319 matches
-
Pădurea Verde. Din perioada romană au fost descoperite monede, fibule și un vârf de lance în cartierele 1 Mai și Mehala. În vatra orașului este atestată o continuitate și după retragerea aureliană. În cartierul Freidorf au fost găsite fragmente de râșniță, semințe carbonizate, gropi de provizii toate datând din secolele III-IV și care atestă practicarea agriculturii și creșterea animalelor, iar resturile de vânat indică practicarea vânătorii. De asemenea în așezarea de la Cioreni s-a descoperit ceramică autohtonă, dar și romană aparținând
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
din majolica. Vase ornamentale și fructiere cloisonee. porțelan de Sevres de sec. XVIII, vase de Bohemia. Statuete din bronz masiv, metal polisat, antimoniu și bronz, semnate: Savargin, Bruchon, Constant, Poitvin. Samovare și pendule, piese de mobilier, petromaxuri, fiare de călcat, râșnițe de mână. O parte dintre aceste obiecte deosebite pot fi admirate în cadrul expoziției: "Nicolae Tuzlaru - Pictor și colecționar". "IALOMIȚA - STUDII ȘI CERCETĂRI DE ARHEOLOGIE, ISTORIE, ETNOGRAFIE ȘI MUZEOLOGIE" continuă seria "Ialomița - Studii și Comunicări de Muzeologie, Arheologie-Istorie și Etnografie" inaugurată
Muzeul Județean de Istorie Ialomița () [Corola-website/Science/313035_a_314364]
-
pârâul Balta Verde, (de fapt în amonte canalul își primea apa din acelaș pârâu). Canalului i se mai zicea și Iazul Morii lui Balazs, un mare proprietar ungur din Râu Bărbat, care avea acolo o moară, „cu ciutură" (zisă și râșniță), era de fapt o roată mare de lemn învârtită de apă. Moara amplasata pe acest iaz, devenit dupa mutarea satului „văiugă", se afla in zona zăvoaielor, a fânețelor, apa folosindu-se si la stingerea incendiilor. Acest canal a fost acoperit
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și arme (un topot trapezoidal din aramă), greutăți de lut ars de la războiul de țesut pe verticală. În urma cercetărilor arheologice de suprață, au fost găsite materiale feudale în locul Păltiniș- "Casa lui Stoica" (fragmente ceramice din secolul al XVII-lea, o râșniță; cercetări dr. Ion Mareș, Muzeul Bucovinei din Suceava). Sate și locuitori din zonă sunt amintiți în revistele din secolul al XIX-lea: „"Borzascii lui Mariș, Prăjășcii, Măzănăeșcii, la ținutul Bacăului, ocolul Tazlăului de Sus, moșie cu părți și răzășească, în
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
de mână și o altă categorie de ceramică, de culoare cenușie, din pastă fină, lucrată la roată. La Viișoara de găsește o așezare din perioada geto-dacică, situată pe malul stâng al pârâului Văratic. Au putut fi observate fragmente de ceramică, râșnițe, urmele a trei bordeie. Tot aici s-au găsit monede antice grecești, ale orașelor Dyrrhachium și Apollonia. Aceste tezaure constituie o dovadă a legăturilor de schimb cu orașele grecești din Dobrogea, în această perioadă. Ele dovedesc circulația mărfurilor grecești spre
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
au născut sub presiunea necesității și n--au devenit divertisment decât cu timpul. Pescuitul primitivilor era agerime; vânatul - forță și rezistență. Omul de azi nu mai întrebuințează aceste însușiri ca să--și agonisească hrana. Cu pește de undiță și cu mămăligă de râșniță nu te îngrași, cum foarte potrivit observă dictonul popular. Pământul și animalele domestice răspund îndestulător nevoilor lui de harnă; munca se cheltuiește în alte direcții, în domenii diverse cu meșteșuguri nouă; vânatul și pescuitul au rămas o patimă, cum spun
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
Pădurea Verde. Din perioada romană au fost descoperite monede, fibule și un vârf de lance în cartierele 1 Mai și Mehala. În vatra orașului este atestată o continuitate și după retragerea aureliană. În cartierul Freidorf au fost găsite fragmente de râșniță, semințe carbonizate, gropi de aprovizionare, toate datând din secolele III-IV și care atestă practicarea agriculturii și creșterea animalelor, iar resturile de vânat indică practicarea vânătorii. De asemenea în situl de la Cioreni s-a descoperit ceramică autohtonă, dar și romană aparținând
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
mâna, caracteristice olăriei dacice din sec. I (eventual II) a. Chr.- I p. Chr: borcane, cești-opaițe, vase de provizii, străchini, castroane, căni, fructiere etc. Deși nu prea numeroase, s-au descoperit, totuși, unelte, ustensile, accesorii vestimentare ori arme: fragmente de râșniță, cute, lustruitor, rondele, fusaiole, cataramă, vârf de săgeată. Obiectivele cercetării 2007: cercetări în diferite zone ale sitului pentru obținerea de informații privitoare la stratigrafia, tipurile de complexe și cronologia sitului. "Rezultate:" săpăturile s-au desfășurat în diferite zone, fiind cercetate
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
-I p. Chr., procentul recipientelor modelate cu roata crește semnificativ, tipurile principale fiind pithoii, fructierele, cănile, castroanele și capacele, marea majoritate de culoare cenușie. Ceștile-opaițe, toate modelate cu mâna, sunt prezente în toată perioada. Uneltele și ustensilele sunt reprezentate de râșnițe, primitive ori de tip elenistico-roman, frecătoare, cute și lustruitoare din tuf vulcanic, piatră și gresie, de fusaiole și rondele din ceramică, de cuțite, ciocan și verigi de unelte din fier. Obiectivele cercetării 2008: continuarea cercetării Platoului, puternic afectat de instalarea
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
Ismail). Satul Sărata a rămas pe teritoriul Rusiei. Cu timpul, localitatea s-a dezvoltat economic. În 1874, a fost construită în sat o moară cu aburi. În 1886, s-a deschis un atelier mecanic, care producea mașini agricole (prese, batoze, râșnițe, teascuri), fiind angajați 140 de muncitori. În anul 1917, Republica Democratică Moldovenească și-a proclamat independența în granițele Basarabiei, incluzând și localitatea Sărata. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Sărata a făcut parte din componența României
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
au născut sub presiunea necesității și n--au devenit divertisment decât cu timpul. Pescuitul primitivilor era agerime; vânatul - forță și rezistență. Omul de azi nu mai întrebuințează aceste însușiri ca să--și agonisească hrana. Cu pește de undiță și cu mămăligă de râșniță nu te îngrași, cum foarte potrivit observă dictonul popular. Pământul și animalele domestice răspund îndestulător nevoilor lui de harnă; munca se cheltuiește în alte direcții, în domenii diverse cu meșteșuguri nouă; vânatul și pescuitul au rămas o patimă, cum spun
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
de Marginea, Rădăuți, Kuty, Păltinoasa și Dolhești), țesătoria (prelucrarea fibrelor vegetale de in și cânepă, prelucrarea lânii, procesul de colorare prin mijloace vegetale), sumănăritul și cojocăritul. Sunt expuse o serie de instalații tehnice populare: oloinițe, piua pentru sumane de la Rădăuți, râșniță și moară de mână, vânturătoare, piuă pentru desfăcat porumb, pive pentru frâu etc.
Muzeul de Etnografie „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți () [Corola-website/Science/314825_a_316154]
-
DILT , I, p. 168) În aria aceste localități s-au făcut mai multe descoperiri arheologice , un vas de bronz, fragmentardin epoca bronzului aflat la Muzeul județean Mureș, o ceașcă din lut cu toartă, un vas mare de lut și o râșniță din piatră dacice.(V.Lazăr , Repertoriul arheologic al județului Mueș, p.172) Conscripția din 1567 o pomenește cu 8 porți , iar la 1867 o întâlnim cu 148 de gospodării și hotarul în suprafață de 2573 jugăre. Este un vechi sat
Corunca, Mureș () [Corola-website/Science/300575_a_301904]
-
depărtate, percutoare de silex pentru detașarea lamelor din nuclee, unelte din piatră pentru șlefuit, vârfuri de lance, dălți și tesle din rocă dură lustruite,în regiuni locuite de purtătorii altor culturi’’2, strecurători fragmentate și olane din lut ars, o râșniță așchiată din gresie pe care se măcina, prin frecare cu o altă piatră, grâul sau culoarea pentru ornamentare, un văscior și un idol de cult feminin din lut ars de o frumusețe rară, ori un cercel din os perforat (cultura
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
preistoric a folosit foițele și firicelele de aur la confecționarea unor rudimentare podoabe (brățări, idoli etc) pe care le modela cu o unealtă de lovire. Minereul bogat în aur, așa cum provenea din vână era mărunțit cu multă răbdare în pive (râșnițe, mojare) , realizate la început din piatră, apoi din fier. Tulbureala produsă din măciniș era trecută la șaitroc pentru selecționarea firișoarelor de aur (aurul, mai greu, rămânea la fund). Prelucrarea în șteampuri primitive era cunoscută din timpuri vechi . O roată de
Aur () [Corola-website/Science/302304_a_303633]
-
au descoperit materiale romane. În vecinătatea punctului anterior, pe dealul „Pădurița“, săpăturile executate în 1900 au condus la dezvelirea resturilor unor clădiri constând din ziduri, cărămizi, țigle, bucăți de sticlă și a unui bogat inventar: unelte din fier, arme, o râșniță, două fibule fragmentare din bronz, oase de animale; o periegheză executată în anul 1988 a conturat mai clar aria sitului ce se întinde pe platoul larg de deasupra versantului de nord-vest al dealului pe o suprafață de 100 x 150m
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
meleaguri datând din epoca neolitică. Locuințele erau construite pe tălpi de lemn, cu pereții din bârne și nuiele peste care se aplică lutuială. Locuitorii acestor așezări erau cultivatori și crescători de vite, dovadă fiind numărul mare de oase de animale , râșnițe și vase de provizii. În această perioadă (neolitic) își are începutul exploatarea sării din această regiune; centrul de exploatare va deveni mai cunoscut în Evul Mediu. La 15 martie 1410, Alexandru cel Bun întărea satul Stoenești (ulterior își va schimba
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
care a luat ființă în jurul mănăstirii, poartă numele de Grumezoaia, actualmente sat, parte componentă a comunei Dimitrie Cantemir. Săpăturile făcute de către un fost moșier pe nume Gheorghe Tutoveanu, ce avea moșiile în jurul mănăstirii, au scos la iveală o pereche de râșnițe de piatră și monede romane datând din timpul lui Antonius Pius (138-161), ce atestă valoarea istorică a acestor locuri. În această zonă găsim cele mai vechi așezări răzeșești în care a existat o intensă viață boierească ce a dat țării
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
numele de Busuioc, Dobrin, Marin și Mordoșan, după cel de al doilea război mondial au fost reprezentanții familiilor Frunză și Herman, Francisc Szabo, Ștefan Nicula, Aurel Ritivoi și Ioan Murărescu. Destinate a transforma grăunțele în făină, morile au luat locul râșnițelor și „chisălugurilor” acționate manual, care au existat până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Conscripțiile localității, începând cu cea din 1698, menționează adesea iobagi care purtau numele de Moraru, nume care ar putea trimite la meșteșugul morăritului. Conscripția din 1721 - 1722
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
îndelungat, de aceea este ambalată imediat în pachete sigilate, care previn pierderea aromei. Se disting 4 metode de prăjire: Măcinarea este ultima operație prin care cafeaua trebuie să treacă înainte de a fi efectiv consumată. Măcinarea cafelei se face cu o râșniță de cafea. Gradul de măcinare necesar este determinat de modul de preparare a cafelei deoarece gustul final al cafelei este influențat de timpul în care apa și cafeaua sunt în contact direct. Cu cât timpul de pregătire al cafelei este
Cafea () [Corola-website/Science/305776_a_307105]
-
laturi exterioare, latura interioară fiind lăsată liberă. Curtina exterioară a fost prevăzută cu cămări pentru familiile din Bălcaciu, iar turnurile erau prevăzute cu metereze pentru arme de foc. Fortificația era prevăzută cu fântână adâncă de 25 m, cuptor de pâine, râșnițe, ateliere de reparații sau anexe pentru depozite de alimente, fiind pregătită să reziste unor asedii îndelungate. Fiind unul din cele mai întărite ansambluri de acest gen din zonă, biserica fortificată din Bălcaciu demonstrează puterea materială a comunității locale, care a
Biserica fortificată din Bălcaciu () [Corola-website/Science/323795_a_325124]
-
Râșnița de cafea este o ustensilă de bucătărie cu ajutorul căreia se macină boabele de cafea. Avantajul folosirii râșniței de cafea în gospodărie e acela că cafeaua proaspăt râșnită are o savoare mai intensă. Râșnița de cafea se poate folosi și la
Râșniță de cafea () [Corola-website/Science/326734_a_328063]
-
Râșnița de cafea este o ustensilă de bucătărie cu ajutorul căreia se macină boabele de cafea. Avantajul folosirii râșniței de cafea în gospodărie e acela că cafeaua proaspăt râșnită are o savoare mai intensă. Râșnița de cafea se poate folosi și la măcinarea altor produse cum ar fi: nuci, zahărul pentru obținerea zahărului pudră, etc. Funcționarea râșniței de cafea
Râșniță de cafea () [Corola-website/Science/326734_a_328063]
-
Râșnița de cafea este o ustensilă de bucătărie cu ajutorul căreia se macină boabele de cafea. Avantajul folosirii râșniței de cafea în gospodărie e acela că cafeaua proaspăt râșnită are o savoare mai intensă. Râșnița de cafea se poate folosi și la măcinarea altor produse cum ar fi: nuci, zahărul pentru obținerea zahărului pudră, etc. Funcționarea râșniței de cafea manuale este simplă prin acționarea unei pârghii așezate în partea de sus se rotește un ansamblu
Râșniță de cafea () [Corola-website/Science/326734_a_328063]
-
Avantajul folosirii râșniței de cafea în gospodărie e acela că cafeaua proaspăt râșnită are o savoare mai intensă. Râșnița de cafea se poate folosi și la măcinarea altor produse cum ar fi: nuci, zahărul pentru obținerea zahărului pudră, etc. Funcționarea râșniței de cafea manuale este simplă prin acționarea unei pârghii așezate în partea de sus se rotește un ansamblu de roți dințate din interiorului mașinii. Boabele de cafea se vor turna în mica cuvă așezată deasupra mecanismelor și ajungând între roțile
Râșniță de cafea () [Corola-website/Science/326734_a_328063]