126 matches
-
se învață de mic, progresiv. Că ea îl zidește pe om, îi dă bucuria vieții, și că antonimul ei, adică lenea, îl putrezește. Românul a văzut întotdeauna în leneș un individ în decompoziție, de aceea l-a numit putoare sau puturos, cuvinte derivate din etimonul latin putor putoris, adică dihor, jivină care își amețește prada, exalând un iz insuportabil. Ei bine, poate o asemenea făptură să vorbească cetățenilor despre muncă? Adică tocmai celor care aproape cinci decenii au fost înșelați, exploatați
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
palton pus pe umeraș, pe lângă care mai atârnau pe puțin vreo cinșpe, iar sub ele, pe podea, se înălța un alt morman, tot de paltoane, din care, lovindu-l cu piciorul, s-a ridicat un iz de clei, atât de puturos încât m-a luat cu greață, i-am zis lui Zsolt că bine-am mai nimerit-o, dar el mi-a spus să tac din gură, că dacă aveam altă soluție mai bună, pentru ce n-am spus-o, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
am impresia că ceilalți dorm. BĂRBATUL CU BASTON: Cum dorm? VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Păi, nu aud nimic. BĂRBATUL CU BASTON: Strigă-i. VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Huuu... BĂRBATUL CU BASTON: Nimic? VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Nimic. BĂRBATUL CU BASTON: Puturoșii ăia mă enervează. VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Și ce vrei să fac? BĂRBATUL CU BASTON: Ce vreau? Vreau să nu muncim ca imbecilii pentru alții. VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Eu le arunc o piatră-n cap. BĂRBATUL CU BASTON: Vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
mare acolo părintele Ioachim. N-ați văzut-o. Treceți să vă uitați. Minune. E chiar peste drum de casili lu’ dom’ general Goncea. Alea cu herghelia dinspre pădure. Șantier greu, cu două duzini de meșteri. Îi scoate sufletul părintelui de puturoși. Și ciubucari, ceva de spaimă. Trebuie să stea toată ziua de urma lor, altfel nu mai termină casa nici anul ăsta. Și de Sfântul Dumitru părintele vrea musai să-i facă sfeștania de inaugurare. Vine și prea sfințitul, așa s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
adevărat că un elev picat e semn că nu sunt bun educator <victor37>: ok, nu ai timp să te ocupi de toți elevii... <sys>: văd că pricepi nivelul clasei trebuie să fie media între cei inteligenți și hărnici, și cei puturoși și idioți <sys>: unii excelează, alții o duc grăpiș... <sys>: daca ii pic, îmi ștric vacanță: trebuie să îi pregătesc să treacă... <victor37>: mai bine îi treci din start <sys>: da. Nu am probleme nici cu directorul, nici cu părinții
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
alții. Legal, elegant. Dacă după ce ăștia, adică oamenii cu inițiativă, Își trag partea lor, legal, elegant, alții rămîn cu ce le trece lor printre degete sau chiar cu nimic, ce se zice despre ei? Că nu au, pentru că sînt niște puturoși care nu vor să muncească! Păi nu sînt și din ăștia, care nu le place să muncească? Bineînțeles că sînt, dar eu nu mă refer la ăia. Eu mă refer la ceilalți care muncesc și cu toate că din munca aceea a
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
de către acest brav conducător de taximetru... 124 DANIEL BĂNULESCU Îți face nervii cravată. Te strânge cocoloș. Te vâră în punga cu scuipați și coji de cartofi, din ghena de lângă lift... Materialul ăsta de la halat - și caraba, cât un rubsac, a puturosului se odihni, o clipă, pe reverul chimonoului - l-ai geandit de la vreun bărbat?... Ori l-ai încotoșmănit de la vreo entitate, care umbla să pună ranga pe tine? Cucoana își făcea scrupule dacă să-l transforme într-un pui de baltă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nătâng care păzea două căruțe: una cu pietre, și alta cu nisip, și, când i-a fost lui bine, s-a uitat la lumea strânsă afară, care se întreba ce-o să se întîmple. In mulțime, muieri, copii, o liotă de puturoși și bărbați rămași acasă de pe la slujbă. Se uitau la haina neagră, lustruită în coate a străinului, la pălăria lui tare, cu boruri rotunde, și la ochelarii ce-i avea pe nas. Se uitau și așteptau. Acela nu spunea nimic. A
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
32, cântând toată ziua, jucând barbut, înjurând, trândăvind, mă întreb cât mai poate încuraja statul nemunca ? E drept că unii "sătui" de muncă de pe aici au șters-o la furat prin Europa. Dar nu e drept să fie plătiți niște puturoși care adună un sac de uscături într-o zi, cârtind că (încă) primesc puțin pentru "efortul" lor ! Altfel spus: avem destui care taie frunze (uscate) la câini ! Dar, de ce să-i plătim pentru asta ? * Felicitări directorului de la Școala 4 Bârlad
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cei cu cai... Doar câțiva dintre aceștia sunt foarte bănuiți de furtișaguri din păduri, de la oameni, de unde se nimerește, drept care au o situație materială mai bună. Restul e tot o apă și-un pământ: săraci și comozi (ca să nu zic puturoși). Satul ar trebui să fie înstărit considerând pășunea aproape, 289 pământ (slab) pentru cultură, păduri apropiate... dar pământurile-s nelucrate, și-s multe sfaturi de taină prin crâșme ! Când ne-au văzut cu aparatul de filmat unii își sugeau mai
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
mascul; maturizare; mică; moartă; modern; Moga; monotonie; motociclist; murdar; mustața; musteață; necazuri; nefolositor; neigienic; nene; nespălat; Noe; noiembrie; nu; obraz; ochi; om neîngrijit; omăt; omenesc; organ; oribilă; parte a corpului; o parte a feței; pieptene; pirat; plăcere; popa; putere; puternic; puturos; rade; rară; rea; rece; roșie; scurtă; serios; spumă; stufos; sumbru; sur; surie; școală; știe; tata; tuns; țap; țepoasă; urîtă; urîțenie; viking; virilitate; vîrstnic; voievod; zgîrcită (1); 783/186/62/124/0 bate: vîntul (43); violență (37); lovește (36); vînt (36
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sîrguincios (8); bogat (7); bravo (7); priceput (7); tata (7); eu (6); isteț (6); iute (6); silitor (6); calitate (5); gospodină (5); lucrător (5); ambițios (4); băiat (4); cuminte (4); curățenie (4); frumos (4); lucru (4); mama (4); puternic (4); puturos (4); țăran (4); voinic (4); cuviincios (3); dornic (3); iscusit (3); îndemînatic (3); persoană (3); rapid (3); responsabil (3); reușită (3); strîngător (3); tată (3); activ (2); ager (2); avut (2); bani (2); bărbat (2); bine crescut (2); bogăție (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rupt; salcie; salcîm; scris; scrum; secetă; semn; de sicriu; silvică; slăbiciune; spătar; stabil; statuete; de stejar; Ștefan; tablă; tata; tăios; temelie; textură; tîmplar; tîmplărie; trainic; trec; unt; untdelemn; vară; vechi; veșnicie; vopsit; ziar (1); 805/190/64/126/0 leneș: puturos (100); harnic (49); somn (34); om (29); eu (25); animal (18); trîntor (16); pat (15); copil (11); prost (11); putoare (11); somnoros (11); obosit (10); trîndav (10); delăsător (8); sărac (8); plictisit (7); rău (7); elev (6); muncă (6); muncitor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
străzii; om de rînd; om fără ajutor; om fără bani; omul; și onest; orfani; orgoliu; pagubă; pantaloni rupți; papuci; pasiv; din păcate; pămînt; pedeapsă; persoană; pierdut; pîine; pîrlit; plîns; ponosit; posibilități; poziție socială; praf; prăpădit; pricăjit; primejdios; putere de viață; puturos; recesiune; relativ; român; rupe pămîntul; rupt; sau rege; sărac; sărăcie; sens; simplitate; simplu; singurătate; sîrguincios; soartă; social vulnerabil; societate; fără speranță; speranță; student; suferință; la suflet; suflet; supărat; șomer; de tot; truditor; uman; unic; viață; zdrențuit; zero; zgîrcit (1); 787
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nemîncat; obiect; odihna; seodihnea; odihnește; om; oprește; seoprește; oprit; oricînd; înpat; pepat; penis; perfect; picioare; a pierde timpul; pierde vară; pierde vremea; pierdere; pierderea timpului; pisica; la pîndă; a pleca; a plecat; plecări; plictisit; plictisitor; poposi; a poposi; poziție; prost; puturos; puțin; răbdare, rămîne; recreere; refacere; reflectare; relax; a serelaxa; ridică; rîd; larînd; fărărost; sărăcie; scaune; scoală; serviciul de pază; solemn; somn; a sta; stabilitate; a stagna; stagnare; star; statuie; stație; a staționa; staționare; stau; stîlp; sus; șapcă; ședere; peșezute; tăcut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
que coûte și vaille que vaille, astfel erau cajvanienii p-atunci./.../ Treceau și Dunărea, în înot spre USA, dacă era cazul, după ce se antrenau, cu pneuri, pe eleșteul din fundul grădinii./.../ Găsești un căjvănar și în fundul mării, glăsuiau altădată invidioșii+ puturoșii din satele vecine. (Op. cit., 11, sublinierea îmi aparține). Observația lui Master X Soluția nu era tocmai originală (o găseau în cărțile de istorie) iar stratagema antrenării în zona de proximitate ne poate aduce aminte de soluția aleasă de Petru I
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
adeziunilor este de 5000 din care reorganizați sunt numai 444 de tineri (subl.ns.), restul fiind în curs de reorganizare”. g. „Proprietarul imobilului ne-a amenințat cu evacuarea dacă nu grijim sediul” Păi, cum să nu se supere proprietarul dacă puturoșii uteciști erau mai tari în clanță decât în faptă?! Fraza din inter-titlu a fost inserată de către secretarul „progresiștilor” vasluieni la capitolul „administrativ-financiar” în care, mai întâi, prezintă „colectivul de muncă” ce era compus din: „... tov. Weisselberg Isac - responsabil; P. Bighiu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de vorbă a refuzat să se reînscrie spunând că este foarte ocupată cu munca”. Iată că erau și oameni care țineau mai mult la bucata lor de pâine câștigată cu greu decât la flecăreala și discursurile găunos-insipide susținute de câțiva puturoși buni de gură. Românul sadea Bibi Spitzer, activist al biroului Plășii Negrești, raporta „onorabilei” asistențe cum că: „...se constată o îmbunătățire a muncii (care muncă? De lămurire, probabil, n.n.) în plasa noastră (...) iar cotizațiile se achită 100%”. Tov. Hordilă Geta
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
artileria pe locul infanteriei și infanteria aiurea, pe undeva, pe un loc descoperit, foarte la îndemâna inamicului (sau invers, tot aia e!). Gunoierul vorbește atunci când găsește un ceas de aur sau un teanc de dolari, sau când gunoiul este atât de puturos, încât și pe el, experimentatul, îl face să-i vină greață. "Prietenii" mei vorbesc când mă bârfesc, iar alții, cei adevărați, cu sfaturi și cu umărul când avem ceva serios de rezolvat (căci se poate vorbi și prin gesturi, oricare
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
scenarii de rahat. Știu asta fiincam tras cu ochiul la monitorul lui când a plecat din birou să vorbească la telefon Într-o anticameră liniștită. Încerca să scrie un scenariu tv, de film sau un rahat din ăsta. În timpul serviciului. Puturosul n-are nimic mai bun de făcut, mai ia și-o grăma de bani. Căcănarul ducio viață dulce, să mor io. — Probabil că victima medita la asta În vreme ce urca. Cunoștea oare orașul? Posibil, altfel nu ar fi știut de scurtătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ironia era că persoanele cu care petrecea cel mai mult timp în ultima vreme erau copii... Îl privea pe Bill - portarul - în timp ce acesta își agita cheile în spatele ușilor de sticlă pentru a o lăsa să intre. Era numai vina lui, puturosul bătrân. Dacă ar fi lăsat-o să vină la muncă în weekend, Lisa nu și-ar fi dat seama niciodată cât de goală este viața ei. —Iisuse, ce matinală ești, spuse Bill, speriat. A fost bine în weekend? întrebă Lisa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
cu sine decât gândea - copilașul ăla, lungit pe burtă? O fi contemplând vreo furnică, sunt sigur! Furnica, uf!, unul din cele mai ipocrite animale! Nu face decât să se vânture de colo-colo, făcându-ne să credem că muncește. E ca puturosul ăla, care merge în pas alergător, împungându-i cu coatele pe toți câți îi ies în cale, și nu mă-ndoiesc că n-are nimic de făcut. Ce să facă, dom’le, ce să facă, ce treabă are el! E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
răspuns bădăranul de Martín, și-abia atunci s-a apropiat ca să dea mâna cu el. Ce mai cavalerie! Galantonie bărbătească! Ascultă-mă pe mine. Îți spun, sunt niște brute, pur și simplu niște brute. — E preferabil să fie brute decât puturoși, ca, de exemplu, trântorul ăla de Mauricio, care, nu știu cum, ți-a sucit mințile... Căci după informațiile mele, și sunt din sursă sigură, te încredințez, a naibii să fiu dacă parșivul ăla te iubește cu adevărat... — Îl iubesc eu, și e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cu „noi“. —Și? — Și dacă te rogi cu „noi“ înseamnă că nu ești singur. Înseamnă că ai o responsabilitate față de ceilalți oameni. Înseamnă, ca răspuns la întrebarea lui Cain, da, tu ești. —Păzitorul fratelui meu? —Frate, tată, fiu, văr îndepărtat, puturosul de alături care nici măcar nu îți e rudă. Dar dacă sunt toți morți? — Morți, vii, care e diferența? Tot ai responsabilități. De asta vii tu aici? Ridică din umeri și zâmbi. Ai un motiv mai bun? Continuă să rânjească la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
din ei e mai rău! — Este o chiriașă dificilă, doamnă? — Primește tot timpul bărbați! Patinează pe podea În costumul ei strîmt de chelneriță! Are o podoabă de fiu care nu se duce niciodată la școală! Are șaptesprezece ani, e un puturos clasa-Întîi și se asociază cu tot felul de pierde-vară! Jack Îi Întinse o fotografie a lui Bobby Inge. Hoașca o ridică În dreptul ochelarilor. — Da, e unul dintre prietenii de doi bani ai lui Daryl. L-am văzut furișîndu-se aici de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]