279 matches
-
apoi și S.S. sau Const. Rîuleț în „Apărarea națională”, „Acțiunea (conservatoare)”, „Revista literară”, „Cronica”, ori în „Cortina” (Ploiești), „Viitorul” (unde a fost și redactor). Din primele încercări își adună catrenele care vor constitui debutul său editorial, placheta Epigramele lui Const. Rîuleț (1908). Devine un notoriu ziarist profesionist, lucrând sau doar colaborând până în 1945 și la „Voința națională”, „Biblioteca modernă”, „Veselia”, „Acțiunea română”, „Universul literar”, „Teatrul de mâine” (Iași, 1918-1920, al cărei director a fost), „Biblioteca soldatului și a cetățeanului” (Cluj, 1921
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
Zidul socotelilor, București, 1935; Taina, Craiova, 1935; Epigrame, București, 1938; Replici, București, 1938; Sensibiltate, București, 1938; Mânia lui Hercule, București, 1943. Repere bibliografice: G. Beldiman, „Femeile ciudate”, „Opinia”, 1910, 1132; Gârleanu și contemporanii, 202-205, 252-254; I.R., Un autor dramatic: Constantin Rîuleț, „Ilustrațiunea română”, 1911, iulie-august; I.F. [I. Foti], „Cei mai de seamă”, „Viitorul”, 1912, 1683; C. Sp. Hasnaș, „Cei mai de seamă”, FLR, 1912, 3; Rebreanu, Opere, XII, 254-257, 591-592, XIII, 218-219; Emil Nicolau, „Cu perdelele lăsate”, U, 1916, 107; D.
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
lit. (1982), 722, 1018; Corneliu Moldovanu, Autori și actori, București, 1944, 239-240, 259-261; Valentin Silvestru, „Pălăria”. „Urechea mahalalei”, F, 1975, 3; Brădățeanu, Istoria, II, 75-76; Modola, Dramaturgia, 216-217; Todor, Confluențe, 69, 249; Dan Giurea, „Urechea mahalalei”, ARG, 1984, 1; Const. Rîuleț, DRI, IV, 293-306; Dicț. scriit. rom., IV, 72-73. C.T.
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
și Ioan Missir (1938), G.M. Zamfirescu și Radu Boureanu (1939). Pentru poezie au fost distinși cu diferite premii George Gregorian și Al. T. Stamatiad (1922), Claudia Millian și G. Talaz (1923), N. Davidescu și Corneliu Moldovanu (1924), Ion Foti, Const. Rîuleț și Adrian Maniu (1925), Aron Cotruș, I. Dongorozi, Radu Gyr și G. Bacovia (1926), Perpessicius, George Dumitrescu, Artur Enășescu și Ion Pillat (1927), V. Voiculescu, Zaharia Stancu și Radu Boureanu (1928), Mihail Celarianu, Tudor Arghezi și G. Talaz (1929), Ion
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
membri fondatori (între ei numărându-se Ticu Archip, I.C. Aslan, Zaharia Bârsan, I.Al. Brătescu-Voinești, Victor Eftimiu, Octavian Goga, Paul Gusty, A. de Herz, Ion Minulescu, Corneliu Moldovanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Peretz, Camil Petrescu, Victor Ion Popa, Liviu Rebreanu, Const. Rîuleț, Mihail Sorbul, Cathon Theodorian, I. Valjean), au ales, pe o perioadă de trei ani, comitetul de conducere, Caton Theodorian fiind desemnat președinte și I. Valjean vicepreședinte. Conform statutului aprobat, scopurile societății erau: „a) păzirea și apărarea intereselor morale și materiale
SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075]
-
1935). Editura societății a tipărit (în „Colecțiunea de teatru românesc SADR”), până în 1938, circa douăzeci de piese, printre care Păcală de Horia Furtună, Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu, Omul care a văzut moartea de Victor Eftimiu, Papagalii de Const. Rîuleț, Jucării sfărâmate de Caton Theodorian, Molima de Ion Marin Sadoveanu, Frați de cruce de Paul I. Prodan, Sosesc deseară de Tudor Mușatescu, Dracul de Mihail Sorbul, Pui de lup și Joc primejdios de Lucreția Petrescu ș.a. Comitetele de conducere ale
SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075]
-
lui Charles Baudelaire sunt superficiale, mai interesante, prin deschiderea spre spații exotice, fiind antologiile de poezie persană, japoneză și chineză, tălmăcite, desigur, prin intermediar. SCRIERI: Din trâmbițe de aur, București, 1910; ed. București, 1930; Femei ciudate (în colaborare cu Const. Rîuleț), pref. Emil Gârleanu, București, 1911; Doi dispăruți: Iuliu Săvescu - Ștefan Petică, București, 1915; Mărgăritare negre, cu un desen de Iser, București, 1918; ed. cu un portret de Constantin Artachino, Arad, 1920; Cetatea cu porțile închise, București, 1921; Pe drumul Damascului
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
extremismelor ideologice. Pe același ton intervine și Mihail Dragomirescu atunci când evocă anii formației sale culturale. Cronicarul dramatic al hebdomadarului este A. Dominic, care urmărește, pe rând, spectacolele de la Naționalul bucureștean cu piesele Femeia mării de Henrik Ibsen, Papagalii de Const. Rîuleț și Vrajă de Henry Bataille sau cele de la Teatrul „Regina Maria” cu piesa Societate de John Galsworthy. Alte rubrici bine reprezentate: „Cronică plastică” (susținută de G. Nichita, N. N. Tonitza ș.a.), „Cronica muzicală” (Andrei Tudor), „Bibliografie” (unde sunt consemnate cărțile nou
SAPTAMANA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289481_a_290810]
-
muzică, teatru, arte”, „Cronica turistică”. În prima serie sunt incluse, în genere, texte selectate din opera unor autori ca V. Alecsandri, Al. Macedonski, Al. Vlahuță, George Coșbuc, Demostene Botez, Octavian Goga, Victor Eftimiu. Poeții revistei sunt minori: Ioan Georgescu, Const. Rîuleț, George Gregorian, Nikita Macedonski. Tot aici C. Săteanu se ocupă de tema trenului în lirica română (Sub inspirația trenului, Când te inspiră trenul...), Al. T. Stamatiad scrie despre Iuliu C. Săvescu, Romulus Dianu reține un eveniment cu ecou în conștiința
SAPTAMANA CFR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289477_a_290806]
-
afluentul Amaradia. Are în numele său rădăcina latină amarus, care înseamnă și amar la gust, ceea ce nu poate fi cazul, dar și caracterul de "calamitos". Ceea ce se putea aplica acestui pârâu destul de puternic, în condițiile unor ploi torențiale. Între cele 5 râulețe dobrogene folosite ca repere în hotărnicia lui Laberius Maximus, amintită și mai înainte, două au sensuri evident latine: Picusculus (lat. picus = ciocănitoare) și Turgiculus (lat. turgeo = a se umfla, cu regim torențial). Și pentru alte două se pot face, mai
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Petre Strihan, I. Valerian, George A. Petre, G. Tutoveanu, Vintilă Russu-Șirianu, Mircea Pavelescu, Ioan I. Ciorănescu, George Pallady, D. Iov, George Talaz, G. Boldea, Al. T. Stamatiad, F. Aderca, N. Milcu, Adrian Hurmuz, cu proză sunt prezenți Al. Lascarov-Moldovanu, Const. Rîuleț, N. Gr. Patriciu, iar cu aforisme N. Iorga, Victor Eftimiu. În numărul 10-12/1927 N. N. Tonitza publică un fragment dintr-o comedie dramatică. N. N. Vasiliu, Alice Gabrielescu și Const. Georgiade semnează cronici la volume de Hortensia Papadat-Bengescu, G. Tutoveanu și
ŢARA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290063_a_291392]
-
materialistele preocupări ale epocii”, își pun încrederea în virtuțile sufletești ale neamului și, prin scris, vor să facă „opera de regenerare”. Subintitulata inițial „Revista social-literară”, de la numărul 1/1926 devine „Revista literară, artistică, științifică”. Semnează versuri Horia Furtună (Fragment), Const. Rîuleț, I. C. Aslan, Cezar Gr. Cristea, Traian G. Stoenescu, Ștefan Sfetescu, cu proza figurează Const. P. Niculescu (Luminișuri. Destăinuirea, fragmente din românul Religia iubirii), Eugen Boureanul, Coriolan Bărbat, Petru Bănescu, iar Const. Rîuleț publică piesă Urechea mahalalei. Apar recenzii la cărți
ŢARA VOEVOZILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290075_a_291404]
-
artistică, științifică”. Semnează versuri Horia Furtună (Fragment), Const. Rîuleț, I. C. Aslan, Cezar Gr. Cristea, Traian G. Stoenescu, Ștefan Sfetescu, cu proza figurează Const. P. Niculescu (Luminișuri. Destăinuirea, fragmente din românul Religia iubirii), Eugen Boureanul, Coriolan Bărbat, Petru Bănescu, iar Const. Rîuleț publică piesă Urechea mahalalei. Apar recenzii la cărți de Henriette Yvonne Stahl (Voica), Panait Istrati (Chira Chiralina), Ion Minulescu (Roșu, galben și albastru), Ștefan Petica (Poeme), Lucia Mantu (Cucoana Olimpia). Ion Foți traduce, probabil prin intermediar, din lirica persana. A. S
ŢARA VOEVOZILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290075_a_291404]
-
adevăr, o tribuna culturală, în jurul revistei s-au grupat mulți scriitori de renume. În paginile de poezie apar semnăturile lui Ion Minulescu, D. Nanu, Horia Furtună, N. Davidescu, George Murnu, Al. Ț. Stamatiad, Virgil Tempeanu, Victor Eftimiu, Radu Gyr, Const. Rîuleț, V. Demetrius ș.a. Proza este ilustrata de Nestor Urechia și Aurel Savela, care scriu schițe și nuvele, de Ion Foți cu numeroase „apoloage” (fabule, basme, povești orientale), dar și cu un român în foileton, „de moravuri din Turcia”, intitulat Vis
PROPILEE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]
-
cu precădere autori români, de la I.A. Bassarabescu și C. Sandu-Aldea la Gh. Brăescu, Aron Cotruș, Ilarie Chendi, Gib I. Mihăescu sau la Radu Gyr, Ion Pillat, Perpessicius, Tudor Mușatescu, Emanoil Bucuța, Elenă Farago, Ioan Adam, Ionel Teodoreanu, în timp ce Const. Rîuleț publică Amintiri de la cenaclul maestrului Macedonski, iar Tudor Teodorescu-Braniște alcătuiește fișe biobibliografice amănunțite și articole docte despre autori străini prea puțin cunoscuți publicului larg: Pirandello, Bernard Shaw, Henri Béraud, dar și despre Jean Richepin, Georges Courteline, Balzac ș.a. Comentarii despre
PROPILEE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]
-
conducerea unui comitet. Director proprietar este D. Urzica, iar ca redactor girant figurează Ț. Gheorghiu (pentru numerele din 1912). Preocuparea de căpătai a revistei este întreținerea idealului unității naționale. În sumar intra versuri de Ion Cătina, Victor Eftimiu (Hamlet), Const. Rîuleț, Ludovic Dauș, B. Nemțeanu, proza de D. Teleor (Bucureștii în timpul lui Cuza), N. Pora (Meteahna lui Ferfelița), amintiri de Al. Ionescu (Caragiale creator). Mai colaborează N.G. Rădulescu-Niger, Sofronie Ivanovici. C.Tt.
REVISTA ENCICLOPEDICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289208_a_290537]
-
negre”, VR, 1909, 6; [Mihail Dragomirescu], „Aripi negre”, CVC, 1909, 9; [Ovid Densusianu], „Aripi negre”, VAN, 1909, 9; Perpessicius, Mențiuni și medalii critice, „Mișcarea literară”, 1925, 48; I. Foti, „Aripi fantastice”, „Viitorul”, 1925, 25 septembrie; Lovinescu, Scrieri, IV, 470-471; Const. Râuleț, Amintiri: Donar Munteanu, „Pământul”, 1937, 168; Predescu, Encicl., 575; Nichifor Crainic, Donar Munteanu, poet religios, G, 1943, 4; Octav Sargețiu, „Bisericuța neamului”, VBA, 1943, 5; Traian Chelariu, „Simfonia vieții”, UVR, 1943, 23; D. Karnabatt, Poetul „Simfoniei vieții”, SE, 1943, 1693
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
Silviu Cernea, „despre cărțile lui Zamfirescu, despre el și despre alții” (1935). Alte rubrici: „Cărți” (semnalări avându-i ca autori pe Septimiu Bucur, Teodor Scarlat, Silviu Cernea), „Recenzii” (Constantin Calotă). Sunt prezenți cu versuri Ion Th. Ilea, Mircea Streinul, Const. Râuleț. Este reprodus un fragment din romanul Donna Alba de Gib I. Mihăescu. Mai colaborează Camil Petrescu (O problemă națională: cartea), Al. Bilciurescu, Const. Barcaroiu, Antonie Străuț, Constantin Virgil Gheorghiu. C.A.
NAŢIONALUL NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288359_a_289688]
-
număr se reproduc scrieri umoristice ale lui I. L. Caragiale, Al. Cazaban, G. Topîrceanu, Cincinat Pavelescu, G. Ranetti ș.a. Dintre contemporani sunt prezenți Mircea Pavelescu, A.C. Calotescu-Neicu, G. Voevidca, Petre Bellu, N. Georgescu-Cocoș, I. Gr. Periețeanu, Tudor Măinescu, Al. Bilciurescu, Const. Rîuleț, Leonida Secrețeanu ș.a. O schimbare radicală în conținutul revistei se produce începând cu numărul din 28 iunie 1941, când actualitatea politică devine predominantă (războiul, neînțelegerile dintre Aliați, dictatura lui Stalin, primele victorii ale Germaniei naziste etc.). Fiecare număr are un
PACALA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288600_a_289929]
-
I. Sângiorgiu), I. Ross (F. Brunea-Fox). I. Peltz scrie despre Marcel Iancu, Brunea-Fox, T. Arghezi, Ed. Mirto. La sectorul poezie apar numele lui Horia Furtună, Ion Al-George, D. Karnabatt, N.N. Șerbănescu, George Silviu, G. Nichita, Ion Vinea, F. Aderca, C. Râuleț, Sergiu Dan, Al. Bilciurescu, Camil Baltazar, Filip Corsa, Al. Robu, M. Cross. Proză semnează I. Peltz, A. Savelea, F. Brunea-Fox, articole și eseuri - N. Davidescu, Ion Tatu, I. Vinea, critică literară - Sergiu Milorian, critică de artă - M.H. Maxy și Cicerone
CAETELE LUNARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285992_a_287321]
-
cultive „simțul frumosului, simțul artei ce înalță” și să-i apropie „mai mult pe toți cei ce doresc propășirea artei la noi”. Rubrici: „Versuri”, „Proză”, „Articolul nostru”, „Notițe artistice”. Colaborează cu versuri: Ion Al-George (Hyperion), Corneliu Moldovanu, Victor Eftimiu, C. Râuleț, G. Gregorian, M. Demetriad, M. Săulescu, Oreste, C. Titus Stoika, Șerban Bascovici; cu proză - Nigrim, Liviu Rebreanu (Mușteriul); cu teatru - M. Sorbul (Poveste banală), Elena Văcărescu (Satana, în traducerea lui D. Nanu). Corneliu Moldovanu traduce un fragment din Polyeucte de
ARTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285462_a_286791]
-
Director-proprietar: Maria G. Temelie. De orientare preponderent tradiționalistă, cultivă o literatură de obicei cuminte, conformistă, cu prea puține accente de strălucire și profunzime. Poezie publică Victor Eftimiu, Mircea Demetriade, Th. M. Stoenescu, Scarlat C. Moscu, N. Țincu, N. Vulovici, Const. Râuleț, D. Sgură, I. Becescu, T. Teodorescu. Cu proză colaborează I.A. Bassarabescu, N. Gane, N. Rădulescu-Niger, Cristian Dimopol, Maria Gh. Temelie. Sunt traduse versuri de Alfred de Musset, H. Heine, Petöfi și Théodore Bortel. Revista mai conține articole economice și
CARMEN SYLVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286112_a_287441]
-
politice” sunt scrise tot de Ion Th. Florescu, care semnează cu pseudonimul Bucur Ciobanul. Cugetări despre nerozie, un dicționar umoristic (Din dicționarul intelectualilor) dă Sofronie Ivanovici. Alți colaboratori: E. Sperantia, Caton Theodorian, George I. Stratulat, Radu Dragnea, G. Rotică, C. Râuleț, G. Gregorian, Nichifor Crainic, G. Talaz, Alexandrina Scurtu, Oreste, Mircea Rădulescu, D. Iov, Oct. C. Tăslăoanu, V. V. Haneș, V. Al. Jean, Andrei Braniște. I.H.
CAPITALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286081_a_287410]
-
jubileul Liceului „Andrei Șaguna” ș.a.), articole despre tradiții istorice și culturale ale Brașovului. Literatura propriu-zisă este reprezentată prin versuri, de cele mai multe ori ocazionale și reproduse, semnate de N. Iorga, O. Goga, Andrei Mureșanu, Smara (Smaranda Andronescu), I. U. Soricu, Constantin Râuleț, I. Petrovici, Al. I. Hodoș, G. Gregorian ș.a. Se publică din proza lui I.L. Caragiale, I. Creangă, Al. Lascarov-Moldovanu, Aurel Mureșianu ș.a. În primul deceniu apare sporadic rubrica intitulată „Cărți-reviste-ziare”. Li se face loc și unor articole interesând istoria literaturii
CARPAŢII-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286123_a_287452]
-
a spus că e un ofițer în armata română și că vila roz îi aparține. Dar niciodată n-am avut ocazia să-l cercetez mai de aproape și nici n-am voit să limpezesc misterul. Prin fața casei noastre trece un râuleț destul de murdar, care se lărgește brusc și se varsă în marea de aproape. Marea pe aici, strânsă bine în golf, este destul de cuminte, nu se înfurie niciodată, cel puțin în anotimpul acesta, așa că râulețul rămâne în fiecare zi identic. Pe
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]