133 matches
-
intervalul liber de boală (DFS) și supraviețuirea (OS) [I, A]; beneficiul absolut în ceea ce privește supraviețuirea este de 15%. Chimioterapia adjuvantă trebuie luată în considerare în cazuri selectate la pacienți cu N0, și anume la cei cu risc crescut de recidivă. Studiul Quasar efectuat în Marea Britanie, a randomizat postoperatoriu pacienți neselecționați (mai ales stadiul II) care fie au primit chimioterapie pe bază de 5 fluorouracil (5-FU) - cel mai frecvent în asociere cu leucovorin - sau nu au primit nici un tratament; s-a obținut un
GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227406_a_228735]
-
III colon cancer. N Engl J Med 2005; 352: 2696-2704. 8. Van Cutsem E, Tejpar S, Verslype C, Laurent S. Challenges în the adjuvant treatment for patients with stages II and III colon cancer. ASCO Educational Book 2006: 179-186. 9. Quasar Collaborative Group. Adjuvant chemotherapy versus observation în patients with colorectal cancer: a randomised study. Lancet 2007; 370: 2020-2029. 10. Sargent DJ, Patiyil S, Yothers G et al. End points for colon cancer adjuvant trials: observations and recommendations based on individual
GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227406_a_228735]
-
Articolul 1 Se aprobă licența de concesiune pentru explorare nr. 17.213/2014 privind explorarea resurselor de apă minerală naturală din perimetrul Ciuta, județul Hunedoara, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială Quasar - S.A., municipiul Deva, județul Hunedoara, în calitate de concesionar. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, Alia Mekkaoui București, 9 mai 2014. Nr. 89.
ORDIN nr. 89 din 9 mai 2014 privind aprobarea unei licenţe de concesiune pentru explorare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261590_a_262919]
-
a răcit până la -270 °C, numindu-se radiație cosmică de fond. Aceste radiații au fost detectate prima dată de către radiotelescoape și apoi de către sonda spațială COBE. Între anul 2 milioane și anul 4 milioane după Big Bang s-au format quasarii, galaxii extrem de energice. O populație de stele s-a format din gazul și praful interstelar, apoi s-au contractat în a forma galaxiile. Această primă populație se numește Populația I și a fost formată aproape în întregime din hidrogen și
Univers () [Corola-website/Science/299069_a_300398]
-
întrebare logică este ce se întâmplă când universurile paralele se ciocnesc? Răspunsul este dat de astronomul Neil Turok: consecința întâlnirii a două universuri paralele este un Big Bang. Universul nostru are însă în unele locuri concentrări de materie: stele, galaxii, quasari și alte aglomerări. Acestea se explică tot prin universurile paralele. Neil Turok afirmă că acestea se mișcă precum valurile și, tot ca valurile, suprafața lor nu este plană, ci se unduiește. Astfel, când universurile paralele se lovesc, ele nu se
Teoria M () [Corola-website/Science/298801_a_300130]
-
Un quasar este un nucleu galactic activ (galaxie activă) îndepărtat, care emite enorme cantități de energie. ii au fost identificați inițial ca surse cvasi-punctiforme de radiație electromagnetică (incluzând unde radio și lumină vizibilă), asemănătoare prin aceasta stelelor, mai curând decât galaxiilor, care
Quasar () [Corola-website/Science/307035_a_308364]
-
care emite enorme cantități de energie. ii au fost identificați inițial ca surse cvasi-punctiforme de radiație electromagnetică (incluzând unde radio și lumină vizibilă), asemănătoare prin aceasta stelelor, mai curând decât galaxiilor, care sunt surse extinse. Asfel se explică numele de "quasar", o contracție a denumirii în limba engleză "quasi-stellar radio source" (sursă radio cvasistelară). Natura acestor obiecte a fost inițial controversată, rămânând astfel până în anii 1980. Astăzi există un consens științific în această privință: un quasar este o regiune compactă, cu
Quasar () [Corola-website/Science/307035_a_308364]
-
Asfel se explică numele de "quasar", o contracție a denumirii în limba engleză "quasi-stellar radio source" (sursă radio cvasistelară). Natura acestor obiecte a fost inițial controversată, rămânând astfel până în anii 1980. Astăzi există un consens științific în această privință: un quasar este o regiune compactă, cu rază de 10 până la 10.000 de ori raza Schwarzschild a găurii negre supermasive din galaxie, alimentată prin discul de creștere. ii arată o deplasare spre roșu foarte mare, efect al dilatației metrice a spatiului
Quasar () [Corola-website/Science/307035_a_308364]
-
regiune compactă, cu rază de 10 până la 10.000 de ori raza Schwarzschild a găurii negre supermasive din galaxie, alimentată prin discul de creștere. ii arată o deplasare spre roșu foarte mare, efect al dilatației metrice a spatiului cosmic dintre quasar și Pământ. Cand deplasarea spre roșu a quasarilor este observată după Legea lui Hubble, se deduce că quasarii sunt obiecte aflate la foarte mare îndepartare . Quasarii locuiesc chiar în centrul galaxiilor tinere, active și sunt printre cele mai luminoase, puternice
Quasar () [Corola-website/Science/307035_a_308364]
-
000 de ori raza Schwarzschild a găurii negre supermasive din galaxie, alimentată prin discul de creștere. ii arată o deplasare spre roșu foarte mare, efect al dilatației metrice a spatiului cosmic dintre quasar și Pământ. Cand deplasarea spre roșu a quasarilor este observată după Legea lui Hubble, se deduce că quasarii sunt obiecte aflate la foarte mare îndepartare . Quasarii locuiesc chiar în centrul galaxiilor tinere, active și sunt printre cele mai luminoase, puternice și energetice obiecte din univers. Quasarii emit până la
Quasar () [Corola-website/Science/307035_a_308364]
-
galaxie, alimentată prin discul de creștere. ii arată o deplasare spre roșu foarte mare, efect al dilatației metrice a spatiului cosmic dintre quasar și Pământ. Cand deplasarea spre roșu a quasarilor este observată după Legea lui Hubble, se deduce că quasarii sunt obiecte aflate la foarte mare îndepartare . Quasarii locuiesc chiar în centrul galaxiilor tinere, active și sunt printre cele mai luminoase, puternice și energetice obiecte din univers. Quasarii emit până la o mie de ori mai multă energie decât Calea Lactee, galaxie
Quasar () [Corola-website/Science/307035_a_308364]
-
o deplasare spre roșu foarte mare, efect al dilatației metrice a spatiului cosmic dintre quasar și Pământ. Cand deplasarea spre roșu a quasarilor este observată după Legea lui Hubble, se deduce că quasarii sunt obiecte aflate la foarte mare îndepartare . Quasarii locuiesc chiar în centrul galaxiilor tinere, active și sunt printre cele mai luminoase, puternice și energetice obiecte din univers. Quasarii emit până la o mie de ori mai multă energie decât Calea Lactee, galaxie care conține între 200 și 400 de miliarde
Quasar () [Corola-website/Science/307035_a_308364]
-
roșu a quasarilor este observată după Legea lui Hubble, se deduce că quasarii sunt obiecte aflate la foarte mare îndepartare . Quasarii locuiesc chiar în centrul galaxiilor tinere, active și sunt printre cele mai luminoase, puternice și energetice obiecte din univers. Quasarii emit până la o mie de ori mai multă energie decât Calea Lactee, galaxie care conține între 200 și 400 de miliarde de stele. Această radiație este emisă în spectrul electromagnetic, aproape uniform, de la raze X la raze infraroșu îndepărtat. Radiația atinge
Quasar () [Corola-website/Science/307035_a_308364]
-
multă energie decât Calea Lactee, galaxie care conține între 200 și 400 de miliarde de stele. Această radiație este emisă în spectrul electromagnetic, aproape uniform, de la raze X la raze infraroșu îndepărtat. Radiația atinge vârful în benzile de ultraviolete optice. Unii quasari sunt, de asemenea, surse puternice de emisie a undelor radio și radiației gamma. Quasarii sunt prin excelență obiecte cosmice foarte îndepărtate. Cel mai apropiat quasar (din cei peste 120.000 recenzați până acum se află la o distanță de 240
Quasar () [Corola-website/Science/307035_a_308364]
-
stele. Această radiație este emisă în spectrul electromagnetic, aproape uniform, de la raze X la raze infraroșu îndepărtat. Radiația atinge vârful în benzile de ultraviolete optice. Unii quasari sunt, de asemenea, surse puternice de emisie a undelor radio și radiației gamma. Quasarii sunt prin excelență obiecte cosmice foarte îndepărtate. Cel mai apropiat quasar (din cei peste 120.000 recenzați până acum se află la o distanță de 240 megaparseci, (~ 780 milioane de ani lumină), iar cel mai îndepărtat (numit CFHQS J2329-0301, cu
Quasar () [Corola-website/Science/307035_a_308364]
-
raze X la raze infraroșu îndepărtat. Radiația atinge vârful în benzile de ultraviolete optice. Unii quasari sunt, de asemenea, surse puternice de emisie a undelor radio și radiației gamma. Quasarii sunt prin excelență obiecte cosmice foarte îndepărtate. Cel mai apropiat quasar (din cei peste 120.000 recenzați până acum se află la o distanță de 240 megaparseci, (~ 780 milioane de ani lumină), iar cel mai îndepărtat (numit CFHQS J2329-0301, cu un decalaj spectral de 6,3) la aproape 13 miliarde de
Quasar () [Corola-website/Science/307035_a_308364]
-
numit CFHQS J2329-0301, cu un decalaj spectral de 6,3) la aproape 13 miliarde de ani lumină. Dacă se ia în considerare că Universul s-a născut în urmă aproximativ 13,7 miliarde de ani, înseamnă că lumina acestui ultim quasar a fost emisă când Universul avea mai puțin de 1 miliard de ani. Astronomii din echipa franco-canadiană care a descoperit acest quasar estimează că masa totală a găurii negre din centrul său atinge cam 500 de milioane de mase solare
Quasar () [Corola-website/Science/307035_a_308364]
-
că Universul s-a născut în urmă aproximativ 13,7 miliarde de ani, înseamnă că lumina acestui ultim quasar a fost emisă când Universul avea mai puțin de 1 miliard de ani. Astronomii din echipa franco-canadiană care a descoperit acest quasar estimează că masa totală a găurii negre din centrul său atinge cam 500 de milioane de mase solare. Cel mai luminos quasar observat vreodată (botezat 3C 273 și aflat în constelația Virgo) are o magnitudine aparenta de circa 12,9
Quasar () [Corola-website/Science/307035_a_308364]
-
când Universul avea mai puțin de 1 miliard de ani. Astronomii din echipa franco-canadiană care a descoperit acest quasar estimează că masa totală a găurii negre din centrul său atinge cam 500 de milioane de mase solare. Cel mai luminos quasar observat vreodată (botezat 3C 273 și aflat în constelația Virgo) are o magnitudine aparenta de circa 12,9, însă o magnitudine absoluta de -26,7. Asta înseamnă că dacă acest obiect celest ar fi la o distanță de aproximativ 33
Quasar () [Corola-website/Science/307035_a_308364]
-
absolvit liceul „Emil Racoviță” Iași și Facultatea de Inginerie Chimică din cadrul Universității tehnice „Gh. Asachi” Iași, cu o licență în tehnologia produselor cosmetice. Ulterior a devenit redactor-șef al cotidianului Evenimentul, regional al Moldovei și membru al cenaclului de anticipație "Quasar" din Iași. este căsătorit și are un copil. În perioada 1987-1989 Dan Doboș a participat la Matineul de Proză condus de criticul Val Condurache, care i-a decernat în 1989 premiul al doilea pentru schița "Stelea" în cadrul concursului național pe
Dan Doboș () [Corola-website/Science/308676_a_310005]
-
1987-1989 Dan Doboș a participat la Matineul de Proză condus de criticul Val Condurache, care i-a decernat în 1989 premiul al doilea pentru schița "Stelea" în cadrul concursului național pe care îl organiza. Din 1988 a devenit membru al cenaclului Quasar din Iași, în al cărui fanzin a publicat numeroase schițe și povestiri. Între 1992 și 2001 a coordonat suplimentul science fiction SuperNova, în anul 1993 publicând prima sa povestire, "Scrânciobul", în Jurnalul SF. În 1994 a câștigat două premii în cadrul
Dan Doboș () [Corola-website/Science/308676_a_310005]
-
cotidianului ieșean "Evenimente", în cadrul căruia a publicat în foileton "Inspectorul Rogers" (1994-1997) și "Aventurile lui Bimbilonius" (1996-1998). Debutul în volum s-a produs în 1999 cu romanul pentru adolescenți " Elefantul în bostănărie", urmat de publicarea povestirilor "Scrânciobul" (2001) în antologia "Quasar 001" și "Gambitul lui Carly" (2001) în antologia "Nautilus", ultimul text fiind recompensat cu premiul Quasar 2001 pentru "Cea mai bună schiță". Dan Doboș a devenit faimos odată cu publicarea "Trilogiei Abația" (2002-2005), proiect ale cărui baze le-a pus împreună cu
Dan Doboș () [Corola-website/Science/308676_a_310005]
-
1996-1998). Debutul în volum s-a produs în 1999 cu romanul pentru adolescenți " Elefantul în bostănărie", urmat de publicarea povestirilor "Scrânciobul" (2001) în antologia "Quasar 001" și "Gambitul lui Carly" (2001) în antologia "Nautilus", ultimul text fiind recompensat cu premiul Quasar 2001 pentru "Cea mai bună schiță". Dan Doboș a devenit faimos odată cu publicarea "Trilogiei Abația" (2002-2005), proiect ale cărui baze le-a pus împreună cu directorul din acea perioadă a editurii Nemira, Vlad Popescu și care a fost comparat cu "Fundația
Dan Doboș () [Corola-website/Science/308676_a_310005]
-
Are proză și articole publicate în limbile engleză, maghiară, croată, daneză, bulgară, franceză, cehă, japoneză, portugheză. Este prezent în 17 antologii: Motocentauri pe acoperișul lumii (Karmat Press, 1995), Nemira ’95 (lb. română și engleză), Nemira ’96 (lb. română și engleză), Quasar 001 (Media-Tech, 2001), România SF 2001 (ProLogos, 2001), "Megaera Anthology (SUA, 2005, lb. engleză), AtelierKult: povestiri fantastice (Millennium Press, 2005), Millennium Est (Millennium Press, 2006, lb. franceză; Millennium Books & Texarom, 2012, ebook), New Weird (SUA, 2008, lb. engleză), New Weird
Michael Haulică () [Corola-website/Science/302615_a_303944]
-
Cabaret Voltaire, Ultravox, Simple Minds sau Wire aveau în muzica lor și influențe de prog rock pe lângă obișnuitul punk. La începutul anilor '80 a avut loc o relansare a genului, prin intermediul unor artiști ca Marillion, UK, Twelfth Night, IQ, Pendragon, Quasar, Mach One și Pallas. Grupurile apărute în această perioadă sunt adesea catalogate ca fiind trupe de neo-progresiv sau neo-prog. Aceste formații au fost inspirate de grupurile de rock progresiv ale anilor '70 cum ar fi Genesis, Yes și Camel, dar
Rock progresiv () [Corola-website/Science/311606_a_312935]