144 matches
-
EGELE] 2285 (iese îmbrăcat ca o beșleagă turcească, da' cu opinci - - mustețele cat-a oală - scoate luleaua din ciorap) {EminescuOpVIII 353} 2259 Ce e viața noastră - o ciorbă fără stele, Papuc făr' de călcâie, ciubotă fără piele, O gâscă fără rânză, un suflet fără soare, Muscă căzută-n lapte - or șoarec în unsoare... Oh! oh! viața-i tristă... și iarăși oh, oh, oh! Ce grijă îmi mai face cel blăstemat paroh... Ce p-intrigantu-l joacă în astă piesă crudă, Și dacă n-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
orice plăceri, ci de cele senzuale, primare, care devin necontrolabile: „Fie omul cît de bun, vinul Îl face nebun”; „Avarul seamănă cu măgarul Încărcat cu aur și care se hrănește cu paie”; „Decît să rîmÎie brînza, mai bine să crape rînza” (proverbe). * „Un viciu mic Întrece În eficiență o mare virtute.” (Emil Cioran) Pentru că „viciul”este mai contagios, decît „virtutea”. Este mai contagios, deoarece succesul adus de „păcat” este imediat, pe cînd cel adus de virtute este Îndepărtat. De aceea, „păcatul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
satisfacție care să fie pe măsura aspirațiilor propuse. De aceea se mai spune: „Singura fericire constă În așteptarea fericirii”.) Lăcomia este o sclavie veșnică. (Lacomul, din ce are, dorește tot mai mult: „Decât să rămâie brânza, mai bine să crape rânza”.) „Este Înțelept nu acela care se Întristează de ce-i lipsește, ci acela care se bucură de ce are”. (Democrit) În pahar se Îneacă mai mulți decât În mare. (Cine iubește beția „ Își bea banii, mintea și sănătatea”; „Beția o vindecă sapa
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de a găsi, la momentul oportun, argumente raționale, dar este și o incapacitate de a-ți Înfrâna o pornire. Această ultimă incapacitate este redată În următoarele proverbe: „Hoțul jură și iar fură”; „Decât să rămâie brânza, mai bine să crape rânza”; „Cu ochii pe la icoane și cu gândul la cucoane”; „Omul care e flecar hodorogește ca un car”.) Răbdarea este cheia reușitei. („Nu se obține lucrul dorit - ne spune un alt proverb - decât răbdându-l și pe cel neplăcut.”) „Cel care
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Surprinzătoare e înclinația spre idilism de aici, mai ales dacă e pusă în comparație cu tonul aspru al poemelor autobiografice: „Am iubit în viață! Și-am urât!/ Am urât cu patimă urâtul!/ Porcilor ce n-au alt gând decât/ Să-și îndoape rânza până-n gât,/ Și-ngropat de-oi fi sunt hotărât/ Să le umplu cu țărână râtul” (Ostrovul meu). În ultimul volum de versuri antum, Țărmurile clipei (1983), poetul atinge coardele unei lirici elegiace a amintirilor, dominată însă obsedant de aceeași viziune
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
cu sfeatul oarecăror vrăji de bunăvoia ei, aceaea întru toate zilele vieții ei să aibă pocaanii” - Pravila de la Govora), le sancționau legiuirile civile (în îndreptarea legii [Tălcuire la glava 21] un paragraf se cheamă „Carele vor lua erbi ca să strice rânza unde se zămislesc coconii ...”) -, după cum nelegiuit era și actul femeilor ce nu voiau să fie date în vileag. Nu de puține ori aceste intervenții provocau moartea femeilor. „Văzându [...] aciastă boală de la Dumnezeu trimeasă asupra norodului” Pedeapsa divină evocată de Safta
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
senzaționalului. De altfel, mutând acțiunea în cadrul rural, romanul pare o revenire la atmosfera din Duminica muților. Cu toate acestea, cartea rămâne în siajul Galeriei cu viță sălbatică mai ales prin perpetuarea relației erou-martor, ipostaziată aici prin binomul Mega(clide) Pavelescu - Rânzei, iar titlul romanului se explică prin prezența revelatoare a ultimului, în aparență un stenograf umil și modest, în realitate gestionar, dacă nu chiar creator al memoriei colective. „Însoțitorii” se multiplică în Obligado (1984), pentru a scoate în relief destinul lui
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
cărții, este un fost procuror din anii ’50, exilat în Italia și revenit în țară pentru a-și înfrunta, la senectute, păcatele tinereților. Redempțiunea se consumă prin identificarea sa cu pretorul roman Philippus Barbarius, ca și prin sancțiunile eternului „însoțitor” Rânzei, care cenzurează orice încercare de autoiluzionare a personajului. Spre deosebire de Căderea în lume, asemenea trucuri lasă însă acum impresia de autopastișă. De aceea, mai importantă este dimensiunea erotică: deși marcată adesea de artificiozitate și trivialitate, aceasta se desăvârșește în scena dezvirginării
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
ajunge un savuros umorist”, Perpessicius se oprește și asupra numelor proprii, a căror autenticitate poate fi concurată doar de realitate: Filodorma e o copilă de țăran botezată de nevasta unui funcționar bancar, Mândricioaia e o moașă meșteră în „trasul de rânză” și datul „în zodii”, Gâță e un soi de șantajist rural, doctorii Popescu-Căpușe și Cicoare schimbă între ei localitățile de reședință - Noroaiele de Sus cu Croncani și Smârcuri -, o țărancă e Silistra, alta e Safta lui Briceag. Spirit riguros, doctorul
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
noștri! Gazda mă vede, nu știu ce va fi Înțeles din ce-a văzut, că mă ia pe dată-n brațe, la țâțoancele-i adiind a pătrunjel, mă duce pe-un capăt de bancă și-mi pune-n poală o strachină cu două rânze și-un șoldan. Și un morcov fiert. Părăsesc banca, prea În calea femeilor, mă trag mai sub gard, ca să pot azvârli morcovul. Nu-mi place, fiert. Gazda vine spre mine, cu o aripă; o mută, suflând, dintr-o mână În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
lor, pe roate, scot tot atâția copaci de fum. Mai sunt pe imaș alte trei. Sau cinci. Pe șosea trec și trec și trec Românii - spre Orhei. Bieții soldăței de la noi, ei sunt foarte cumsecade, nu ca ciolovecii: Îmi dau rânze și maiure de pasăre, din cazan, de la găinile și ale noastre; Îmi dau dulceață din borcanele noastre, mă iau pe genunchi, mă-ntreabă câți ani am și cum mă cheamă, că și ei au, la casele lor, un băiat care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
clienți! îi răspunde Fratele. Cel pomenit de Avocat, zis și Napoleon Bucevski, Spărgătorul de Buci, alias Elton John, reîntruparea lui Bucifal, poponarul oficial al elitelor intelectuale orășenești, profilat diform pe peretele așezământului muzical, pare să nu-i zărească. El e! Rânza lui, de popozaur! Ori e băut, ori a fumat iarbă. Sigur e dropsat! Nu vede, n-aude! se destinde Vierme. Bun! Cum spuneam... Repede, repede, mai repede, că vine autobuzul. Nici o vorbă înăuntru, până nu ne vedem coborâți la destinație
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și s-a făcut împărat pe țara aceea. Acu numai aista era micușor de tot, tot la măsa ședea, ist care mâncase maiurile și pe semne unde avea el să aibe așa noroc, tare era leneș. Cel ce o mâncat rânza găsea tot pungi de bani și se făcse strașnic om de rău. Îi erau dragi numai petrecerile; - să ierți mata -, îi era dragi cucoanele cele frumoase. Acu, acolo, strașnic era de frumoasă una de-i zicea: Frumoasa lumii. La soare
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-i da ajutor ș-oi pute să bat pe vrajmașul meu. Așa o gatat armată grozavă și-n sfârșit o dovedit pe ceala. Acu aiști doi se zice că era tare fericiți - numai acela saracu era mai necăjit (cel cu rînza). Acela s-a luat și s-a dus la Frumoasa lumii. Dă să intre-n palatul boerului celuia, nu-l lasă să intre. Așa el a trântit un bal strălucit ș-o poftit pe toți să vie la balul cela
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
dacă mi-i spune de unde ai atâția bani. El zăluzise și i-o spus prostul. Da ea i-a făcut o cafea, nu știu cu ce și s-o bolnăvit el strașnic ș-o început a vărsa, ș-o vărsat rânza. Ș-a luat-o ea, a spălat-o, cine știe cu ce, a parfumat-o ș-o înghițit-o ea, ca să găsească ea pungile cu bani. Da fiecăruia norocul lui. El mai ave v-o zece pungi de bani din
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
aveai să te duci niciodată acolo. Te aștepta Turnul. Ne-am Întors la Londra. Doctorul Dee a spus: — Ei Încearcă acum să ajungă la Soluție Înaintea noastră. Kelley, o să scrii pentru William ceva... ceva diabolic de insinuant despre ei. Pe rânza diavolului, am făcut-o, și pe urmă William a infectat textul și a mutat totul de la Praga la Veneția. Dee era negru de furie. Dar palidul, năclăitul William se simțea protejat de regala lui concubină. Și nici asta nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Parcă aș vrea să dorm... MACABEUS (Exasperat.): Da’ dormi odată! PARASCHIV: Da’ mi-e frică... MACABEUS: Dormi... Te păzesc eu... PARASCHIV: Da’ mi-e frică... MACABEUS: Dormi, dolofanule, dormi... PARASCHIV: Te-am făcut vreodată broscoi râios? MACABEUS: Nu. PARASCHIV: Da’ rânză cleioasă? MACABEUS: Nu, nu cred... PARASCHIV: Da burdihan stricat, verde, cârâit și colcăit, te-am făcut? MACABEUS: Se poate... PARASCHIV: Pe toate astea voiam să ți le spun de mult... MACABEUS: Și le-ai ținut în tine? PARASCHIV: Le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Dar nu v-ați mai revenit, pe parcurs, nu v-ați dat seama că ați făcut o greșeală, și, dacă ați greșit, unul față de altul, să vă și recunoașteți greșeala, și-apoi, să vă Împăcați? Ba da. Dar... Dar, ce? Rânza. Da, mă, Aurele, rânza dracului, ce este ea, că, el o ținea tare pe a lui, și eu, la fel, tare, pe a mea. Și, iată, așa, mâine, o să ne ducem la proces. Și, pentru acest eveniment, mi-am cumpărat
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
mai revenit, pe parcurs, nu v-ați dat seama că ați făcut o greșeală, și, dacă ați greșit, unul față de altul, să vă și recunoașteți greșeala, și-apoi, să vă Împăcați? Ba da. Dar... Dar, ce? Rânza. Da, mă, Aurele, rânza dracului, ce este ea, că, el o ținea tare pe a lui, și eu, la fel, tare, pe a mea. Și, iată, așa, mâine, o să ne ducem la proces. Și, pentru acest eveniment, mi-am cumpărat un costum nou de
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
c-o mustață cât vrabia. Nimeni altcineva decât tocmai acela care, din neștiință sau îngîmfare, învîrtind o poezie de-a sa pe deasupra creștetelor, a răscolit deodată, cu sonoritățile ei, toate reumatismele diavolilor celor bătrâni. Ălora, de surprindere, să crape rânza din ele. Însă tipul, căruia restul junilor magi îi spuneau Nino, a continuat liniștit să citească. S-au dezmorțit atunci din dureri demonii cei mai haliți. Tălpile iadului cele mai crăcite nevenindu-le bine să se decidă dacă să-i
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
-i răiește, i-ai vedea: toți la fel. Seamănă. Și-i întreb: "Ei, Popescule, câți ai băgat la gherlă, câți ai vindecat, tăticule? Câți ai înșelat?" Ei nu zic nimic. Ce 190 să mai zică? Și mă uit că au rânza la fel, același tacâm de mate. Da-ntr-unele fluieră vântul și-n altele mustește grăsimea. Și-mi spun: "Asta nu e bine, Fane! Nu e bine, Popescule! Te-oi vedea eu pe lumea ailaltă, că acolo nu mai e ca pe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Pentru descânt se folosește un cuțit înfipt într-o mătură, spunând: „Orbaltul și ceasul rău/ Din creierii capului/ Din fața obrazului/ Din vederile ochilor/ Din auzul urechilor/ Din rădăcina măselilor,/ Din viețile dinților,/ Din inimă, de sub inimă,/ De la baierile inimii/ Din rânză și osânză,/ Din chele și sub chele/ Dintr-o mie de ciocănele/ Cu cuțitul le-oi tăia/ Cu mătura le-oi mătura,/ Cu căița le-oi măsura/ Peste nouă mări negre le-oi arunca./ Acolo să cheie, să răscheie,/ Ca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o linguriță la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai de rădăcină de ghințură, o linguriță la un litru de apă. Se beau, de 2 ori pe zi, câte o jumătate de cană. DIAREEA (treapăd, pântecăraie, descuiat, cufureală, rânză, dureri de inimă) Stare patologică ce se caracterizează prin accelerarea tranzitului intestinal: scaune frecvente, rapide, semilichide și lichide. Se produc mai ales În sezonul cald și este cauzată În marea majoritate a cazurilor, de o infecție a tractului intestinal cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
lămâie. Se aplică pe neg planta pleaftura țiganului, muiată În apă sau se unge cu apă tare. Se aprinde o bucată de iască și se ard cu ea negii. În unele zone din Bucovina, negii se freacă cu pieliță de rânză de rață sau cu sânge de șopârlă. PAPILOAME Ulei de ricin, aplicat de 3 ori pe zi, prin frecții ușoare și ungere. Dispar după 1-2 luni de tamponări. Pete de ficat. Ulei de ricin, cu care se frecționează mâinile și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
3 bobițe. Pentru chelie: să caute mei curat, să-l râșnescă bine, să-l facă turtișoară, s-o coacă bine, s-o răcească, s-o piseze bine, s-o amestece cu unt proaspăt de vacă și să ungă capul. Pentru rânză (ficat): mătăciune să fiarbă cu vin alb sau cu lapte dulce și s-o pună cu turtă de pâine, la buric, cât va putea de fierbinte să rabde, că-i va trece. Pentru râie: să caute rădăcină de stirigoaie, s-
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]