743 matches
-
acuratețea ei. Evident că nu am captat altfel mesajul lucrărilor sale decât ca pe o stare de spirit ce a frisonat generațiile de tineri din anii ’70-’80, din orașul mai mult muncitoresc decât al intelectualilor, care a fost/este Râmnicul Vâlcii. Traian Ștefan Boicescu este poate cel mai clasic autor, pe care l-am întâlnit, al felului în care modernitatea a înghețat în propriul său tipar. Singura lucrare de tapiserie prezentă în expoziție spune cu asupra de măsură acest lucru
Din provincie la Paris și retur by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/4755_a_6080]
-
din al doilea tur, în 2008 a fost reales din primul tur cu 72% din voturi, în timp ce contracandidații săi, reprezentanții PSD și PNL, au obținut 11 respectiv 7% din voturi. În iulie 2006, Mircia Gutău și viceprimarul de atunci al Râmnicului Nicolae Dicu au fost reținuți de procurorii DNA pentru pretindere și luare de mită.
Mircia Gutău, la aflarea deciziei de eliberare condiţionată: Nu trebuie să renunţi în viaţă, trebuie să lupţi pentru adevăr () [Corola-journal/Journalistic/47567_a_48892]
-
Gabriel Berca, ministrul de Interne, care recent, la Râmnicu Vâlcea declara că va fi un susținător puternic al actualului primar al municipiului, Romeo Rădulescu. Ministrul Gabriel Berca s-e declarat mulțumit de eficiența arătată în administrație de actualul primar al Râmnicului: ,,Sunt impresionat de ceea ce face primarul în funcție pentru acest oraș. Îmi aduc aminte că, acum vreo doi ani, treceam cu mașina prin Râmnicu Vâlcea și era un șantier acest oraș. Am discutat de dimineață cu domnul primar și mi-
Romeo Rădulescu, primarul pedelist din Râmnicu Vâlcea, trece la PNL () [Corola-journal/Journalistic/45598_a_46923]
-
Constantin Țoiu De la Drăgășani în sus, Oltenia se face mai sprintenă. La Râmnic, grătare cu mititei, vin, o lume veselă, cu timpul ei grăbit, iute, săltând la perfectul simplu. Autobuzul a tras în stație. Pornim iarăși. E o zi cu soare. Departe se văd crestele munților. Pe șosea, dulăi răi, galbeni se reped
Oltenia sprintenă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5860_a_7185]
-
oraș, de care eram legat din lunile octombrie-noiembrie 1916 când am luptat pe acele meleaguri. Am unele publicații care indică creșterea populației orașelor. Au rămas atât de puține cu o sporire normală a locuitorilor. Îți amintești de șezătoarea Gândirii de la Râmnicul Vâlcii? Fuit quondam Illioneum 5. Vezi tu, Nichifore, eu nu mă împac cu marile orașe. Am o oroare de blocuri. Stau într-un bloc care la nr. 13 are 120 de apartamente, fiecare de 90 m, și acelașșiț număr de
Noi contribuții despre epistolograful Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6340_a_7665]
-
scenă și pictor scenograf și tot ceea ce necesită realizarea artistică și tehnică a unui spectacol. Cine poate uita pe Zinelli în personagiul Mircea din Gaițele lui Kirițescu, precum a atâtor personagii la care a dat viață pe scena teatrului din Râmnicul Vâlcea? Îmi reamintesc de obținerea premiului întâi pe țară la concursul de teatru ce a avut loc la teatrul din Lipscani, cănd împreună cu tot juriul-din care întâmplător făceam parte-ne-am dus în culise să felicitam interpreții. Ne-am întâlnit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
un adevărat rapsod organizând prin toate satele din Vâlcea spectacole cu piese de teatru, în special cu Iancu Jianu sau cu Haiduci. Odată a prezentat la mine în comuna și piesă”Zori de Zi”de Zaharia Bârsan. El locuia în Râmnic, pe strada Tăbăcari, dar cum soția lui era din Bistrița Vâlcii, chiar la poarta mănăstirii, cam pe acolo își făcea veacul și de sărbători-în special de Crăciun-organiza cu învățătorii din comune spectacole, fiind singurele mijloace de culturalizare a maselor pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
clasa 8 la liceul de fete. Doamne, ce frumoasă femeie. Poate puțin cam planturoasa, dar ce brunetă focoasa și plină de draci era. Și ce mariaj anapoda (după părerea noastră) avea să facă cu tânărul Simian, băiatul patronului Tăbăcăriei din Râmnic, care o fi el calitățile lui, dar că fizic era departe de ea. Repetițiile avansaseră bine încât ajunsese la momentul când în scenă vine un tanc cu un blid cu grâu și face o urâre lui Răzvan care ajunsese domn
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de Științele Naturale căsătorită cu profesorul de fizico-matematici Bălan-un om calm, domol, avea să ne predea pentru o scurtă perioadă în timpul războiului, si Rica, învățătoare în comuna Păușești Mâglași. O comună în drum spre Olănești, la 14 kilometri de Râmnic. Știu pentru că am fost pe acolo și cu această ocazie doamna Rica mi-a povestit o întâmplare din copilăria lor de fete, întâmplare confirmată de doamna Călinescu. Virginica nemaiputând confirmă, fiind răpusa de un cancer spre sfârșitul războiului. Tatăl lor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cel mai tânăr Ioan Barbu trebuie să-și schimbe numele și Ioan Barbu ar fi avut variante simple: Ion Ioan Barbu și Ioan Barbu Delavâlcea. Dar omul a hotărât că mai poate fi un Ion Barbu, ziarist și scriitor din Râmnicul Olteniei de sub munte, unde s-au născut mulți și mari creatori. De la început, lui Ioan Barbu i-a plăcut să fie ctitor și polivalent. Aflat în categoria enciclopediștilor renascentiști, Nenea (cum îi spun prietenii) și-a mai descoperit un „talent
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
lângă cafeneaua birjarilor, si Moșulică, pe care cei mai mulți dintre colegi mei îl știau numai după îndeletnicirea de ziua când vindea semințe de dovleac și floricele de porumb, cu aceiași cobilița pe umăr. Parcă îl aud, copiil find, cănd veneam în Râmnic, strigând când îl vedea pe tata, căci îl știa de client pentru feciorul lui: - Gata Părintele la floricele și la semințele, gata... gata... În acest timp au venit și o serie de profesori refugiați din Ardeal și Basarabia noi avându
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
se află la Arhivele Naționale ale României. Fond Constantin Meissner. Dosar VI/35, filele 34r-v și 43r-v-44r-v. 1. N. Iorga - Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (1688-1821). Vol[umul]1. Epoca lui Dimitrie Cantemir - Epoca lui Chesarie de Râmnic. București, Institutul de Arte Grafice și Editura „Minerva”, 1901, p. 542. (Istoriografia în perioada a doua). 2. Joc sportiv în aer liber în care mai multe persoane lovesc, pe rând, niște bile de lemn ce urmează să treacă prin niște
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea stabilizarea lor pe acele meleaguri. Pescarul, care aducea pește părinților mei, era și cel care trăgea clopotul
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
păcatelor.“ Comparații Nu puține sunt trimiterile din presa actuală la fenomenul din sudul Olteniei: „de vorba asta îmi aduc aminte de pe când eram copil: «Lume ca la Maglavit»“; „o instituție pe cale să devină ca «profetul» Petrache Lupu“; „Când sosea la Râmnic trupa lui Tănase, venea lumea de la țară cu căruțele, ca la Maglavit, la Petrache Lupu“; „noul director nu este Petrache Lupu de la Maglavit“; „acest Petrache Lupu al mai tuturor maglaviturilor guvernamentale postdecembriste“; „Lume ca la Maglavit, la un magazin din
Agenda2005-25-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283842_a_285171]
-
Acasă > Eveniment > Aniversări > LA CEA DE-A XXXIII-A ANIVERSARE A SOCIETĂȚII CULTURALE "ANTON PANN" DE LA RÂMNICU VÂLCEA. Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 2072 din 02 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Societății Culturale, de la Râmnic, "Anton Pann" În a treia zi din toamnă, îi crește vârstă cu un an ! La cea de-a XXXIII-a, a ei Aniversare Alături de colegii mei, la marea Sărbătoare, Vreau să dedic un vers celor ce ne-au condus Și
LA CEA DE-A XXXIII-A ANIVERSARE A SOCIETĂȚII CULTURALE ANTON PANN DE LA RÂMNICU VÂLCEA. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383870_a_385199]
-
Colonelu' Zenovia Biblo-Jurista și Elenă Dumitrescu Sfințitul Scriitor Costică și ultimul din toți, Buicescu... De azi încolo-n Artă lui, să creeze fiecare Un "Argument spiritual", pentr-o nouă-Aniversare ! Aș vrea ca să luptați cu toții împotriva amneziei Și anual aici la Râmnic, să dați frâu liber, bucuriei ! Prin Legământ să ne promitem : măcar o dată într-un an Să fim din nou ca un ciorchine, la bustul-viță "Anton Pann !" Și-n cupe să avem de-acuma vinul-brand de Drăgășani, Ca să uram Societății : succese
LA CEA DE-A XXXIII-A ANIVERSARE A SOCIETĂȚII CULTURALE ANTON PANN DE LA RÂMNICU VÂLCEA. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383870_a_385199]
-
prostiile de genul intervenției unor forțe străine! Declarația lui Iliescu de zilele trecute privitor la morții Revoluției, seamănă izbitor cu atitudinea lui Vișinescu, recent condamnatul la închisoare pentru crimele săvârșite în calitatea sa de comandant al închisorii deținuților politici de la Râmnicul Sărat. Adevărul trebuie scos la suprafață oricât de dureros ar fi! Astfel vom afla și de ce România a cunoscut în ultimii 26 de ani o involuție accentuată cu distrugeri și jafuri de neimaginat. După Revoluție am avut două mari șanse
TABLETA DE WEEKEND (144): LUPTĂTOR CU ROL DETERMINANT de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383351_a_384680]
-
primele ediții ale operei lui Iorga, fiind donate de fiul său și al Mariei Tasu, Mircea Iorga. Între anii 1967-1971 s-a constituit patrimoniul muzeal și s-a amenajat expoziția de bază (având ca și colaborator pe Frasin Munteanu din Râmnic, Vălenii de Munte), cuprinzând fotografii, scrisori, ilustrate, manuscrise, timbre comemorative, cărți cu dedicații autografe. O bibliotecă uzuală numărând aproximativ 3000 de cărți, se îmbogățește continuu prin noi apariții editoriale. Inaugurarea expoziției permanente reamenajate s-a realizat cu ocazia sărbătoririi centenarului
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
ostoindu-le în poveștile munților, orașul unde mi-am început ABC-ul de făuritor de lumină, a învățat să simtă iubirea revărsându-și prea plinul în sărbători sfinte de sfârșit de an. Mai iubesc Severinul și pentru că reședința Episcopală din Râmnic, actualmente arhiepiscopie, care datează din secolul al XIV-lea, s-a hotărnicit aici... Venind de la Drobeta Turnu Severin. În anul 1370, reședința episcopală a Severinului a fost înființată în orașul de pe malul Dunării Și primul episcop a fost Daniil Critopol
Drobeta Turnu Severin – miracolul de la porţile de fier ale Dunării [Corola-blog/BlogPost/92487_a_93779]
-
CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAȘ VOIEVODAL Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1797 din 02 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului O CARTE-TEZAUR,DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAȘ VOIEVODAL Cu ocazia aniversării a 627 de ani de la botezarea orașului Râmnic (județul Vâlcea) de către marele voievod Mircea cel Bătrân, sărbătoare celebrată în cadrul Zilelor Râmnicului și a ediției jubiliare, a cincea, a Salonului Național de Literatură și Artă „Rotonda Plopilor Aprinși” a fost realizată antologia de versuri și eseuri - ilustrată - „Râmnic, orașul
O CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAŞ VOIEVODAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383200_a_384529]
-
nr. 1797 din 02 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului O CARTE-TEZAUR,DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAȘ VOIEVODAL Cu ocazia aniversării a 627 de ani de la botezarea orașului Râmnic (județul Vâlcea) de către marele voievod Mircea cel Bătrân, sărbătoare celebrată în cadrul Zilelor Râmnicului și a ediției jubiliare, a cincea, a Salonului Național de Literatură și Artă „Rotonda Plopilor Aprinși” a fost realizată antologia de versuri și eseuri - ilustrată - „Râmnic, orașul domniei mele...”, sub coordonarea scriitorului Ioan Barbu. Numele acesteia a fost inspirat de
O CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAŞ VOIEVODAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383200_a_384529]
-
orașului Râmnic (județul Vâlcea) de către marele voievod Mircea cel Bătrân, sărbătoare celebrată în cadrul Zilelor Râmnicului și a ediției jubiliare, a cincea, a Salonului Național de Literatură și Artă „Rotonda Plopilor Aprinși” a fost realizată antologia de versuri și eseuri - ilustrată - „Râmnic, orașul domniei mele...”, sub coordonarea scriitorului Ioan Barbu. Numele acesteia a fost inspirat de un hrisov semnat de Domnitorul Mircea cel Bătrân, la 20 mai 1388. Cartea a apărut la Editura RawexComs din București, în prima jumătate a anului 2015
O CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAŞ VOIEVODAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383200_a_384529]
-
înainte, „Duhul lui Mircea”, semnat de antologatorul Ioan Barbu și se încheie cu un istoric al orașului Râmnicu Vâlcea: Câteva repere identitare, semnat de Eugen Petrescu. Pe coperta a patra este reprodus un fragment din lucrarea cunoscutului scriitor Dinu Săraru, Râmnicul meu. Articolele în proză (eseurile) și poeziile sunt însoțite de reproduceri după lucrări ale artiștilor plastici prezenți la vernisaje în edițiile anterioare ale „Rotondei Plopilor Aprinși”, semnate de pictori iluștri: Alexandra Meiloiu „Dansul mării”, Tudor Meiloiu „Visul Păsării” și „Muzicalitate
O CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAŞ VOIEVODAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383200_a_384529]
-
dragi sufletului meu, așezat în același plan cu Herculanele copilăriei mele [...].” (George V. Precup), „locul din grădina Maicii Domnului, unde s-au scris frumoase pagini ale neamului românesc” (Nicolae Radu), „cetate a culturii” (Eliza Roha), „dragostea mea” (Cornel Rusu), „falnic Râmnic cu trupul dornic de vise” (Virgil Șerbu Cisteianu), „orașul tradiției și bunei credințe” (Elena Trifan) „mic voievodat la marginea Oltului” (Al. Florin Țene), „oraș domnesc, loc unic sub soare” (Georgeta-Jeanina Țene), „o treaptă spre cer” (Neagu Udroiu), „oraș domnesc” (Claudiu
O CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAŞ VOIEVODAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383200_a_384529]
-
animator cultural de anvergură europeană, fondator al Festivalului Internațional de Literatură și Artă Rotonda Plopilor Aprinși” (Eliza Roha); „El, scriitorul, nu cunoaște moartea/ Și din adânc, străfulgerat de dor,/ Desface aripile visului spre poarta/ Din el - Neordinar Cuvântător.” (Lidia Grosu). „Râmnic, orașul domniei mele...” este o carte care ne apropie de trecut și prezent, dar care înseamnă și proiectarea gândurilor noastre în viitor. Pentru că orice rând din această antologie de excepție îl obligă pe cititor să trăiască prezentul Râmnicului prin trecut
O CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAŞ VOIEVODAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383200_a_384529]