citit fără mofturi, cu sentimentul drumețului pornit la drum lung, și prin iarbă, și prin băltoace, și prin frunze putrezite, știind că o pădure nu este o sală de recepție”), la Romain Rolland. Un Sebastian atent la însoțirea subtilă a muzicii cu textele, cu stările, cu orașele. Un cronicar de finețe care, însă, nu devine monocord și nu ocolește (avocat
Albumul Sebastian by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3095_a_4420]
-
și publicat mult îmbunătățit anul trecut. Totul pornește de la credința că „femeia l-a încălecat pe dracu’ și dracu’ a-ncălecat lumea și pământu’”. Ideea faulkneriană a femeii ca agent al răului este dublată la Aldulescu de sevrajul căderii în trupul putrezit al societății. Diavolul este Robert Stan, zis și Satan, personaj din stirpea lui Grenouille, crescut de mătuși după sinuciderea timpurie a mamei. El învață că e o plămădeală a diavolului, iar destinul se va plia obligatoriu pe poreclă, adecvându-se întotdeauna
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
amîruie În care sînt din ce în ce mai fraier. Căci s-au coclit, de-atîta ceață-n suflet, Prieteniile, la cataramă, Boii mi-s duși de-acasă, fără muget, Nu-mi pupă gura, bună, nici o poamă. Și-mi scîrțîie portița a uitare În gardul putrezit, cu leațuri lipsă, Și cînd mă plimb printre scaieții-n floare Mă ia din spate cu apocalipsă...
Bat fluturii monetă calpă-n aer by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10011_a_11336]
-
doze din lichidul miraculos, musafirii sînt poftiți la "izvorul tămăduirii", să bea din el pe săturate. Un slujitor trage o ciutură plină, care se dovedește neașteptat de grea. Cînd ajunse sus, Matache scoase dintr-însa o javră uriașă, pe jumătate putrezită. Era Tărcuș, cîinele din curte, care dispăruse de vreo săptămînă." "Subiect insolit și dificil de clasat", apreciază Gabriela Omăt. Dar o poveste destul de asemănătoare mai citisem undeva: o proză a lui V. A. Urechia "Secundus", pe care l-am supranumit
Krenoterapie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10644_a_11969]
-
i-ar întări poziția față de Coroană și de comitet l-au determinat pe Yong să cheme un puțar din Ocina, om cu mare experiență; vorbea puțin și rostea sentințe fără apel. Omul s-a urcat în pădure, la niște șandramale putrezite, a coborît la bolboacă numărînd pașii, apoi, luînd pe dentist de mînă, l-a dus la o hazna părăsită, cu capacul lipsă pe jumătate. - E d-aici... Te costă cinci lei și trenul... Și a plecat. Proba clasică cu fluoresceină
Krenoterapie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10644_a_11969]
-
taine, și legende, și morminte. Și nu vom ști nicicând să prețuim pe cel ce-l doare visul în extaz, și va rămâne veșnic, când murim, un creier putrezit pe un pervaz. 15 ianuarie 2015, București Referință Bibliografică: UN CREIER PUTREZIT PE UN PERVAZ / Ion Mihaiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1843, Anul VI, 17 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Mihaiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
UN CREIER PUTREZIT PE UN PERVAZ de ION MIHAIU în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373750_a_375079]
-
Iubirea urcă steagul pe catarg. Dantelării de flori plâng în ceață, Ar fi frumoase dacă le-ai vedea, Sub țărmuri împietrite fără nea Cum absorb din ochiul apei viață. Nici sânii nu mai sunt fără ninsori, E gol și cerul putrezit de nori Și păsările țipă prin castani. Tu nu mai vii, chiciură-i pe ramuri, Trece ziua, vine noaptea-n geamuri Și parcă am murit de mii de ani. Referință Bibliografică: Marină / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MARINĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361254_a_362583]
-
pun la uscată propeală fructe posmogite, felii de crumpene sfarogite, turte de mălai, să fie demâncare în temnița rece-a ninsorii... Mișcând agale pasul, dedați răbdării, închipuie miez pentru foc. Agonisesc uscături, crengi chitite și-amestec de pământ cu ierburi putrezite. Cu ele vor amorți bordeiul săpat adânc în pântecele bunului pământ. Învăluit în țol, la mare ascunziș, este pitit și-un drob de sare. E bun oricând, dar mai ales atunci când e-un pospai de hrană... * În vara din urmă
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
se repezi în material. Dar acesta nu cedă. Puiul încercă din nou. Deși cu defecțiuni, lemnul își păstrase duritatea. „Trebuie să mă folosesc de dinții mei ascuțiți”, concluzionă Dino. Și puiul de șopârlă începu să ronțăie cu curaj fibrele lemnoase putrezite. Curând razele soarelui îl luminară puțin. Dino a înțeles. Reușise să ajungă afară. „Sunt un învingător”, își spuse el, pornind la plimbare. Pe traseul urmat descoperea treptat frunze proaspăt apărute, de un verde deschis intens, flori parfumate îmbobocite și fructe
„COTYLOSAURIA DIN LIVADĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382870_a_384199]
-
faptă de magie neagră? Întrebă agitată căpetenia gărzilor. Fără să răspundă, Dante scosese din interiorul săculețului o parte din conținut, folosindu-se de vârful lamei, atent să nu atingă nimic cu mâinile. Păreau să fie niște frunze și niște flori putrezite. — Sau poate ceva pentru aromarea vinului, vreo găselniță de-a vierilor? Își mai dădu cu presupusul celălalt, Însă fără convingere. Tot În tăcere, Dante se apropie de fereastră pentru a examina mai bine acea materie vegetală. Chipul i se Întunecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
limita surzeniei, nasul refuză adulmecarea, mâna îi devine puhavă, odihnind lângă pană. Ori încotro s-ar uita, vede aceeași culoare: cenușiul. Jocul cu bețigașul în gunoiul trecutului nu mai scoate la iveală decât aceleași veșnice bucăți de stambă pe jumătate putrezite, hârtii umede de pe care scrisul s-a șters, cioturi ruginite de spadă, nasturi înjumătățiți: nici o piatră prețioasă, nici un ban de aur. Clipa de acum e la fel: iată o cupă în care vin nu mai este, iată o coapsă tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
În urma noastră trei perechi de tălpi de dimensiuni diferite sînt șterse de valul următor pentru că nisipul refuză amintirea, nisipul nu vrea să Îmbătrînească. Iată și barca aceea neagră de pescari unsă cu catran, legată cu un otgon de un par putrezit. O femeie rotundă, rotundă și rumenită ca un purceluș la tavă, pe care cineva din joacă l-a Îmbrăcat cu slip roz și sutien. Are și o coamă blondă, numai zulufi căzîndu-i dezordonat pe ochi, peste urechi, și rîsul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și ursul în cârcă. Engelhard îi sfătuia întotdeauna să renunțe, aproape duios, dar mereu înțelegător și, numai ca ei să aibă întotdeauna cu o fotografie mai mult decât ceilalți, se ducea în magazie să scotocească după șoimul acela de vânătoare putrezit, care altfel nu-i mai trebuia nimănui. După ce le uscam, puneam pe spatele pozelor ștampila cu Amintire de la Domnul... sau pe cea cu Amintire de la Doamna..., apoi scriam cu tuș deasupra punctelor numele celor care făcuseră comanda. — Dumneata trăiești, alături de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
întunecat, umed. Și de asemenea Luna. Păstorul doarme, cu iarbă de mare pe șubă. Doarme, nu păzește, compozitorul începe să cânte, din corzi răzbat bule de aer, mașinăria e mută. Iar de teamă, mieii o iau la goană printre copacii putreziți. Dau fuga la mal. Pe malul lacului apar o mie de miei morți. Da, așa e bine. I-a alungat afară un mediocru timid. Când Engelhard m-a strigat, am tresărit. M-a surprins în timp ce mânam mieii. N-ai observat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
de cafenea. După cum mi-a spus, el era negustor de suvenire și obiecte tămăduitoare. Avea idei care vor deveni tradiție. Se pregătea să vândă apă din lac în sticluțe, cu bucățele originale de brad descompuse în ele. A lăsat la putrezit carne de miel și a inventat o cutiuță din care duhoarea de hoit se răspândește prin apăsarea unui buton. Iar când își termină treaba în jurul gospodăriei, toți țăranii din sat lucrează numai pentru el. Familiile instruite se așezau și, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
seama și nu m-a deranjat. Am adus vorba despre el din recunoștință. Artúr se încăpățâna și rezista. Eu nu știu nici măcar să mor. N-o să mă umplu de viermi - spunea el. Lacul va seca, o să curăț pădurea de peștii putreziți și o să privesc de pe ponton cum înverzește, cum behăie totul din nou, cu gândul mereu la voi. Stătea la o masă separată în Babilon, pentru că lucra. Uneori apăreau numere noi din Vremuri fericite, de fapt niște colaje din numerele vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
investigațiile asupra morții lui Lee. Și mai voiam să vorbesc cu Claire încă o dată. Era totul prea curat să se fi întâmplat așa. Casa de pe Castle Road arăta neîngrijită și dărăpănată. Mi-am parcat mașina pe un covor de frunze putrezite și am zăbovit puțin în fața casei, aducându-mi aminte cum am văzut-o cu câteva săptămâni înainte, muzică și lumini și voci revărsându-se pe geam, bătrână și senilă, dar totuși foarte vie. Acum părea o țintă pentru squat-eri. Spiritul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Cristi. Cu un băț găsit în apropiere, Toma ridicase șapca de jos și i-o arăta colegului său. Era încă udă și plină de noroi și resturi de ace de brad maronii. Nu era ruptă și nici țesătura nu părea putrezită, fapt ce îl bucura întrucât însemna că nu zăcea de multă vreme în pădure, ba chiar mărea foarte mult șansele ca obiectul să-i fi aparținut șoferului de camion, dispărut cu o zi în urmă. Ai cumva o pungă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]