1,724 matches
-
venea acea chemare abia șoptită. În curtea casei, cumpăna fântânii despica luna plină. Încet, un glas suav îl chema: „Vino, hai vino! ”. Înaintă mirat, pe urmele glasului fetei, „Vino, hai vino! ”, pe aleea ce ducea spre fântâna din care se răcorea încă de mic. Aplecându-se, în oglinda ei se reflecta chipul melancolic al unei fete de o fermecătoare inocență, luminat de razele lunii. La vederea lui schiță un zâmbet: - Ai venit! Sunt eoni de timp, prin timp, de când te caut
FATA DIN VIS de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1462369992.html [Corola-blog/BlogPost/376519_a_377848]
-
cald și îi era sete. Din ce stăteau de vorbă, din aceea era mai volubilă, mai îndrăzneață și plină de fantezii în vorbire și gesturi. - Ștefan, spuse ea la un moment dat făcându-și vânt cu mâinile ca și când s-ar răcori, nu ți se pare că aici este prea cald? Ce zici? Nu-i mai plăcut acum pe malul mării? Să simți răcoarea nopții, cum te răsfață briza mângâindu-ți trupul înfierbântat de tinerețe și... știi tu..., să asculți țipătul pescărușilor
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
plutitor de nebunii. Nu aminti nimic fetei de intențiile sale, cum nici fata nu-i aminti de dorința de a fi pe barcă. Amândoi aveau aceeași dorință. De a fi la bordul bărcii. Înlănțuiți într-o îmbrățișare tandră de îndrăgostiți, răcoriți de adierea vântului ce încrețea valurile mării, pășeau pe dig ca doi soldăței în timpul defilării. Având pașii mai mici, la un moment dat Dalia îl călcă pe Ștefan pe picior. - Scuză-mă. Nu a fost cu intenție. Te-a durut
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
mult. Era un fenomen pe care-l trăia pentru prima dată. Se abandonă în brațele bărbatului ce pusese stăpânire peste voința și corpul ei, răspunzându-i la sărutări. Doar noaptea plină cu stele și vântul care bătea necontenit, le mai răcorea temperamentul. Ștefan o luă în brațe și o duse la capătul digului de beton ce se înfigea adânc în mare. Mai departe se reliefau siluetele mai multor ambarcațiuni ancorate în larg. O așeză cu șezutul pe balustrada digului și apoi
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
Tu, Doamne! Trece-mă prin liniști și înțelegeri mai sus decât le am acum! Caișii au început să stârnească adieri albe și verzi, agitând albinele și mâhnirile. Mi s-a înrourat obrajii iar mâinile mi-s prea mici să-i răcorească. Un singur lucru trebuie să mă mâhnească și să mă îndurereze: păcatul. - Sunt eu sigură că printre caiși nu am făcut mii de neîngăduiri? Referință Bibliografică: Când ne ascundeam după caiși / Lilioara Macovei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1539
CÂND NE ASCUNDEAM DUPĂ CAIŞI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1426749294.html [Corola-blog/BlogPost/370251_a_371580]
-
mai fi și legendă. Peștera este împărțită în mai multe sectoare cu diferite denumiri. Senzația pe care am avut-o vizitând această Peșteră, a fost a unei lumi de basm, nimic nu părea natural, ci spectacular, fantastic. După ce ne-am răcorit în Peșteră, temperatura ei fiind în jur de un grad, am ieșit la suprafață. Era cald, era vară și le-am povestit celor cu care venisem despre Târgul de fete de la Găina, ceea ce știam de la părinți. Nu ne mai puteam
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
unchiul Predoiu Ilie, (țârcovnic la sfânta Biserică de la Vale, cu hramul Sfântului Dumitru) fiiul mamei Lisaveta, soră cu bunica Ana Voican de la Știrbești. Doamne, cum mai călătoream pe aripile imaginației... însoțit de bădița Mihai: la „izvorul zânelor” în care-mi răcoream „piciorul gol”, săream „în barca mică îngânat de glas de ape”, iar seara „la măsuța mea de brad” priveam în tavan cercul luminos ce-l desena flacăra lămpii cu gaz, când liniștea era perturbată de neastâmpărații șoricei ce se zbenguiau
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1405185970.html [Corola-blog/BlogPost/349223_a_350552]
-
aceste trăiri, pe care le păstrez în suflet (de peste șase decenii și jumătate) ca pe niște odoare scumpe, am venit la Ateneul Român să-i aduc un omagiu fierbinte bunului meu tată spritual, Mihai Eminescu. O ploaie măruntă ne-a răcorit fețele pentru câteva minute, iar când s-a auzit muzica de fanfară a Reprezentativei Armatei, dirijor loc. col. Aurel Gheorghiță, bunul Dumnezeu și-a aruncat privirea peste fiii care-i aduceau coroane de flori la statuia Sa (operă a sculptorului Gheorge
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1405185970.html [Corola-blog/BlogPost/349223_a_350552]
-
văzându-mă fumând, iubiri trecute. Jaruri nestinse, văd fumegând, trezind focuri încă aprinse, în inima mea, întrebându-mă, dacă sunt același, sau am ajuns un altul, visând săruturi, în vara asta, cu mult soare, acoperindu-mi sufletul, cu umbră ta, răcorindu-l discret și-atât de tare, încât stau și mă întreb, de ce mi-atât de sete, de tine, oare ? Sunt același nebun, care te vrea, fiindu-mi sufletul acoperit de-o umbră, ce nu e una oarecare, e doar a
VISÂND SĂRUTURI de COSTI POP în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 by http://confluente.ro/costi_pop_1470571084.html [Corola-blog/BlogPost/381426_a_382755]
-
cormorani, berze, stârci și alte păsări ale deltei, zburătăceau pe lângă mal, la pescuit, sau căutându-și cuiburile, unde puii așteptau hrana cea de toate zilele. Din când în când, treceau pe lângă noi bărci ale pescarilor sau mici șalupe. Vântul ne răcorea, făcându-ne să uităm disconfortul din tren și de pe peron, cauzat de căldura unui început de mai, ce anunța o vară fierbinte. Fiind zi de joi, speram ca tot weekendul să fie frumos și să nu plouă, chiar dacă aveam cu
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444627371.html [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
câțiva pui de somn, cel mai mare având puțin peste kilogram, trofeul lui Gică. Dezamăgiți, dar totuși optimiști în ceea ce privește următoarea zi, ne-am strâns sculele, le-am depozitat în cort, apoi ne-am pregătit de culcare. Mai întâi ne-am răcorit în canal, cu o baie în apa plăcută, numai bună pentru scăldat, apoi ne-am luat amândoi porția de somn binemeritat. Dimineața, cafeaua era parcă mai delicioasă și sufletul ne era plin de speranța că ziua de sâmbătă va fi
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444627371.html [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > TU PESCĂRUȘ! Autor: Margareta Merlușcă Publicat în: Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului Tu pescăruș pribeag ce-aduci mireasma mării, În fiecare dimineață fereastra mi-o deschizi, Fruntea fierbinte mi-o răcorești cu roua zării, Iar cartea amintirilor, cu aripa ta o închizi. Dar eu rămân pe insula pierdută, În marea zbuciumată a dorinței Și caut micuța stea demult căzută, Pe țărmul nostalgiei și-al speranței. De răsfoiești al vremurilor îngălbenite pagini
TU PESCĂRUȘ! de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/margareta_merlusca_1488395020.html [Corola-blog/BlogPost/382848_a_384177]
-
se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor. Ridică plosca grea deasupra capului și apa rece ce se scurgea îi răcorea pentru câteva clipe ceafa nădușită. Ziua era lungă și arșița mare, așa că fiecare strop de apă trebuia drămuit, să ajungă pentru tot timpul cât stă pe câmp. Era obosit și fără chef de muncă și îl durea tare spatele, stând
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
grajd și le aruncă un braț de fân verde adunat din flora spontană crescută rară pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din păi pe patul din polatră, lângă cămașa scorojită de transpirația din timpul zilei și se duse să se răcorească la uluc. Îi era foame și simțea nevoia să golească o strachină cu o zeamă caldă, apoi să se întindă un pic pe pat, poate adoarme știind că la ora patru dimineața trebuia să se întoarcă să lege în snopi
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
nările și sufletul, întărind legătura cu cei plecați. După cele obișnuite, fiii satului, cu mulțumirea datoriei îndeplinite, se îndreaptă spre casa părintească, dacă a fost întreținută, acesta fiind cel mai fericit caz, putând să stea să se odihnească, să se răcorească puțin, așezându-se la masă, rememorând amintiri din filmul copilăriei, fiecare colțișor din casă, din curte având pelicula lui bine conservată, ce prinde viață la fiecare vizită. Apoi să deretice puțin, să curețe curtea, pregătind-o să reziste până data
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
flori adună, în faguri să le depună. Mierea fină, aromată, Regine-i va fi donată, bine s-o gospodărească familia să-și hrănească. Mai spre seară, florile își închid corolele, roadele să protejeze, fructele să modeleze. Roua-n zori le răcorește, căldura le rumenește, seva le dă vitamine, Soarele - arome fine. În livadă am revenit, fuctele s-au pârguit... le-am cules în coșulețe, pe copii să îi răsfețe. Cireșe, vișine, nectarine, caise, piersici, cu arome fine, pere-n galben aurite
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Roadele_naturii.html [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
flori adună, în faguri să le depună. Mierea fină, aromată, Regine-i va fi donată, bine s-o gospodărească familia să-și hrănească. Mai spre seară, florile își închid corolele, roadele să protejeze, fructele să modeleze. Roua-n zori le răcorește, căldura le rumenește, seva le dă vitamine, Soarele - arome fine. În livadă am revenit, fuctele s-au pârguit... le-am cules în coșulețe, pe copii să îi răsfețe. Cireșe, vișine, nectarine, caise, piersici, cu arome fine, pere-n galben aurite
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Roadele_naturii.html [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
cu milă, apoi o luă agale la vale pe o cărăruie. În zare, pe golul alpin, zări o stână părăsită. Trecu de ea și coborând prin arșița soarelui spera să pătrundă în curând în pădurea deasă de brad să se răcorească și să-și potolească setea cu apă rece de izvor. Dar spre surprinderea sa pădurea era defrișată alandala. Puțin mai la vale văzu un lac și se grăbi ca să facă o baie. Dar cu cât se apropia cu atât un
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1397138397.html [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
De fluturi și de zumzet de albine, Stau pomii încarcați cumulta roada, Și fructele atârnă, măi să cadă! E vară iar câmpiile cu holde Si-arata aurul în spice blonde, Ce pe-nserat abia le-adie vântul Când se porneste-a răcori pământul! E vară iar și marea-i mai albastră, Cresc florile în fiecare glastra, Și munții poart-a turmelor povară, Când peste tot pmantul, iar, e vară! Mandre flori, Cu petale colorate Toporași și viorele Cât de mult aș vrea să
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/tela_mocanu_1497371178.html [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
stăncile cărunte De pădurile umbrițe Și de frunze vestejite! Dor de deal și dor de vale, Dor de roșu din petale, Dor de vânt și dor de soare Și de muguri dând în floare! Aș vrea Intr-a valurilor spumă, Răcorit de briză mării, Să mă las purtat de vise, Lângă mal în pragul serii ! Și înconjurat de ape Să mă las scăldat de soare, Si topit apoi de raze, Să mă tot scufund în mare! Să mă plimb printre catarge
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/tela_mocanu_1497371178.html [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
aștept în fiecare dimineață în fiecare seară iar rugile-mi curg cu seninătate și bucurie precum curge nisipul în clepsidră... număr bob cu bob clipă cu clipă și mă rog... mă rog cerului să te ocrotească și muntelui să-ți răcorească sufletul și mării mă rog să-ți dea puterea valului lovind stânca mă rog să fii ....așa cum te simt Limpezime de suflet Îmi limpezesc privirile-n boabe de rouă cu buzele arse de doruri le sorb liniștită răcoarea din ierburi
POEME DE DRAGOSTE (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_de_dragoste_2_.html [Corola-blog/BlogPost/366683_a_368012]
-
și, îndrăznesc acum să mă confesez, că afară de dumneata, nu mai am pe nimeni, mă tem să nu mă aștepte vremuri și mai grele. Seara când mă culc, îmi închipui că ești alături și îți simt mâna subțire și catifelată răcorindu-mi cu dragoste fruntea înfierbântată. Mă consolez cu gândul că alții o duc mai rău decât mine și nu au parte de boarea mângâierii dumitale. Pentru că totdeauna se află alături de noi alții care o duc mai greu și, ei la
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_30_ion_untaru_1349147494.html [Corola-blog/BlogPost/359051_a_360380]
-
-mi o zi nouă... Limpezește-mi mințile! Îmbrățisează-mă când cerul Își oglindește-n val albastrul... Zeul pasiunilor, de foc, Cavaler, pe murg măiastru! Aprinde dorul și pasiunea... Păcatul și dorința... În brațe vei avea vulcanul... Lava-ți va topi ființă! Răcorește-mă spre seară Când amurgu-i pe cărare... Fă-mă să mă pierd de dor Așteptând o sărutare! Si cand noaptea se coboară În umbrele cu chip de stele... Aprinde-mă cu-al tău apus... Fi Soarele iubirii mele! Citește mai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ada_segal/canal [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
Dăruiește-mi o zi nouă...Limpezește-mi mințile!Îmbrățisează-mă când cerulîși oglindește-n val albastrul...Zeul pasiunilor, de foc,Cavaler, pe murg măiastru! Aprinde dorul și pasiunea...Păcatul și dorința...În brațe vei avea vulcanul...Lava-ți va topi ființă!Răcorește-mă spre searăCând amurgu-i pe cărare...Fă-mă să mă pierd de dorAșteptând o sărutare! Și când noaptea se coboarăîn umbrele cu chip de stele...Aprinde-mă cu-al tău apus...Fi Soarele iubirii mele!... VIII. FANTEZIE ȘI LEGENDĂ, de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ada_segal/canal [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
umple ograda de umbre, Focul mielului se varsă-n pământ. Tata se așează în capul mesei cu toată livada, Împărțindu-ne din feliile inimii Și sângele mielului ne curge pe barbă-n jos, Și sevele nucului se preling în brazdă, Răcorindu-ne explozia verii din piepturi. În micul voievodat de la marginea râului Seninul are la rădăcină fântâna, Frunzele legănându-se mă cheamă Și respiră adânc între cer și cumpăna ei. Apoi acolo, în lăzile de zestre ale mamei Din podul casei
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_acuz_adev_al_florin_tene_1391600293.html [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]