116 matches
-
a trăi, ar fi sfârșit de mult În stomacul cuiva... Alții procedează oarecum invers: adică nu doar sfidând ci provocând, precum masculul majorității păsărilor care, prin coloritul său viu, același prin care a Învins În competiția pentru „mâna“ iubitei, atrage râvnitorul departe de cuibul În care „modesta“ femelă, Înveșmântată una cu pământul ori scoarța arborelui, Îngrijește viitorul speciei lui. Adesea lăsându-și astfel penele... Și sunt convins că astfel de exemple se pot multiplica, culmea, chiar În domenii care n’ar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ira et studio. Acest adagio o călăuzește și în manifestările de iubire pentru glia căreia îi aparține. Nu-i o dragoste oarbă, ci lucidă, și astfel substanțială și autentică. Toate acestea s-au rânduit într-un parcurs al unei munci râvnitoare. Aceasta a făptuit minunea metamorfozării darurilor din părinți în părinți într-o lucrare temeinică și roditoare. Înaintea acesteia ne plecăm cu reverența cuvenită bunelor tocmiri. Povești cu tâlc Ioan Milică Îmi face plăcere să scriu aceste rânduri despre o carte
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
medicului Voiculescu, complicatele probleme ale lobocoagulării fiind încadrate mediului obișnuit al reprezentărilor ținând de cele obișnuite ale doctorului curant; este vorba de diagnostice, instrumentar etc.: "La început, operația asupra lobului prefrontal se făcea numai bolnavilor, anxioșilor, melancolicilor, obsedaților de sinucidere, rîvnitorilor la perfecțiune, schizofrenicilor, nebunilor, pe care de cele mai multe ori îi aducea în fire. Dar atunci era o operație sîngeroasă. Se scobeau două găuri în oasele capului și chirurgul bîjbîia cu bisturiul prin creier după rădăcinile fibrelor vinovate"; "șirul de sterilizări
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și învățăturile sfinților Părinți ai Bisericii ortodoxe. Nu voi uita niciodată în viața mea cuvintele Sf. Apostol Pavel, care cere ca preotul să fie fără prihană, bărbat al unei femei, priveghetor, treaz, cumpătat, ospitalier, învățător; nu bețiv, nu bătăuș, nu râvnitor de câștig urât; ci blând, nesfadnic, nelacom, bine chivernisindu-și casa sa, că dacă cine nu știe a-și chivernisi casa sa, cum va îngriji de biserica lui Dumnezeu ? (Timotei III 2-6). Declar însfârșit că întru toate voi fi supus
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
de una? E oare sfântă? S-a păstrat chiar și sobornicească (deci catolică)? Este însă cu adevărat apostolică? Dacă anarhia liturgică n-ar domina prin țară, dacă plaga simoniei nu i-ar fi pus în dilemă și pe cei mai râvnitori candidați la preoție sau profesorat, dacă etnocentrismul gregar n-ar sufoca vocația creștinilor pentru universalitate și dacă zelul misionar n-ar fi fost rătăcit în sertarele cu agrafe și ștampile ale oblăduirii - atunci, da, Biserica lui Hristos ar fi cu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
probabil fundamental. Educația seculară nu poate oferi însă un substitut al catehizării ecleziale. Tineretul venit la credință între anii 1990 și 2000 a rămas până astăzi necatehizat. Știm prea bine că fără sarea cunoașterii duhovnicești, pământul inimii noastre - oricât de râvnitoare, simțitoare sau pioase - este amenințat să rămână lipsit de roade. Dacă o anumită orientare doctrinară poate fi suplinită de lectura cărților, ceea ce lipsește foarte adesea tinerilor și adulților din Biserică este simțul, pentru a nu spune instinctul orientării. Pe scurt
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
frunte cu Înalt Prea Sfințitul Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care a spus în necrologul său: „Moartea sa prematură e o pierdere foarte mare pentru Biserică, pentru că dr. Eugeniu Safta-Romano a fost un fiu credincios al Bisericii noastre, un creștin râvnitor, practicant și mărturisitor.“ REFERIRI Articole: - SAFTA-ROMANO, TUDOR, Conf. univ. dr. Eugeniu Safta-Romano, Iași, aprilie 2009, 3 p. mss (în arhiva autorului) - TOMPEA, DORU, In memoriam. Eugeniu Safta-Romano, „Ziarul de Iași“, nr. 123 (4186), 25 mai 2005, p. 7A - A trecut
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
studenți, persoane din cultură, Învățământ, admi nistrație etc. Ecoul lor apare și În presă și În lucrările unor autori. Desfă șurarea Conferințelor Ideii Europene nu era idilică. Ne-o spune Cora Irineu În jurnalul său: „Bieții caracaleni! Ce atenți, ce râvnitori de cultură, ce Îndatoritori! și nu i-am putut Îndupleca pe «Europenii» mei căpățânoși să se abată pe la dânșii, unul din ei barem, din drumul spre Craiova sau acum, când cu Brăila. Dar lasă că le-au făcut-o brăilenii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unele scrieri și personaje trăitoare în zona țărilor est-europene, inclusiv în România. Important este că un Constantin Noica, Dinu Pillat, Sergiu Al-George sau N. Steinhardt au reflectat și ei asupra dozării severității cu înțelepciunea și armonia prin intuiții și studii râvnitoare. Și cum s-ar putea vedea o Cetate cu oamenii ei, cu tezaurul său cultural și prin ochii și gândirea lui Michel de Montaigne? Poate prin prisma principiilor lui, poate prin filtrul unor abstracții și realități, împărtășind în același timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
lui Bolintineanu este poate prea apăsată, dar nicidecum lipsită de obiect. Chiar unii fruntași ai mișcării pașoptiste, renunțând voluntar la privilegiile nașterii, doreau să se știe că au avut la ce renunța. Kogălniceanu și Alecsandri sunt „macedonskieni“ avant la lettre, râvnitori de blazoane exotice. Primul își atribuie, pe linie maternă, o ascendență genoveză, în colțul unui portret al celui de-al doilea figurează stema unei familii venețiene... Preocupările heraldice sunt, de altfel, foarte la modă: contactul cu aristocrații de pe malurile Senei
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
acea peșteră s-a nevoit și Sf. Prooroc Ilie. Îi aduceau corbii pâine și cașcaval. Doamne, ce minune! Peșteră este în coasta unui munte în puștiul Hozeva. Cu multă anevoie se urcă la peșteră. Acum sunt vreo trei călugări. Sunt râvnitori la rugăciune și milostenie. Sunt foarte ospitalieri deși sunt foarte săraci. Te miri cum trăiesc. Cu cuvântul lui Dumnezeu cred. Asta-i ține cu suflare, că-s piele și os. Dar sunt sfinți după comportamentul și smerenia lor. Mare bucurie
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
acea peșteră s-a nevoit și Sf. Prooroc Ilie. Îi aduceau corbii pâine și cașcaval. Doamne, ce minune! Peștera este În coasta unui munte În pustiul Hozeva. Cu multă anevoie se urcă la peșteră. Acum sunt vreo trei călugări. Sunt râvnitori la rugăciune și milostenie. Sunt foarte ospitalieri deși sunt foarte săraci. Te miri cum trăiesc. Cu cuvântul lui Dumnezeu cred. Asta-i ține cu suflare, că-s piele și os. Dar sunt sfinți după comportamentul și smerenia lor. Mare bucurie
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Un ogor curat Cu grâu nou Însămânțat Roadă multă, rod bogat Și cu fapte Încărcat Ai Tăi fii să fim Ție Doamne să-Ți slujim Cuvântul să Ți-l ascultăm Fapte și rugăciuni s-avem Dar noi Doamne Nu suntem Râvnitori și silitori Te rugăm Doamne Ajută-ne să facem voia Ta! Trimite-ne ajutor Harul Tău lucrător S-avem un pic de spor Să urcăm o treaptă-n sus Lângă Crucea Lui Iisus! Privind-o dus Lacrimi triste ne-au
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Bolnave-n cruntă suferință, plutind pe vînt, Se aplecară-n jos către adîncuri două nări, Si o a cincea vîrstă se-ncheié și-o groaznică durere. Bolnavă-n cruntă suferință, năuntrul coastelor umplute-n jur cu aer, 240 O peșteră flămînda, rîvnitoare. De-aici gîtleju-i se nalta Croit aidoma unui canal; apoi, precum o roșie văpaie, o limbă-a foamei Și a setei se ivi, si o a șasea vîrstă se-ncheié, de groaznică durere. Turbat și-înăbușit de chin, el brațul drept
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
n-aș fi văzut ziua! acum în tihna aș fi fost, Nici nu as fi simțit înțepăturile dorinței, nici dorurile de-a trăi, Căci viața dragă-i e lui Los nenorocitul; înaripatele lui chinuri 205 Primit-au glas ce strígă rîvnitor, să poată ca să sada noaptea pe stîncile puștii Și pliscurile să-și ascută și să adulmece văzduhul, si revărsarea zorilor să o privească Și să țipe pîn' ce, simțind mirosurile sîngelui, isi întind áripile ciolănoase Și străpung vînturile aidoma unor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
așadar, m-am alăturat mulțimii celor care s-au străduit să îndrepte lucrarea ta.” 5 Așadar, Marele Inchizitor, theocidul care este gata să-l ucidă din nou pe Dumnezeu, de astă-dată prin ardere pe rug, este un fost pustnic, un râvnitor către unirea cu Persoana Divină, care a practicat valorile isihaste și a crezut cu tărie în acestea. Pornind în tinerețe de la triada de aur isihastă, purificare - iluminare - desăvârșire , temutul prelat, ajunge ca la nouăzeci de ani, printr-o înfricoșătoare chimie
O profeție dostoievskiană by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/2909_a_4234]
-
-și finalizeze Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul, operă pe care - scria el - țineam s-o las completă viitorimii. Scârbit de acei care l-au dezamăgit, niciodată însă de viață, îi era lehamite să-i mai întâlnească, deoarece toți erau râvnitori a se împodobi cu titluri mincinoase, trăgând pe turta proprie spuza unor merite pe care niciodată nu le-au avut. Și, totuși, își zicea el nădejdea mântuirii rămâne. Ea, doar nădejdea era singura ce-i mai rămăsese, deoarece boala avansa
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
racordarea ei parțială la substanța creației autentice. E o poziție bizuită pe un amestec de criterii, făcînd uz de o retorică ce se vrea conciliantă. Spicuim cîteva din pasajele ei: "Marxismul, doctrină generală, utilizată și de interesele unor partide burgheze rîvnitoare la votul muncitorimii, ca să devină organ, ca să capete viață,(...) trebuie să înțeleagă clipa socială pe care o trăiește. Nu un marxism " nouă religie, sterp și inutil, nu un marxism " satisfacție intelectuală, cu care să te prezinți în societate mai deștept
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
porni în lungul pădurilor rare, Să strângem plase, capcane, lăsând să se plodească Neamul rapacilor lupi agonizând a salvare! Prin zăpezi lăbuțele de câini rotocol rotitoare Înșelate-s de lupoaica prăpăstuită-n întunericul orb - Prea de tot mici sunt gheruțele râvnitorilor - n-ar Răzbi, n-ar izbândi nici uliu sur, nici negru corb. Iar iubitei-odor piciorușele desculți i-s degerate, o dor! Și s-ar duce să răvășească, să scotocească desișuri, În bârlogul ursoaicei furișându-se lunecat, temerar, Iar la bazar
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
exactă despre interesantul levantin, Ťinteligent, dibaci, seducător, fățarnicť, căruia în interesul plăsmuirii romantice i-a atribuit Ťideea de a face parte dintr-o Cruciadă menită să elibereze creștinătatea de sub jugul otomanť; autorul și-a propus să prezinte Ťnu un simplu râvnitor de putere, ci un ambițios îndemnat de un țel măreț la început, însă zdrobit de fatalitate, nimicit în aspirările lui prin concurs de împrejurări neprevăzute și rătăcitor prin amețelea înaltei regiuni în care a ajunsť" Adâncind analiza ideatică a piesei
Șerban Cioculescu – cronicar dramatic by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6847_a_8172]
-
-i nou sub soare“ (Ecclesiastul 1, 9), sau, așa cum zice Lucian Blaga, sfântul Constantin cel Mare a fost „fulgerul mut“ care și astăzi rămâne pe Cer și ne grăiește nouă, celor de astăzi, să încercăm, atât cât putem, să fim râvnitori ca și el. Preot Horia Țâru METEO Perioada 21-27 mai În prima parte a intervalului, vremea va fi predominant frumoasă și va intra într-un proces de încălzire treptată. Cerul va fi variabil, cu nori răzleți. În cursul după-amiezelor, îndeosebi
Agenda2005-21-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283729_a_285058]
-
intelectualizare, semn de timiditate în fața deziluziilor,generatoare, la rîndul său, a unui impas, întrucît: Gîndul doare / lipsit de cuvinte" (ibidem). Deoarece și cuvintele pot fi congelatoare, anestezice ale dureroaselor țesuturi psihice: "iată / ating gerul încremenit al cuvintelor / cu un penel rîvnitor / întrebările cad" (ibidem). Formalizarea e o soluție similiexpiatoare, uneori cu un accent bacovian: În spectacolul interior / fac exerciții cu numere / oarbe ele măsoară puterea / unei iluzii / pași pe pămîntul subțire al umbrelor" (Recital). Prin aplicarea unei asemenea terapeutici verbale, însă
Un postsimbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7889_a_9214]
-
scriitorilor preferați de librari. Cum „instituția” criticii literare a cam dispărut, librarii selectează și propun cititorilor - grăbiți, debusolați, curioși - nume și cărți. Amână, uneori, raftul al doilea, numai pentru că ei cred în autorul respectiv. Iată un mister dezlegat pentru mulți râvnitori la un statut de scriitor agreat într-o țară străină. Dan Lungu a devenit un specialist al turneelor internaționale de promovare, asigurându-și accesul într-o galerie privilegiată de scriitori. O morală: Degeaba câștigi o traducere, dacă nu ai de
Impostura maturității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4649_a_5974]
-
care, desprinse de spiritul momentului în care au fost gîndite, vor înceta să aibă sens. Mai mult, e ridicol să ne punem numele pe o carte. Și Nae, cît a trăit, nu și l-a pus. Obsedații de operă și rîvnitorii de tomuri simandicoase sunt victime ale unei optici vanitoase, căci își închipuie că antologiile îi pot mîntui la judecata de apoi. Complet fals: ei uită că înțelegerea este un substitut de mîntuire și că opera nu are decît însemnătatea circumstanței
Contravenientul ideologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7701_a_9026]
-
mitropoliți, preoți, monahi și monahii, pictori, scriitori, profesori, muzicieni, fiecare pus în lumină cu o forță admiratoare rar întâlnită în lumea noastră culturală, bântuită, cum știm, de ură, invidie, dezbinare, hipercriticism și resenti mente răzbunătoare. Costion admiră necondiționat, curat și râvnitor, cu sua vitate și înțelepciune, cu seninătate, diplomație și îngă duință. Aproape fiecare pagină e scrisă sub semnul acelui enthousiasmos de care ne înflăcăra, vorbindu-ne, Ioan Ale xan dru. Începând cu părintele Dumitru Stăniloae, căruia i se oferă partea
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]