203 matches
-
transmită în continuare aceste legende frumoase despre formarea satului. Una dintre aceste legende, care a fost spusă de Vasile Coțofană și preluată de la moș Ion Tăbăcaru un bătrân de peste 80 ani. Legenda spune că în valea pitorească șerpuită de un râușor cu apa cristalină la care se adăpau bourii și căprioarele în tihnă, a poposit un cioban pe numa Ciuciulea cu turma sa de oi. Mai târziu când acesta și-a dat duhul, feciorii lui s-au așezat cu traiul aicea
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
Neroberg. A fost construit la 1888. Pleacă de la stația de jos din oraș și ajunge până la 245 m altitudine. Trenulețul este fără motor; este antrenat prin greutatea unui bazin de apă plasat sub vagon, care se umple sus de la un râușor, devenind astfel mai greu și trăgând în sus celălalt vagon, golit jos (și deci mai ușor). De vizitat pe Neroberg mai sunt: biserica ortodoxă rusească ("Griechische Kapelle"), cimitirul rusesc vechi, micul templu decorativ „Monopteros“, bazinul de înot în aer liber
Wiesbaden () [Corola-website/Science/302563_a_303892]
-
Волги") este cea mai mare delta din Europa, având o lungime de 160 km. Aceasta se începe prin separarea de la Volga a brațului Buzan (46 km nord de Astrahan) și are peste 500 de brațe mari și mici, canale și râușoare. Brațele cele mai mari sunt: Bahtemir, Kamîziak, Staraia Volga, Bolda, Buzan, Ahtuba și Kigaci. Ele formează un sistem de cursuri mai mici (cu o lățime de 30-40 de metri și o rată a debitului de cel puțin de 50 m
Delta Volgăi () [Corola-website/Science/326084_a_327413]
-
tectono-carstică. Depresiunea Podul Dâmboviței este situată la sudul Pietrei Craiului acolo unde Dâmbovița Primește Afluenți pe Dâmbovicioara și Oratia. Este o depresiune tectono-carstică, în care Dâmbovița a săpat o cheie numită și cheia satului. Depresiunea Rucăr este situtată la confluența Râușorului cu Dâmbovița este o depresiune tectono-erozivă, la nord aflându-se culmea Pleașa-Posada care o separă de depresiunea Podu Dâmboviței. Între ele se află cheile mari ale Dâmboviței, care sunt cele mai lungi de pe cursul acesteia.
Culoarul Rucăr-Bran () [Corola-website/Science/313580_a_314909]
-
Râușor este un sat în comuna Mândra din județul Brașov, Transilvania, România. Accesul se face din drumul național 1 (DN 1, E 68) după traversarea podului peste râul Sebeș și peste linia de cale ferată 200 Brașov-Sibiu, în partea stângă pe
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
din județul Brașov, Transilvania, România. Accesul se face din drumul național 1 (DN 1, E 68) după traversarea podului peste râul Sebeș și peste linia de cale ferată 200 Brașov-Sibiu, în partea stângă pe drumul județean 44DC 67 (DN 1 - Râușor - Ileni - Berivoi). Drumul este asfaltat în totalitate și se intersectează cu DC 104B (Făgăraș - Ileni - Sebeș) iar din centrul satului se poate ajunge, tot pe drum asfaltat, pe DC 107D în Făgăraș pe lângă Combinatul Chimic, trecând prin cartierul ""Combinat"". Satul
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
iar din centrul satului se poate ajunge, tot pe drum asfaltat, pe DC 107D în Făgăraș pe lângă Combinatul Chimic, trecând prin cartierul ""Combinat"". Satul se află la o distanță de 5 km est de municipiul Făgăraș. În anul 2015 parohia Râușor totaliza 456 de locuitori din care enoriași ortodocși 452. Prima atestare documentară a satului Râușor datează din anul 1473 când voievodul Radu, fiul lui Vlad, donează satul boierului Stoica Nadeș. În Râușor au avut origini multe familii boierești care făceau
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
Făgăraș pe lângă Combinatul Chimic, trecând prin cartierul ""Combinat"". Satul se află la o distanță de 5 km est de municipiul Făgăraș. În anul 2015 parohia Râușor totaliza 456 de locuitori din care enoriași ortodocși 452. Prima atestare documentară a satului Râușor datează din anul 1473 când voievodul Radu, fiul lui Vlad, donează satul boierului Stoica Nadeș. În Râușor au avut origini multe familii boierești care făceau parte din Scaunul de Judecată al Cetății Făgărașului, numiți și ""boieri assessori"". Printre aceștia amintim
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
est de municipiul Făgăraș. În anul 2015 parohia Râușor totaliza 456 de locuitori din care enoriași ortodocși 452. Prima atestare documentară a satului Râușor datează din anul 1473 când voievodul Radu, fiul lui Vlad, donează satul boierului Stoica Nadeș. În Râușor au avut origini multe familii boierești care făceau parte din Scaunul de Judecată al Cetății Făgărașului, numiți și ""boieri assessori"". Printre aceștia amintim de: Coman de Rusor, Costea de Rusor, Comsa de Rossel, care au avut un rol important prin
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
în perioada cât au fost la scaunul de judecată. Începând cu 1509 apar de mai multe ori împreună Coman și Costea situație foarte rar întâlnită înstructura acestor adunări. Alături de boierii din Recea și Hârseni sunt confirmați în jumătatea boieronatelor de Râușor și Bucium, boierii Coman, fiii răposatului Ivan, Stoian și Bârsan. Odată cu începerea construirii Cetății Făgărașului în jurul anului 1455 locuitorii din satele Hârseni, Ileni, Copăcel, Mărgineni se ducea la tăiat lemne de foc și de construcție pe Valea Sebeșului în sus
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
2 m lungime și 2 m adâncime pe care erau îndrumate blanele. Acestui canal localnicii i-au dat numele de ""Sebeșel"" care avea debitul jumătate față de cel al râului Sebeș. Localnicii din josul pârâului Sebeșel i-au dat numele de ""Râușor"", iar în alte părți, de ex. în părțile Berivoliului un astfel de râu mic se numește ""Râuleț"". Râul Sebeș izvorăște din Munții Făgăraș, mai exact din Muntele Berivoiul Mare provenind din confluența râurilor Țiganu și Buzduganu și trece prin satele
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
ex. în părțile Berivoliului un astfel de râu mic se numește ""Râuleț"". Râul Sebeș izvorăște din Munții Făgăraș, mai exact din Muntele Berivoiul Mare provenind din confluența râurilor Țiganu și Buzduganu și trece prin satele Măliniș, Sebeș, Hârseni, Ileni și Râușor după care se varsă în râul Olt la 1 km de Drumul Național 1. Râul Sebeș este denumit de localnicii din satul Râușor cu numele de ""Vale"", ""La Vale"". Toponimia pare să vină din denumirea ""râu ușor"" confirmat și în
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
Mare provenind din confluența râurilor Țiganu și Buzduganu și trece prin satele Măliniș, Sebeș, Hârseni, Ileni și Râușor după care se varsă în râul Olt la 1 km de Drumul Național 1. Râul Sebeș este denumit de localnicii din satul Râușor cu numele de ""Vale"", ""La Vale"". Toponimia pare să vină din denumirea ""râu ușor"" confirmat și în alte surse scrise. Agricultura și creșterea animalelor au fost principalele ocupații ai locuitorilor Țării Făgărașului și implicit ale Râurenilor. Pâmântul a însemnat pentru
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
surse scrise. Agricultura și creșterea animalelor au fost principalele ocupații ai locuitorilor Țării Făgărașului și implicit ale Râurenilor. Pâmântul a însemnat pentru aceste așezări, sursa lor de venit, acesta fiind împărțit în mai multe categorii: Ceata de flăcăi În satul Râușor ceata de ficiori este formată de zece tineri, care mai demult trebuiau să aibe stagiul militar satisfăcut, care se adună în preajma sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în Ajunul Marelui Praznic, această ceată de feciori merge la colindat din poartă-în-poartă cântând colinde
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
scobitură și în dimineața Anului Nou se urmăresc pentru concluzii. Dacă foile de ceapă sunt mai uscate, atunci lunile respective vor fi mai uscate, iar cele mai umede prevăd luni mai bogate în precipitații. Zilele Lupilor În credința oamenilor din Râușor, primele trei zile din luna februarie, erau cunoscute ca zilele lupilor. Tradiția spune că în această perioadă lupul are voie să mănânce trei persoane. Se spune că o femeie avea trei fete pe care le-a trimis pe rând după
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
acestei tradiții, în zilele de 1, 2 și 3 Februarie femeile nu lucrau și nu mergeau la vale să spele sau să aducă apă de teama lupilor. Vinerea, zi de odihnă Vinerea era considerată zi de odihnă în tradiția satului Râușor, fiind considerată în trecut o a doua Duminică. În acea zi nu se făcea pâine, nu se spăla cu leșie, nu se făcea mâncare, nu se cosea șu nu se torcea, fiind zi de târg udne femeile mergeau la Făgăraș
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
cosea șu nu se torcea, fiind zi de târg udne femeile mergeau la Făgăraș să-și facă cumpărăturile, iar bărbații stăteau acasaă să aibe grijă de familie și animale. Jertfa de sânge pentru patrie a fost dată și de locuitorii Râușorului, ai Țării Făgărașului. Amintim de erorii din Primul Război Mondial: Amintim de erorii din cel de-al Doilea Război Mondial: DUMNEZEU SĂ-I ODIHNEASCĂ! Între cele două războaie mondiale dar și după cel de-al Doilea Război Mondial, economia Țării
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
din Primul Război Mondial: Amintim de erorii din cel de-al Doilea Război Mondial: DUMNEZEU SĂ-I ODIHNEASCĂ! Între cele două războaie mondiale dar și după cel de-al Doilea Război Mondial, economia Țării Făgărașului, și în special a satului Râușor, au cunoscut o dezvoltare progresivă și susținută. Odată cu apariția Combinatului Chimic Făgăraș în anul 1922, o mare parte dintre săteni s-au angajat la Combinat, pe lângă activitatea lor de agricultori, crescători de animale, aceștia aveau un venit financiar substanțial din
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
P.R.U.C. (Uzina de Prototipuri Reparații Utilaj Chimic), a fabricii F.M.F.P.M.P (Fabrica de Mecanică Fină și Prelucrări Mase Plastice) - denumită mai apoi METALOPLAST, toate aceste fabrici și altele. și-au pus amprenta puternic asupra structurii sociale a populației Râușorului. Începând cu anii 1956 odată cu începerea procesului Colectivizării (proces care s-a încheiat în anii 1960-1962) și înființării C.A.P.-urilor, structura socială a satului avea să sufere din plin întrucât Regimul Comunist a confiscat de la săteni multe animale și
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
din plin întrucât Regimul Comunist a confiscat de la săteni multe animale și pe mulți i-au forțat fie să lucreze la CAP, fie la Combinatul Chimic, iar pe cei care aveau origini ""burgheze"" au fost duși la muncă forțată. În Râușor au existat multe persoane care s-au împotrivit regimului comunist în primii ani de după alegerile fraudate din 1946. În anul 1950 Securitatea a organizat o mare acțiune de represiune - acțiune datorată colaboraționiștilor care furnizau date despre aceste persoane - astfel că
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
și uciși. Printre cei care au luptat împotriva regimului comunist îi menționăm pe: Ilarie Bărdaș, Vichente Comșulea, Aftanase Comșulea, Iacob Juncu (mort în detenție), Vichente Marcu, Toma Metea, Ion Mitruț, Valer Pică. Înainte de anul 1700 înainte de apariția grecocatolicismului, în satul Râușor erau două biserici ortodoxe cea ""din jos"" purtând hramul ""Sfintei Parascheva și Sf. Andrei""; și biserica ""din sus"" purtând hramul ""Sf. Cuvioasa Parascheva"", fiecare dintre ele având istoria sa. Exista o biserică de lemn construită pe dealul Cioampa și alta
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
stilul bazilicii romane, cu patrulater alungit care spre răsărit se termină într-un semicerc de pereți plani, cu acoperăminte mai mult plane decât semirotunde. 1.Preotul Vichente Popa Grama (n. 1852 - d. 1930) a fost o personalitate importantă a satului Râușor, fiind de altfel și eroul satului, voluntar în războiul din 1877 pentru Independență și preot al satului între anii 1878-1914. Acesta s-a născut în anul 1852 urmând mai apoi cursurile școlii primare din satul Râușor, a terminat apoi școala
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
personalitate importantă a satului Râușor, fiind de altfel și eroul satului, voluntar în războiul din 1877 pentru Independență și preot al satului între anii 1878-1914. Acesta s-a născut în anul 1852 urmând mai apoi cursurile școlii primare din satul Râușor, a terminat apoi școala grănicerească și a urmat cursurile școlii de preoți din Sibiu. În timpul studiilor însă, împreună cu alți prieteni, au fugit de autoritățile austriece pentru că erau ortodocși. Ajungând la Câmpulung Muscel în anul 1877 s-a înscris ca voluntar
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
cu decorația ""Steaua României"" în grad de cavaler. După război, preotul Vichente Popa Grama și-a continuat studiile și a fost hirotonit preot în satul natal. 2. Preotul Victor Dâmboiu (n. 1922 - d. 2003) a fost preot paroh în satul Râușor între anii 1969-1986 și luptător în rezistența anticomunistă după perioada ocupării României de către sovietici după anul 1944. S-a născut la 29 Noiembrie 1922 în satul Râușor fiind al unsprezecelea copil al lui Samoilă și a Rozaliei. Tatăl său a
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
Preotul Victor Dâmboiu (n. 1922 - d. 2003) a fost preot paroh în satul Râușor între anii 1969-1986 și luptător în rezistența anticomunistă după perioada ocupării României de către sovietici după anul 1944. S-a născut la 29 Noiembrie 1922 în satul Râușor fiind al unsprezecelea copil al lui Samoilă și a Rozaliei. Tatăl său a făcut parte dintre luptătorii "memorandiști" fiind ulterior judecat la Târgu Mureș. Preotul Victor Dâmboiu a urmat școala normală de patru ani în Făgăraș după care și-a
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]