104 matches
-
cir, care nu e deloc rău. De câte ori mergem la Brive, Claudia face și mâncăruri româ- nești, pe care le alternăm cu cele specific locale. Borșurile, făcute ca la mama acasă, sarmalele în foi de viță sau de varză murată, pârjoalele, răciturile, fasolea făcăluită, pasca, cozonacul, sfințișorii, ouăle roșii și altele, pe care și prietenii noștri francezi le apreciază cum se cuvine. Ba chiar și cartofii roate, pe care îi fac eu și care sunt deliciul musafirilor. Într-una din zile, aveam
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
vorbește cineva de rău. - Dacă mănânci caș în prima zi de Paște, vei fi alb la față tot anul. - În scăldătoarea copilului nou-născut se pune bujor, ca să fie cu fața rumenă ca bujorul. - În seara de Bobotează, femeile fac piftie (răcituri), ca să le fie tot anul fața fragedă ca piftia. - Dacă umbli cu pui de rândunele, faci pistrui pe obraz. - Dacă pe o lunică de pe obraz ai păr, e semn de noroc; să nu tai părul de acolo, căci îți piere
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
un vas cu apă un fir de busuioc și o ramură de măr, apoi un ban ca punte, lăsându-le astfel, în noaptea Anului Nou, pentru a-l visa pe tânărul ce va lua fata în căsătorie. - Femeile măritate fac răcituri, ca să le fie corpul gras și fraged ca piftia. La Bobotează. În ajun, fetele pun busuioc prin gard și dimineață al cui va fi cu brumă, aceea ia bărbat bogat. La fel, nu mănâncă nimic până a doua zi, ca să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
vorbește cineva de rău. - Dacă mănânci caș în prima zi de Paște, vei fi alb la față tot anul. - În scăldătoarea copilului nou-născut se pune bujor, ca să fie cu fața rumenă ca bujorul. - În seara de Bobotează, femeile fac piftie (răcituri), ca să le fie tot anul fața fragedă ca piftia. - Dacă umbli cu pui de rândunele, faci pistrui pe obraz. - Dacă pe o lunică de pe obraz ai păr, e semn de noroc; să nu tai părul de acolo, căci îți piere
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
un vas cu apă un fir de busuioc și o ramură de măr, apoi un ban ca punte, lăsându-le astfel, în noaptea Anului Nou, pentru a-l visa pe tânărul ce va lua fata în căsătorie. - Femeile măritate fac răcituri, ca să le fie corpul gras și fraged ca piftia. La Bobotează. În ajun, fetele pun busuioc prin gard și dimineață al cui va fi cu brumă, aceea ia bărbat bogat. La fel, nu mănâncă nimic până a doua zi, ca să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
al credinței creștine, despre care noi, cei mici, nu prea înțelegeam multe, dar le mâncam cu plăcere și pe nesăturate, că prea repede se terminau. Că tare mai erau bune și insuficiente! Turtele acestea, alături de bucatele pregătite de mama - sarmalele, răciturile și friptura de porc mai cu samă - împreună cu băutura păstrată de tata, împreună cu fuiorul de cânepă păstrat pentru a fi înmânat preotului, pentru că el reprezenta „barba lui Moș Crăciun”, așezate din vreme pe masa Sfântului Ajun în așteptarea preotului, ajungeau
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Bugaz, dar ninsoarea îi împiedicase să vină. Paul îl recunoscu cu greu. Într-o singură zi, șeful de gară se gârbovise, ca sub o povară nevăzută, și îi albiseră tâmplele. Se întoarseră împreună lângă femei, Paul aducând un pachet cu răcituri pregătite de Silvia. Mâncară, printre lacrimi și suspine, tot povestindu-și plecarea precipitată și călătoria forțată. Dar până să se ducă la culcare, a trebuit să aștepte ca vagoanele lor să fie sigilate și blocate pe o linie de garare
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
că la data cutare are loc claca. Mama pregătea de-ale gurii: cocea un cuptor de plăcinte "poale-n brâu", tăia tata un berbec mai gras sau un vițel (dacă-l avea în acel moment), făcea un cazan de supă, răcituri și friptură. Tata se ocupa de băutură. Procura o damigeană de vin și câțiva litri de țuică. Când mama avea mai mult timp disponibil făcea bere. O punea în sticle, le astupa bine cu dopuri de plută și le așeza
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
au venit în grabă să ne compătimească și să ne încurajeze, spunându-ne că: "Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat!" și să nu mai fim așa de supărați. Mama le-a dat un lighean mare de carne și oase (pentru răcituri) să fie de sufletul celui ce-a fost Joiana. Catrinoasa meșteră la închistrit ouăle Vecina noastră de pe gârlă, Catrinoasa era meșteră vestită în tot satul. Închistrea (încondeia) ouăle ca nimeni alta. Nu mai prididea biata bătrână cu treburile... Cu multe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
după scara care urca în podul casei). Ziua fixată pentru sărbătorire era de obicei 24 noiembrie. Atunci treburile pe câmp erau terminate și părinții se puteau ocupa și de ale casei: Mama făcea bucate deosebite, pentru asemenea musafiri: plăcinte, cozonaci, răcituri, sarmale, fripturi, turtă dulce, salate, iar tata se ocupa de băuturi: vin, țuică, must. Câteodată, mama mai făcea și bere de casă, care era tare bună (când avea hamei). Eu și Oltea ajutam cu tot ce puteam și renuțam la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
husăriță Și badea pîn la catrință." Când era ziua onomastică a lui Grigore Chetreanu,erau chemați și părinții la el și moșu V. Sofroni Iftime. Erau cinstiți cu rachiu din belșug, în care punea un pumn de piper și cu răcituri de por, pe șoricul răciturilor se vedea păru, mai ales de era porcu negru. În fața casei lui Grigore Chetreanu este o poiană frumoasă cam la 2o de prăjini, unde era o mare prisacă de stupi de peste 100 la număr, îngrijiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
catrință." Când era ziua onomastică a lui Grigore Chetreanu,erau chemați și părinții la el și moșu V. Sofroni Iftime. Erau cinstiți cu rachiu din belșug, în care punea un pumn de piper și cu răcituri de por, pe șoricul răciturilor se vedea păru, mai ales de era porcu negru. În fața casei lui Grigore Chetreanu este o poiană frumoasă cam la 2o de prăjini, unde era o mare prisacă de stupi de peste 100 la număr, îngrijiți de bătrînu Vasile Chetreanu. Feciorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
era înălțător! La drept vorbind, profunda și sacra semnificație a marii sărbători Pascale nu era prea clară pentru noi, copiii. Așteptam cu nerăbdare cozonacii, pasca, plăcintele (pe care le savuram calde, înainte de a fi sfințite), ouăle roșii, friptura de miel, răciturile, zama de găină și toate celelalte bunătăți care le însoțeau. Slujbele de denie din Săptămâna Mare de la care nu lipseam erau și prilej pentru întâlniri și hârjoane, pentru jocuri și alergări prin larga curte a bisericii. La slujba de Înviere
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
făcut. "Păi, ce să fie? Acum turbăciunea e doar la cap. S-o lăsăm să moară creștinește când o cuprinde-o cu totul!" Iar cu totul, aproape o săptămână "turbăciunea" a trecut spre cele veșnice sub formă de fripturi, sarmale, răcituri. și cum preuteasa nu voia să ia măcar o bucățică, să nu turbeze, popa, pișicher, o sfătuia să ia că mai mult decât este nu poate fi și apoi, vorba evanghelistului, cui cu cui se scoate... Târziu de tot, când
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
tăiat un porc și le-am și zis că este porcul lor. Am trimis (printr-un student în care aveam încredere, Farcaș parcă îi spunea) la preparat porcul la o familie din Rediu. Și le-au făcut de mâncare, cârnați, răcituri, tobă, tot ce se putea prepara din porc. Sau, de exemplu, în practică veneau studenții cu fesuri pe cap și intrau la ferma de păsări. Când ieșeau nu mai aveau fesul pe cap, pentru că era plin de ouă și știam
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din prelucrarea carcasei se includ în noțiunea de carne, respectiv: cap, picioare, urechi, buze, grăsimi (inclusiv slănina), oase, sorici, cozi de porc. Produsele din carne supuse cotei de 9% șunt: salamuri, cîrnați, afumături, șuncă, toba, pastrama, slănina prelucrata, aspicuri și răcituri, alte preparate din carne. Preparatele culinare, semipreparatele de tip "Gospodina" preparatele și conservele din carne cu legume, paste făinoase, orez sau altele asemenea șunt supuse cotei de 18%; b) peste și produse din peste, inclusiv semiconserve și conserve, exclusiv icre
DECIZIE Nr. 5 din 10 martie 1995 privind aprobarea soluţiilor referitoare la aplicarea unitară a prevederilor unor articole din Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 9/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111727_a_113056]
-
medievale timpurii. a puțuli = a curăța (germ. putzen) a răcăși = a face curățenie a slobozi = a da drumul, a elibera a zmicura = a curăța boabele de porumb de pe știulete a zminti = a greși abros = prosop ai = usturoi (fr. ail) aite = răcituri, piftie belehâză = piele atârnata blid = farfurie boactăr = conductor bolta = alimentară bolund = nebun budigăi = chilotei cu mânecuța bumb = nasture buraca = ceață cetârnă = streașina chischineu = batic chischinuț = batistă chișamfău = alt accesoriu atelaj cică = coadă cipca = dantelă copârșău = sicriu corbaci = bici cornenci = corn
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
secetoase(Dumitru Copil). Aspectul vremii pe două, trei zile îl ghicesc la Bobotează. Ei știu că dacă Boboteaza află ger aspru îl moaie, iar dacă vremea e moale aceasta pune ger. Femeile pregătesc mâncare pentru două zile, de obicei nelipsind răciturile cu carne de porc. Se crede de asemenea că postul din ajunul Bobotezei este cel mai bun pentru norocul casei, al holdei și mai ales pentru visarea „rândulitei”, adică a ursitei. In această zi umblă „cârnicii”, iar după plecarea lor
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
și firmele de artizanat organizează expoziții cu vânzare.<br> Festivalul Castanului se ține la începutul lunii octombrie primăria oferind porții de castane fierte turiștilor. Producătorii locali vând la festival castane din pădurile lor la cel mai mic preț.<br> Festivalul răciturilor se ține tot toamna la Vila Ursu de pe Valea Tismanei sau în satele vecine.<br> Un fapt istoric de mare importanță pentru continuitatea noastră în spațiul carpatic este bine dovedit la Tismana. Toate lăcașurile de cult de pe teritoriul orașului Tismana
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
și cînepă. Pentru bărbați țeseau brîie din lînă. Din blănuri făceau cojoace, bondițe, căciuli. Din lînă toarsă femeile, fetele, împleteau broboade, îmbrăcăminte pentru iarnă. Încălțămintea o confecționau din piele, bunăoară opincile. Boierii purtau cizme și ghete. Din mîncărurile preferate erau: răciturile, sarmalele, plăcintele, zama, sosul, friptura, copturile cu nucă, dulciurile, jambolul, brînza, mămăliga, ș.a. Casele se făceau din nuiele lipite cu lut, acoperișul era din stuf ori șindrilă. Casele boierilor băcioieni se deosebeau de cele țărănești. Erau construite din piatră, acoperite
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
de astăzi, putem spune că această a evoluat într-o măsură foarte mică. Cele mai gustoase bucate se prepară cu ocazia diferitor sărbători: de Paști, Anul Nou, Hramul satului, Crăciun nunți, cumătrii și cu alte ocazii. Se pregătesc bucate tradiționale: răcituri, miel, găină umplută, sarmale, saralii, cartofi cu carne, precum și alte feluri, intrate în obicei odată cu trecerea anilor. Pe parcursul mai multor secole pîinea era coaptă din mălai. Pe timpul lui Dimitrie Cantemir (înc. Sec. VIII) pîinea coaptă din mălai se consuma zilnic
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
sărbători, creștinii respectă Postul Crăciunului, care se încheie în ziua de Crăciun după liturghie. Tăierea porcului în ziua de Ignat (la 20 decembrie) este un moment important ce anticipeaza Crăciunul. Pregătirea mâncărurilor capătă dimensiunile unui ritual străvechi: cârnații, chișca, toba, răciturile, sarmalele, caltaboșul și nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Crăciun. Nașterea lui Isus în artă
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
Piftia (răciturile sau aiturile) este un preparat culinar din grupa gustărilor reci obținut prin fierberea îndelungată a bucăților de carne (porc, vițel, curcan, cocoș, gâscă, pește) cu os și cartilaje, în asociere cu legume, zarzavaturi și diferite condimente. Carnea se spală și
Piftie () [Corola-website/Science/324189_a_325518]
-
dată fiind declarată oficială de către parlament. Crăciunul este o sărbătoare creștină care celebrează Nașterea Domnului Iisus Hristos, în Republica Moldova fiind cca. 3.270.000 de ortodocși (93,34% din populația țării). Pe masa de Crăciun sunt nelipsite cozonacul, sarmalele, piftia (răcitura), cârnații de porc, caltaboșul și vinul roșu. Există și obiceiul de a se mânca mămăligă de Crăciun, obicei cu conotații magice. A doua zi de Crăciun este prăznuit "Soborul Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu". Un obicei de Crăciun este colindatul, practicat
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
Ziua Națională (10 Mai, în acea vreme) a coincis cu sărbătoarea Paștelui. Dejunul regelui a fost bogat și s-a servit, cu acel prilej, „Bullion de pasăre, morun și nisetru cu sos Ravigot, ouă roșii, șuncă cu aspic, gelatină (adică răcituri) de pasăre, maioneză cu raci, salata rusească de legume, miel fript, salată verde, prăjituri, cașcaval, portocale, migdale și stafide". S-a băut vin Bordeaux roșu, vin alb de Drăgășani și șampanie. Potrivit autoarei cărții „Viața cotidiană la Curtea Regală a
Paștele la Casa Regală. Meniul unei mese de sărbătoare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103062_a_104354]