388 matches
-
flenduroși cum ne vezi, am fost acolo unde ritoriceasca vorbire e ținută la mare preț și cuvintele sunt ca banii: dacă le ai, bine, dacă nu, trebuie să umbli în toate părțile. — Adică? - întrebă Ximachi. — La Râm, luminăția-ta! — La Râm? se miră Ximachi. Și ce-ați căutat voi acolo? — O scurtă privire aruncată în istorie - spuse Metodiu - ne arată că totdeauna înaintea unui Domn s-a întâmplat să fie altul, care și acela a urmat unui alt Domn, precedat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
la care voiam să ajung, Barzovie-Vodă, om luminat... Ia mai dă-l dracului! - făcu Ximachi. Cu totul de acord - grăi Metodiu. Dar înainte de a-l ia mai da dracului, se cuvine să arătăm, ca să lămurim ce-am căutat noi la Râm, că printre multele păcate ce le avea, unul era de groază: voia o alianță cu Papa. — Cu Papa?! - făcu vistiernicul Ximachi. Cu Papa, mă?! - continuă el uitând o clipă cu cine vorbește și trădându-și astfel originea plebee. Phuaii, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
întrebat... nu vă fie cu supărare... ca toate păsările, e atras de lucrurile strălucitoare... în sfârșit... cred că înțelegeți... Se lăsă o tăcere penibilă. Primul care o sparse fu vistiernicul Ximachi. — Măria-Ta, te-am trezit fiindcă dânșii vin de la Râm. — De la Papa, știu, știu - spuse cu blândețe Sima-Vodă. Ce face Papa, dragii mei? Metodiu și Iovănuț se priviră nedumeriți. — E... bine - spuse Metodiu. — Așa deci... Mă bucur, mă bucur... - zise Sima-Vodă. O fi bătrân și el, săracu... Câți ani să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
veni zâmbitoare și se cățără pe unul din genunchii lui Sima-Vodă, cuprinzându-l pe moșneag cu brațele și pupându-l pe obraz. E Ruxăndrița, nevastă-mea, Doamna Moldovei - făcu prezentările Sima-Vodă, tușind cam încurcat. Dânșii sunt călugări și vin de la Râm. Metodiu și Iovănuț rămaseră literalmente cu gura căscată. Mai ales Iovănuț, cu gura căscată specifică vârstei, holbă niște ochi cât cepele. Ruxăndrița sări de pe genunchiul lui Sima-Vodă și se plecă în fața lui Metodiu. — Binecuvântează-mă, părinte - gânguri ea. „Piei, drace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
surâse simplu Doamna Moldovei, sărind în picioare și-apoi sărind drept în jilț. Episodul 79 CEVA-CEVA SE CONTUREAZĂ — Așa deci... - zise Sima-Vodă, reluând firul unui dialog care, mutatis-mutandis, va dura aproximativ un secol, antrenând alte pături sociale. Carevasăzică, veniți de la Râm. Și de ce v-a trimis Papa aici, dragii mei? Metodiu își drese glasul: — Nu Papa ne-a trimis aici, Măria-Ta, ci Barzovie-Vodă ne-a trimis la Papă. — I-auzi! Se minună Sima-Vodă, mângâindu-și firele rare din barbă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ce-a dus la ivirea acestor vorbe aparent neutre: „Călătorului îi șade bine cu drumul!”. Căci iată-i din nou pe bunii noștri călugări, rotofeiul Metodiu și rășchiratul Iovănuț, pășind cu tristețe peste hotarele Moldovei și luând-o ocolit spre Râm, prin deluroasele ținuturi polace. De ce pe-aici? O vom afla mai încolo. Era o zi cu soare. Stârnind în mod pașnic colbul drumului și ascultând cu luare-aminte apelurile impetuoase prin care sub forma unor sunete laice, stomahurile lor solicitau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
vorbit! Mă-nșel eu sau am deslușit în cursiva dumneavoastră polonă zvonul unui accent latin? Dar luați loc, vă rog! — Nu v-ați înșelat, scumpă doamnă - răspunse Metodiu așezându-se. Indiferent în ce limbă slavă am vorbi, noi tot de la Râm ne tragem. Suntem strănepoții acelui poet care pentru că a slăvit rafinamentele iubirii, a fost trimis să le caute la barbari. în ființa noastră sălășluiește astfel acest paradox: scăldându-ne în Dunăre, înotăm de fapt în Tibru. — Din păcate - oftă doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
jale. Episodul 119 ULTIMUL DIALOG GOTIC — în adevăr - spuse Metodiu - multe îi sunt date omului să trăiască. Și, dincolo de banalitatea acestei cugetări, gândiți-vă totuși câte îi sunt date omului să trăiască. Să luăm, de pildă, situația noastră: mergeam spre Râm și n-ar fi trebuit să zăbovim aici. Dar poate oare cugetul nostru să nu-și dea toată silința a face bine când vede câte se împotrivesc fericirii legitime a fiului dumneavoastră și a fetei jupânului Macek, Malgorzata? — Fiu? Care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ștergea de praf cărțile aduse de la Padova de Radu Stoenescu insistând mai ales asupra uneia ce în condiții grafice de excepție prezenta gravuri erotice din antichitatea romană și pe a cărei ultimă pagină boierul își notase un rând: „Noi de la Râm ne tragem”, peria des hainele lui, lăsând printre ele, la vedere, flori de „nu-mă-uita” și „ce-faci-deseară”, își cănea cu tăciune de frasin părul și sprâncenele, fugea în fiecare zi de la conac până la iaz și înapoi să-și mențină rumeneala din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-vă ce nepotrivire e să gândești „Doamne” și să zici „Gospodi”, să te-ndrepți spre vesperina și s-ajungi la vecernie, să-ți placă vinul și să bei vodcă... în adâncul sufletului său, omul din popor știe, sanctissime, că de la Râm se trage, dar trupul e bătut de crivățul de peste Nistru. îi sunt mai aproape dinții decât părinții. — Asta așa e - spuse cardinalul Damiani. — Și ce propunere are fratele Metodiu? - întrebă papa. — Sanctissime, aici în Cetatea lumii vin cu sârguință mințile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
capul și să contemple cerul. Așadar, nu are cum să devină un animal platonician în stare de o ascensiune dialectică care să-l transforme într-o vietate extatică orientată spre contemplarea ideilor pure; el rămâne o creatură grosieră condamnată să râme cu râtul în pământul cel mai murdar, scârbos și plin de gunoaie, hrănindu-se cu excrementele în care se bălăcește. în bestiarul filosofic, porcul e condamnat să rămână legat de pământ, de lumea aceasta, de realitate, de imediat. Conform perspectivei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
eu ți-s stână, Tu mi-ești codru, eu, lumină, Tu mi-ești stele, eu, pământ, Tu mi-ești cântec, eu, cuvânt - Tu mi-ești flori, și eu, albină, Tu mi-ești casă, eu, stupină, Tu mi-ești vatră de la Râm, Eu ți-s floare de salcâm - Eu ți-s tei, și tu mi-ești frate, Eu, stejar, tu, libertate, Eu ți-s limbă, tu mi-ești grai, Și-amândoi ne suntem Rai - Hai să dăm, că nu-s hotare, Peste
HORA ROMÂNEASCĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361329_a_362658]
-
Eu ți-s tei, și Tu, mi-ești frate, Eu Ți-s limbă, Tu mi-ești grai, Și-amândoi, ne suntem Rai! Tu mi-ești flori, și eu, albină, Tu mi-ești casă, eu, stupină, Tu mi-ești vatră de la Râm, Eu Ți-s floare de salcâm - Eu Ți-s turmă, Tu, păstor , Tu mi-ești inimă, eu, dor, Tu mi-ești țară, eu, frăție, Dor de Rai de Românie ! Tu mi-ești lacrimă de sfinți, Eu, iubire de părinți, Tu
HORA ROMÂNEASCĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361329_a_362658]
-
Încântată! Iese liniștit-afară Înciudată, Că nu poate să se ude. Apa curge, Fiindcă-i puf pe-a sa spinare, Puf e toată! Tot mergând prin curte-agale, Prin țărână, Ochiul său rotund și ager Se rotește Depistând așa, deodată, Câte-o râmă... Iute ciocul își desface Pân' la gușă, Prinde râma cu-ncântare De un capăt Și-o târăște după dânsa, Jucăușă... Când pe-o parte, când pe alta, Că-i micuță, Ea întruna se dă-n leagăn Pe picioare Și învață-acum
SELECŢIUNI DIN VOLUMUL CAPTIV PE TĂRÂMUL COPILĂRIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363911_a_365240]
-
fel de viață". „La traci există următoarea rînduială: își vînd copiii pentru a fi duși peste hotare". (cartea a V-a). Orice asemănarea cu realitatea e pur întâmplătoare! Mă cam îndoiesc că suntem urmașii dacilor, înfrățiți cu romanii! „Noi de la Râm ne tragem!” a zis cronicarul. Ce știa bietul pe atunci? Pentru mine, formarea poporului român nu s-a încheiat. Mi-am dat seama de lucrul acesta după scăparea la libertatea postdecembristă. Când am luat, cu o repeziciune demnă de o
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PĂMÂNTUL DACIEI STRĂBUNE Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1350 din 11 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ginta latină e regină Este regina gintei mari. Dar unii caută pricină, Citând din vechii cronicari. Că de la Râm noi nu ne tragem, O știm cu toții mai demult. Dar nici acum nu înțelegem, Iredentismul cel incult. Dacii n-au fost triburi păgâne, Ei s-au născut pe acest pământ. N-au bejenit hai-hui prin lume, Doar jefuind și ucigând
PĂMÂNTUL DACIEI STRĂBUNE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362360_a_363689]
-
din Costă Rica, amintește de nu „soare“ în hmong, idiom în Chină, Vietnam, scris și hnub, dar pronunțat cum se vede mai sus nu. Câinele se numește ninik în jebero (Peru) care provine, după noi, din ninik „soare“ în limba râma, Nicaragua, (astăzi la distanță de 2000 km). În idiomul bribri „câine“ e chichi, care este exact chichi „luna“ în limba kuna, idiom tot chibcha, ca și bribri, dar a se vedea și jebero kiki „soare“. Comparați și kabardinul (cerchez, Caucaz
THE ORIGIN OF LANGUAGE. DOG ORIGINEA LIMBAJULUI. CAINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362400_a_363729]
-
tău. Pisicuțele tărcate Dorm cuminți după cuptor Pisicuțele tărcate, De pisică alintate Sunt în lumea viselor. În leagăn un copilaș Dezmierdat de mama lui Râde-n lumea somnului Lăudat de îngeraș. 25.Râma Cine-i în zori pe cărare ? Doamna râma, la plimbare ! În rochiță de mătasă Ea se plimbă grațioasa ! Ionuț, pescar înrăit O lua la pescuit! Povestea cum se sfârșește ? Am servit la cină, pește! Pisicuțele Cum afară-i frig vârtos, Stau și moțăie în coș Cinci pisicuțe tigrate
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
Că ie mari poieți. Scriu literatură în limba iengleză Dar vin din Caracal Și-s căzuți în freză. Bat câmpii pe câmpuri Intră-n politică Și-apoi după gratii Prinși cu-ocaua mică! Pe la tribunale Lacrimi grele storc fiinca porcul râmă Și râma nu porc... Când faci o greșeală Nu este nimica Acilea e voe Că e Romanica ! PARODIE ÎN ROMGLEZĂ PENTRU JONU MAICHI (accentuați cuvintele englezești) Johnny, when erai copil Duceai caprele la hill Dar amu când ești playboy Don
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
la fire, Nimeni să nu se lase mai prejos, Să mai facă de acum munca de jos”. Porcul murdar, tăvălindu-se-n noroi, Înființă “Universitatea de Guițuri noi”, Și se gândi să facă și un doctorat Cu noua specializare „De râmat”. Oaia care a fost cea mai isteață, Inaugură specializarea “Mintea creață”, Și înscrisese ca studentă capra din verdeață, Pe motiv că-i totdeauna mare săltăreață. Pisicile ce miaună noapte-n frunzișuri, Făcură specializarea de “Veneția tufișuri”, Iar cele elegante ce
“FERMA ANIMALELOR CU CARTE” SAU ”OGRADA LICENŢIATĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368340_a_369669]
-
cu mâncarea chinezescu, buna! Și niși una, niși douî, dischidi crâșma iasta și ni angajazî și pi noi cu salariu. Bini-bini, da și credit’ ci pune șineava gură pi mâncări, ci tot’ știeu ci la ei și mănânci numa’ căni, râmi, coropișnițî și gărgărițî, ci ei n-au că noi, vași, porși, hiti, cloțani, nuuu, ei numa șobolani, căni, lăcusti, toati cîcaturili!! Munșe ghietu om, tati ziulica și dijeaba! Da, tot noi i-am zis: - Băi, băieți, ia lasâ-ni pi noi
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
Hera astfel încât să nu poată da naștere fiului lui Zeus.” În aceeași idee vă reamintesc că pe daci, în afară de denumirile de pelasgi și hiperborei, îi mai aflăm și sub alte denumiri, cum ar fi: arimi, arimani, arimaspi, arimphaei, rami sau râmi. În acest context afirma Grigore Ureche: „Noi de la Râm ne tragem”; de la Râm și nu de la Roma, după cum sper că ați observat! Adevărat, acest cult al dacilor era altfel decât religia creștină, decât religia în general. Religia s-a născut
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
Zeus.” În aceeași idee vă reamintesc că pe daci, în afară de denumirile de pelasgi și hiperborei, îi mai aflăm și sub alte denumiri, cum ar fi: arimi, arimani, arimaspi, arimphaei, rami sau râmi. În acest context afirma Grigore Ureche: „Noi de la Râm ne tragem”; de la Râm și nu de la Roma, după cum sper că ați observat! Adevărat, acest cult al dacilor era altfel decât religia creștină, decât religia în general. Religia s-a născut la popoarele semitice, care erau mai slab dotate intelectual
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
vă reamintesc că pe daci, în afară de denumirile de pelasgi și hiperborei, îi mai aflăm și sub alte denumiri, cum ar fi: arimi, arimani, arimaspi, arimphaei, rami sau râmi. În acest context afirma Grigore Ureche: „Noi de la Râm ne tragem”; de la Râm și nu de la Roma, după cum sper că ați observat! Adevărat, acest cult al dacilor era altfel decât religia creștină, decât religia în general. Religia s-a născut la popoarele semitice, care erau mai slab dotate intelectual, spiritual. Celelalte popoare aveau
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
tu umărul să nu lași să se piardă frumusețile efemere.Surprinse ele rămân acolo să lumineze alte clipe de care timpul rămâne sarac.Ce este mai minunat decât să umpli golul unei clipe cu strălucirea alteia . 1 după ploaie - o râma mărul discordiei între vrăbii 2. mirare de copil - pe zi ce trece tot mai mic omul de nea 3. primii fluturi ? doar florile de cireș amăgite de zbor... 4. prima zăpadă - urmele hoșului de nuci rămase pe scara 5. ieșit
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349883_a_351212]