137 matches
-
și de moartea a doi oameni din sat: Suciu Pașcu și Petru Purcel, ambii colaborând sau fiind bănuiți că au colaborat cu autoritățile pentru prinderea partizanilor. Frecvent apar în presă articole în care apar confuzii între grupul Teodor Șușman (de la Răchițele) și Grupul lui Gheorghe și Leon Șușman (de la Poșaga). Între cele două familii nu au existat relații de rudenie, iar colaborare a existat doar foarte puțin, în prima parte a activității celor din urmă. În 22-24 iunie 2010, la solicitarea
Teodor Șușman (senior) () [Corola-website/Science/319788_a_321117]
-
pentru a-l aresta. Cum nu era acasă, a fost arestat doar fiul său, Avisalon. Acesta a reușit să evadeze și s-a întâlnit cu tatăl său, în felul acesta punându-se bazele grupului de partizani anticomuniști. Raziile desfășurate la Răchițele în 18 august 1948, care i-au vizat și pe apropiații lui Șușman, au eșuat și au dus la creșterea numărului de fugari. Teodor Șușman jr, în timp ce se întorcea din Banat, a fost informat de un cunoscut despre situația creată
Teodor Șușman (junior) () [Corola-website/Science/319835_a_321164]
-
în 1950 Tribunalul Militar din Cluj i-a judecat și condamnat în contumacie pe fugari, iar Teodor Șușman jr. a primit 12 ani muncă silnică. În vara anului 1950, împreună cu alți membri ai grupului, Teodor a rămas în apropierea satului Răchițele, în locul numit Picioragul Porcului, unde și-au construit o colibă. În perioada următoare a participat împreună cu alți membri ai grupului la diverse acțiuni îndreptate împotriva domeniului public, de stat, sau a reprezentanților acestuia, ca o ripostă indirectă terorii declanșate de
Teodor Șușman (junior) () [Corola-website/Science/319835_a_321164]
-
să și continue drumul, Ioan Popa cerându-și iertare pentru situația creată și restituind o parte din obiectele și banii ridicați inițial. În iarna acelui an nu au fost probleme pentru grup, Teodor jr. adăpostindu-se la diferite familii din Răchițele, însă a fost văzut și în comuna Scărișoara, în apropiere de Câmpeni. În primăvara anului 1951 grupul s-a reunit în zona Răchițele, dar există indicii că Teodor jr. alături de tatăl și fratele său, Avisalon, ar fi lucrat la o
Teodor Șușman (junior) () [Corola-website/Science/319835_a_321164]
-
iarna acelui an nu au fost probleme pentru grup, Teodor jr. adăpostindu-se la diferite familii din Răchițele, însă a fost văzut și în comuna Scărișoara, în apropiere de Câmpeni. În primăvara anului 1951 grupul s-a reunit în zona Răchițele, dar există indicii că Teodor jr. alături de tatăl și fratele său, Avisalon, ar fi lucrat la o unitate IPEIL din Radna, județul Arad. Comandantul postului de Miliție de acolo l-a recunoscut după fotografie pe Teodor jr., despre care a
Teodor Șușman (junior) () [Corola-website/Science/319835_a_321164]
-
și deștept”". În 15 decembrie 1951 Teodor Șușman senior s-a sinucis, ceea ce a afectat ulterior și structura grupului. În acea iarnă frații Șușman au stat în Frăsinet, la un bătrân, Ioan Abrudan (a Gavriloachi, ucis ulterior de securiști în Răchițele), unde aveau alimente pentru 4 luni, însă li s-a „dat de urmă” și au fost nevoiți să fugă. Grupul s-a reunit în 1952 și îi regăsim împreună în dimineața de 6 iulie, când, în punctul Feirea, s-au
Teodor Șușman (junior) () [Corola-website/Science/319835_a_321164]
-
Cocu (în trecut, Cocu-Popești și Cocu-Crucișoara) este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bărbătești, Cocu, Crucișoara, Făcălețești, Greabănu, Popești, Răchițele de Jos (reședința) și Răchițele de Sus. Comuna se află în vestul județului, pe malurile râului Cotmeana. Este străbătută de șoseaua județeană DJ703A, care o leagă spre nord de (unde se termină în DN7) și spre sud de (unde se
Comuna Cocu, Argeș () [Corola-website/Science/300616_a_301945]
-
Cocu (în trecut, Cocu-Popești și Cocu-Crucișoara) este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bărbătești, Cocu, Crucișoara, Făcălețești, Greabănu, Popești, Răchițele de Jos (reședința) și Răchițele de Sus. Comuna se află în vestul județului, pe malurile râului Cotmeana. Este străbătută de șoseaua județeană DJ703A, care o leagă spre nord de (unde se termină în DN7) și spre sud de (unde se intersectează cu DN67B) și (unde
Comuna Cocu, Argeș () [Corola-website/Science/300616_a_301945]
-
școală. Comuna Richitele de Sus, cu satele Dealu Scroafei, Grebenu și Richitele de Sus, avea o populație de 782 de locuitori, două biserici și o școală cu 48 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Bărbătești (comasată cu Răchițele de Sus), celelalte trei comune aflându-se în plasa Uda a aceluiași județ. Comuna Cocu avea 1972 de locuitori în satele Cocu, Dealu Bisericii, Dealu Boului, Făcălețești, Linia Mare, Negulești, Popești și în cătunul Văruici. Comuna Răchițelele de Jos avea
Comuna Cocu, Argeș () [Corola-website/Science/300616_a_301945]
-
Bărbătești (comasată cu Răchițele de Sus), celelalte trei comune aflându-se în plasa Uda a aceluiași județ. Comuna Cocu avea 1972 de locuitori în satele Cocu, Dealu Bisericii, Dealu Boului, Făcălețești, Linia Mare, Negulești, Popești și în cătunul Văruici. Comuna Răchițelele de Jos avea 856 de locuitori în satele Bogdanu, Chelbești, Dealu Scroafei, Greabănu, Moțoești și Pleșești; iar comuna Răchițelele de Sus avea 1775 de locuitori în satele Bărbătești, Ciocești, Dealu Cătușii, Dealu Scroafei, Grebănu, Linia-Richițelele și Picuești. În 1931, comunele
Comuna Cocu, Argeș () [Corola-website/Science/300616_a_301945]
-
avea 1972 de locuitori în satele Cocu, Dealu Bisericii, Dealu Boului, Făcălețești, Linia Mare, Negulești, Popești și în cătunul Văruici. Comuna Răchițelele de Jos avea 856 de locuitori în satele Bogdanu, Chelbești, Dealu Scroafei, Greabănu, Moțoești și Pleșești; iar comuna Răchițelele de Sus avea 1775 de locuitori în satele Bărbătești, Ciocești, Dealu Cătușii, Dealu Scroafei, Grebănu, Linia-Richițelele și Picuești. În 1931, comunele Richițelele de Jos și Richițelele de Sus au fost comasate, formând comuna Richițele, cu reședința în satul Linia-Richițelele; tot
Comuna Cocu, Argeș () [Corola-website/Science/300616_a_301945]
-
a căpătat forma actuală; reședința comunei Cocu a fost stabilită în satul Richițele de Jos. Singurul obiectiv din comuna Cocu inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local este biserica „Sfântul Gheorghe” (1827) din satul Răchițele de Jos, construcție clasificată ca monument de arhitectură.
Comuna Cocu, Argeș () [Corola-website/Science/300616_a_301945]
-
itropolitul IPS Andrei i-a acordat, duminică, premierului Emil Boc cea mai înaltă distincție a Mitropoliei Clujului, "Crucea Transilvană", pentru "atașamentul" acestuia față de Biserică, distincția fiind acordată în cadrul sărbătorii "Fiii satului" de la Răchițele, localitatea natală a lui Boc. IPS Andrei a anunțat, duminică, la finalul slujbei de liturghie, pe care a oficiat-o la biserica din satul Răchițele, județul Cluj, că distincția i-a fost acordată premierului Emil Boc în semn de recunoștință
Premierul Emil Boc, decorat cu "Crucea Transilvană" de către mitropolitul IPS Andrei () [Corola-journal/Journalistic/47974_a_49299]
-
Crucea Transilvană", pentru "atașamentul" acestuia față de Biserică, distincția fiind acordată în cadrul sărbătorii "Fiii satului" de la Răchițele, localitatea natală a lui Boc. IPS Andrei a anunțat, duminică, la finalul slujbei de liturghie, pe care a oficiat-o la biserica din satul Răchițele, județul Cluj, că distincția i-a fost acordată premierului Emil Boc în semn de recunoștință pentru "atașamentul față de Biserica Ortodoxă și sprijinul acordat Mitropoliei Clujului", transmite. Mitropolitul Clujului a spus că deoarece premierul nu a fost prezent distincția îi va
Premierul Emil Boc, decorat cu "Crucea Transilvană" de către mitropolitul IPS Andrei () [Corola-journal/Journalistic/47974_a_49299]
-
Transilvană», cea mai înaltă distincție a Mitropoliei Clujului, în semn de recunoștință pentru atașamentul față de Biserica Ortodoxă Română și pentru sprijinul oferit Mitropoliei Clujului. Distincția îi va fi înmânată ulterior, mai repede îi înmânăm «Crucea Transilvană» la București, decât la Răchițele", a spus ISP Andrei, adăugând că acordarea distincției lui Emil Boc nu are nicio conotație politică. IPS Andrei a mai acordat "Crucea Arhiepiscopală" preotului paroh din Răchițele, Teodor Boc (fratele premierului), și mai multe diplome de "aleasă cinstire" unor locuitori
Premierul Emil Boc, decorat cu "Crucea Transilvană" de către mitropolitul IPS Andrei () [Corola-journal/Journalistic/47974_a_49299]
-
fi înmânată ulterior, mai repede îi înmânăm «Crucea Transilvană» la București, decât la Răchițele", a spus ISP Andrei, adăugând că acordarea distincției lui Emil Boc nu are nicio conotație politică. IPS Andrei a mai acordat "Crucea Arhiepiscopală" preotului paroh din Răchițele, Teodor Boc (fratele premierului), și mai multe diplome de "aleasă cinstire" unor locuitori sau fii ai satului, printre care primarul comunei Mărgău, Sorin Suciu, Mihaela Boc, nepoata premierului, și Ioan Boc, fratele premierului. Diplomele au fost acordate ca mulțumire pentru
Premierul Emil Boc, decorat cu "Crucea Transilvană" de către mitropolitul IPS Andrei () [Corola-journal/Journalistic/47974_a_49299]
-
și Ioan Boc, fratele premierului. Diplomele au fost acordate ca mulțumire pentru sprijinul oferit lucrărilor de restaurare a bisericii din sat. IPS Andrei a participat și a oficiat, în fruntea unui sobor de preoți, slujba de liturghie la biserica din Răchițele, manifestarea făcând parte din sărbătoarea "Fiii satului", aflată la prima ediție. În cadrul manifestării vor fi înmânate mai multe diplome din partea Primăriei Mărgău unor locuitori și fii ai satului care au plecat din comună și va avea loc un spectacol folcloric
Premierul Emil Boc, decorat cu "Crucea Transilvană" de către mitropolitul IPS Andrei () [Corola-journal/Journalistic/47974_a_49299]
-
manifestării vor fi înmânate mai multe diplome din partea Primăriei Mărgău unor locuitori și fii ai satului care au plecat din comună și va avea loc un spectacol folcloric pe o scenă amplasată în fața Căminului Cultural. Motto-ul sărbătorii "Fiii satului Răchițele" este "cunoaște-ți și iubește-ți locul natal, iar la vremea ta adaugă-i ceva la înflorire". La manifestare sunt prezente peste 800 de persoane, printre care parlamentari, primari de alte comune, consilieri județeni și prefectul de Cluj, Florin Stamatian
Premierul Emil Boc, decorat cu "Crucea Transilvană" de către mitropolitul IPS Andrei () [Corola-journal/Journalistic/47974_a_49299]
-
Teodor șușman, conducătorul grupului de rezistență din nordul Apusenilor, În satul natal pentru a revedea locurile pe care fusese construită casa părintească rasă de pe fața pământului de către comuniști, un sătean Îi spune: „Domnule, dumneata nu mai ai ce căuta În Răchițele. Tatăl meu a făcut 7 ani de pușcărie pentru părinții voștri și o venit nebun din pușcărie și o murit”. Un alt mod de activare a tensiunii etice vine dinspre mărturia sau opinia-bilanț asupra anilor de rezistență și opresiune impregnată
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Salvia splendens, Ageratum mexicanum sp., Alyssum sp., ș.a.; Forma și culoarea fructelor Forma și culoarea fructelor au o importanță destul de redusă la majoritatea speciilor floricole ierboase deoarece după ofilire, florile uscate se îndepărtează. În unele situații, cum este cazul la răchițele (Impatiens balsamina) fructele sunt interesante (fructe pleznitoare), iar la păpădie (Taraxacum officinale) fructele sunt atrăgătoare, fiind chiar o sursă de amuzament pentru copii. Asocierea speciilor floricole. Speciile floicole sunt incluse în amenajări sub formă de: ronduri, rabate, borduri, arabescuri, pete
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
-și numere banii puși prin bănci străine, numai Boc, săracul mititel, va lua drumul Clujului, va nimeri la Alma mater Napocenssis, dar va constata, cu surprindere, că dreptul constituțional se predă în limba ungurească și, dezamăgit, se va duce la Răchițele ca să de cu coasa și să se antreneze în sala de sport sătească de 750.000 euro. De o bună bucată de vreme, se vorbește de criza morală, de asanarea morală și mi-ar place să cred că a venit
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și nu le faceți altceva decât să-i trimeți, să se ducă și să se întrunească în sediile construite de ei, după 1989. Oare unde s-ar putea duce? În viloiul lui Videanu de la Snagov, în sala de sport de la Răchițele, într-un sediu de bancă, unde? pe un stadion? dar oriunde s-ar duce, trebuie să plătească chirie din buzunarul propriu, așa că n-o să le convină. Câțiva dintre cei chemați să-și pună mintea în mișcare vor zice triumfători că
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și ruptură lungă de aproape un kilometru, alunecând pământul și coborând între 15 și 30 m pe unele locuri. Această masă uriașă de pământ a început a se mișca încet la vale, făcând crăpături și ridicături, aproape astupând valea, acoperind răchițele și salcâmii, prunii și nucii și locurile unde au fost casele a de locuitori, nemaicunoscându-se unde au fost. în coborâre, masa de pământ se lovește de dealul de la nordvest care începe să alunece, amândou malurile de pământ ajungând până la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în 1889. Înscris, din voința tatălui său, la Facultatea de Medicină, o părăsește după un an, trecând la Drept (și-a luat licența în 1908). În 1904 efectuează serviciul militar, încheindu-l cu gradul de sublocotenent. Este judecător stagiar la Răchițele (județul Argeș), Casimcea (județul Tulcea), Ghergani (județul Dâmbovița), Târgoviște. În 1913 ajunge ajutor de grefier la Înalta Curte de Casație. Mobilizat, participă la campania din Bulgaria. În anul următor este concentrat pentru manevre. În timpul primului război mondial lucrează în administrație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
a fi șef al departamentului de comunicare al DRDP, Perșa-Boc a fost angajată a punctului de lucru al Primacons Group din Cluj, pe postul de secretară, iar înainte de această funcție a administrat pensiunea părinților ei, Pensiunea Maria, din satul natal Răchițele.
Nepoata lui Boc, fostă secretară actualmente şefă pe comunicare la Drumuri şi Poduri Cluj () [Corola-journal/Journalistic/25628_a_26953]