112 matches
-
under the Sforzas: Politics and Propagandă în Fifteenth-Century Milan, Clarendon Press, Oxford, 1988. Klee, Udo, Beiträge zur Thukydides-Rezeption während des 15. Und 16. Jahrhunderts în Italien und Deutschland, Lang, Frankfurt, 1990. Labalme, Patricia H., Bernardo Giustinian, a Venețian of the Quattrocento, Edizioni di Storia e Letteratura, Romă, 1969. Machiavelli, Niccolò, The Prince, ch. 26. Manetti, Giannozzo, Historia pistoriensis, în Rerum Italicarum Scriptores, vol. 19, Societas Palatina, Milano, 1731. Mansfield, Harvey C., Machiavelli's Virtue, Chicago University Press, Chicago, 1996. Marchand, Jean-Jacques
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Tarcov), pp. 218-228 (Charles Taylor) și pp. 246-273 (partea centrală a răspunsului lui Skinner). 2 Friedrich Meinecke, Die Idee der Staatsrason în der neuren Geschichte, München & Berlin, 1924; Eugenio Dupre Theseider, Niccolò Machiavelli diplomatico, I, L'arte della diplomazia nel Quattrocento, Como, 1945, îndeosebi pp. 197-204 asupra relazioni venețiene; Federico Chabod, Scritti șu Machiavelli, Torino, 1964; Sergio Bertelli, "Machiavelli e la politica estera fiorentina", în Studies on Machiavelli, (ed.) Myron P. Gilmore, Florența, 1972, pp. 31-72. 3 Hans Baron, "Machiavelli: The
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Oxford, New York, 1986), pp. 11-31, a fost doar mai înțelegător cu Machiavelli. 10 Asupra fiscului în relație cu consolidarea statului, vezi Anthony Molho, "L'amministrazione del debico pubblico a Firenze nel quindicesimo secolo", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Monte Oriolo, Papafava, 1987, pp. 191-207; și idem, "Lo stato e la finanza pubblica. Un' ipotesi basata sulla staria tardomedioevale di Firenze", în Origini dello Stato. Processi di formazione statale în Italia fra medioeva ed eta modernă, Giorgio Chittolini, Anthony
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
din 1428. Un rezumat al aceluiași testament apare în ricordanze păstrat de Ristoro Machiavelli acum în Biblioteca Marucelliana di Firenze, cu pasajul relevant citat în Catherine Atkinson, Debts, Dowries, Donkeys: The Diary of Niccolò Machiavelli's Father, Messer Bernardo, în Quattrocento Florența, Peter Lang, Frankfurt, 2002, pp. 35-36 n. 37. 14 Dreptul de proprietate și de arendare a castelului este trasat destul de precis în arborele genealogic publicat la sfârșitul primei ediții a Bernardo Machiavelli, Libro di ricordi, Cesare Olschki (ed.), Le
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Machiavelli, Opere (Fanfani), I, p. LXXXV. 65 Machiavelli, Opere (Fanfani), I, pp. LXXXII-LXXXIII. 66 Pentru a se vedea transformările ce au avut loc pe parcursul perioadei din Seconda Cancelleria, a se vedea: V. Arrighi, F. Klein, " Aspetti della cancelleria fiorentina tra Quattrocento e Cinquecento", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Atti delle giornate di studio dedicate a Giuseppe Pansini, Firenze, 4-5 decembrie 1992, vol. 2, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, Romă, 1994, I, pp. 148-164 (153-155). 67 ASF, Dieci
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
R. Witt, J.M. Najemy, C. Kallendorf și W. Gundersheimer publicate în American Historical Review, CI, 1996, pp. 107-144. Pentru studiile publicate de Baron în perioade anterioare este util a se vedea E. Garin, Le prime ricerche di Hans Baron sul Quattrocento e la loro influenze fra le due guerre, în Renaissance Studies în Honor of Hans Baron, A. Molho și J. Tedeschi (ed.), Sansoni, Firenze, 1971, pp. lxi-lxx. 8 Fubini, Renaissance historian, p. 542. 9 H. Baron, În search of Florentine
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
the Medici. Faction în Florența, 1426-1434, Oxford, Oxford University Press, 1978; Idem, The Dynamic of Power în Cosimo de' Medici's Florența, în Patronage, Art, and Society, ed. cît., pp. 63-77; și R. Bizzocchi, Chiesa e potere nella Toscana del Quattrocento, Îl Mulino, Bologna, 1987. 2 G. Brucker, "The Structure of Patrician Society în Renaissance Florența", în Colloquium, I, 1964, pp. 2-11. 3 S. Bertelli, "Potere e mediazione", în Archivio storico italiano, CXLIV, 1986, pp. 5-15; A. Molho, "Îl patronato a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Forteguerri ed alla fondazione della Pia Casă di Sapienza în Pistoia, Niccolai, Firenze, 1857; G. Beani, Niccolò Forteguerri cardinale di Teano. Notizie storiche, Pistoia, Popolo Pistoiese, 1891; L. Gai, "Niccolò Forteguerri nei suoi rapporti con l'ambiente culturale pistoiese del Quattrocento", în Studi storici pistoiesi, I, 1976, pp. 57-72. 62 Referitor la Panichi: Connell, Îl commissario, p. 591; și Id., Republican Territorial Government, pp. 175-178. Asupra lui Marchetti: Bizzocchi, Chiesa e potere, p. 190. Referitor la Ippoliti: S. Zamponi, "La duplice
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ed.), vol. 20, Societas Palatina, Milano, 1731, cols. 521-608, este în mare măsură dependența de Comentario. 18 Arthur Field, The Origins of the Platonic Academy of Florența, Princeton University Press, Princeton, 1988, pp. 64-71. 19 Eugenio Garin, Portraits from the Quattrocento, traducere de Victor și Elizabeth Velen, Harper & Row, New York, 1972, p. 58. 20 Giannozzo Manetti, Vită Socratis et Senecae, ed. Alfonso De Petris, Rome, Edizioni di Storia e Letteratura, 1979, pp. 5, 110: "Ne igitur hoc toto prefecture mee tempore
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
269 and 277. 74 Despre ambasada venețiana a lui Manetti, vezi Nadia Lerz, "Îl diario di Griso di Giovanni", Archivio storico italiano, CXVII, 1959, pp. 247-278; și Francesca Trivellato, "La missione diplomatică a Venezia del fiorentino Giannozzo Manetti a metà Quattrocento", Studi veneziani, n.s., XXVIII, 1994, pp. 203-235. Interesul său principal comercial în Veneția constă într-o investiție de 2.000 de florini într-un parteneriat comercial venețian, stabilit împreună cu alți trei florentini în 1441. Constituirea (costituzione) parteneriatului datând din 2
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Pentru referințe la privilegiile comerciale ale lui Manetti în regatul Napoli, vezi Riccardo Fubini, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Florența, Papafava, 1987, p. 176 n. 187. 76 Elio Conți, L'imposta diretta a Firenze nel Quattrocento (1427-1494), Istituto Storico Italiano per îl Medio Evo, Romă, 1984, p. 349, descrie discuția din 6 Martie 1453. Martelli, "Profilo ideologico", cît., pp.
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Florența, Papafava, 1987, p. 176 n. 187. 76 Elio Conți, L'imposta diretta a Firenze nel Quattrocento (1427-1494), Istituto Storico Italiano per îl Medio Evo, Romă, 1984, p. 349, descrie discuția din 6 Martie 1453. Martelli, "Profilo ideologico", cît., pp. 30-33, explică ce era atât de ofensiv într-un astfel de tratat aparent inofensiv. Cf. Vespasiano, Comentario
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Gene A. Brucker, "The Medici în the Fourteenth Century", repr. în Renaissance Florența: Society, Culture and Religion, Goldbach, Keip, 1994, p. 2. 80 Vezi Vittorio Franchetti Pardo and Giovanna Casali, I Medici nel contado fiorentino: ville e possedimenti agricoli tra Quattrocento e Cinquecento, CLUSF, Florența, 1978. 81 Publicat în Heinz Willi Wittschier, Giannozzo Manetti. Das Corpus der Orationes, Böhlau Verlag, Cologne & Graz, 1968, pp. 45-46. După cum notează Wittschier, lucrarea lui Manetti Viața lui Nicolae al V-lea îi era dedicată lui
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
passim. 9 De mare valoare pentru abordarea urmată aici este eseul lui Riccardo Fubini, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Florența, 1987, pp. 117-189. 10 După Donald Queller, The Office of Ambassador în the Middle Ages, Princeton University Press, Princeton, 1967, p. 3, nota 1, în epoca merovingiana termenul commissarius era interșanjabil cu cuvintele legatus, legatarius, nuncius și missus
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a fost un mandat de Vicar în Valdarno Superior în 1428 și 1429 este dificil de acceptat, întrucat din punct de vedere tehnic vicariatul era officium și nu comisariat. 38 Andrea Zorzi, "I fiorentini e gli uffici pubblici nel primo Quattrocento: concorrenza, abusi, illegalità", în Quaderni storici, n. 66 (1987), p. 734. Asupra distincției, vezi și Fubini, "Classe", pp. 131-133; și Fubini, "Appunti șui rapporti diplomatici fra îl dominio sforzesco e Firenze medicea", în Gli Sforza a Milano e în Lombardia
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Lawyers, p. 34. 68 Gaetano Cozzi, "Considerazioni sull'amministrazione della giustizia nella repubblica di Venezia (sec. XV-XVI)", în Florența and Venice: Comparisons and Relations, ÎI, Cinquecento, La Nuova Italia, Florența, 1980, pp. 101-133, 107-109. 69 Zorzi, "Uffici", completează, pentru începutul Quattrocento-ului, tabloul oferit de Gino Mași, " Îl sindacato delle magistrature comunali nel sec. XV (con speciale riferimento a Firenze)", Rivista italiană per le scienze giuridiche, n.s., 5 (1930), offprint. Ar trebui specificat, în orice caz, ca investigarea învinuirilor aduse funcționarilor
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ceti al margine della scrittura nel'Italia medievale", Cultura e società nell' Italia medievale. Studi per Paolo Brezzi, Istituto storico italiano per îl medioevo, Romă, 1988, pp. 41-58; La zappa e la retorica. Memorie familiari di un contadino toscano del Quattrocento, Salimbeni, Florența, 1984]. 12 Frază este împrumutata de la Linda Lewin, Politics and Parentala în Paraiba. A case-Study of Family-Based Oligarchy în Brasil, Princeton University Press, Princeton, 1987. 13 După Cicehetti și Moretti ("La scrittura" 1117), cea mai mare dezvoltare a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. 14 Pentru cel mai atent inventar al exemplelor din Florența, vezi Fulvio Pezzarossa, "La traditione fiorentina della memorialistica", La "memoria" dei mercatores. Tendenze ideologiche, ricordanze, artigianato în verși nella Firenze del Quattrocento, Gian-Maria Anselm (ed.), Fulvio Pezzarossa & Luisa Avellini, Pátron, Bologna, 1980, pp. 93-149. Numeroasele exemple de libri di famiglia descoperite în alte orașe din Toscana, deși nu în număr atât de mare ca in Florența, se explică probabil prin predominantă culturală
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Rowe și W. H. Stockdale (eds), Florilegium Historiale: Essays Presented to Wallace K. Ferguson, Toronto, 1971, pp. 275-293. 36 Cochrane, Historians and Historiography în the Italian Renaissance, 81. Despre Giustiniani, vezi Patricia H. Labalme, Bernardo Giustinian, a Venețian of the Quattrocento, Rome, 1969. Despre istoriografia modernă a mitului Veneției în relație cu statul teritorial, vezi James S. Grubb, "When Myths Lose Power: Four Decades of Venețian Historiography", în Journal of Modern History, 58 (1986), pp. 43-94. 37 Ruth Chavasse, "The First
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
din sociologia goldmanniană. Lectura francasteliană are în vedere spațiul plastic, culoarea, figura, locul în care și între care evidențiază relații structurale caracteristice la fel ca și categoriile semantice sau coloanele lecturilor structuraliștilor de orientare lingvistică. Lectura structurii Ordinii vizuale a quattrocento-ului se bazează îndeosebi pe categoriile figurii și locului, care materializează pictural configurația tabloului. Ea reprezintă o mutație față de Ordinea vizuală medievală, a cărei structură elaborată pornind de la obiectul figurativ străbate domeniile perceputului, miticului și imaginarului, conform formulei căii anagogice
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
materializează pictural configurația tabloului. Ea reprezintă o mutație față de Ordinea vizuală medievală, a cărei structură elaborată pornind de la obiectul figurativ străbate domeniile perceputului, miticului și imaginarului, conform formulei căii anagogice a simbolului (per materialia ad imaterialia). Structura Ordinii vizuale a quattrocento-ului se manifestă prin respingerea căii anagogice a simbolului deschis spre supranatural și este evidentă în corelații de tipul celor dintre "ritual și voința individuală, dintre statornicia universului și eveniment, dintre destin și acțiune", pe care le impune străbătând domeniile
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și acțiune", pe care le impune străbătând domeniile perceputului, realului și imaginarului, după o ordine unde timpurilor cedează întîietatea locurilor. Angajată într-o explicare a modalităților și principiilor acțiunii în perspectivă umană, nu într-o justificare în raport cu valorile absolute, pictura Quattrocento-ului conferă tangibilitate unui univers în care omul nu mai este o creatură aruncată de demiurg într-un cadru imuabil și anticipează doctrina celor două adevăruri formulată de Cusanus abia spre sfârșitul secolului. împărțită între cele două fracțiuni, de orientare
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
personalități și opere reprezentative 2. Civilizația Romei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice; premise și influențe din arta etruscă; domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, pictură și mozaic; arta romană provincială. 3. Renașterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalități și opere reprezentative); sculptură (genuri, personalități și opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare generală a școlii florentine și venețiene, personalități aparținând diverselor școli artistice și opere literare reprezentative 4. Renașterea în Italia Dezvoltarea
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
personalități și opere reprezentative 2. Civilizația Romei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice; premise și influențe din artă etrusca; domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, pictură și mozaic; artă română provinciala. 3. Renașterea în Italia. Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalități și opere reprezentative); sculptură (genuri, personalități și opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare generală a școlii florentine și venețiene, personalități aparținând diverselor școli artistice și opere literare reprezentative 4. Renașterea în Italia. Dezvoltarea
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
personalități și opere reprezentative 2. Civilizația Romei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice; premise și influențe din arta etruscă; domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, pictură și mozaic; arta romană provincială. 3. Renașterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalități și opere reprezentative); sculptură (genuri, personalități și opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare generală a școlii florentine și venețiene, personalități aparținând diverselor școli artistice și opere literare reprezentative 4. Renașterea în Italia Dezvoltarea
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]