20,710 matches
-
câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Gloria Limbi Române, poem de Al Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 950, Anul
GLORIA LIMBI ROMÂNE, POEM DE AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Gloria_limbi_romane_poem_de_al_florin_tene_1375877220.html [Corola-blog/BlogPost/360407_a_361736]
-
câmpiilor.// Rostiți un cuvânt în Limba Română/și veți auzi/mângâierile mamei/și vorbele tatei grele ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./ Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi/ca Miorița./ Când îmi aplec urechea de
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
Infinit , iar poetul ,conștient de lucrarea sa , nu va putea niciodată să fie suspendat într-un punct imobil , ori în zona confortului intelectual , adică în spațiul trăirilor dobândite pe calea ideilor recepționate .Marea autenticitate eminesciană își are aici una dintre rădăcinile sale . Opera poetică autentică este o intervenție în Absolut , o sinfonie ce vibrează în spațiu și timp definită la Spațiu și timp infinite ,ea este , în fiecare Timp al său ,o structurare ce tangențiază filozofia implicată ,a noțiunilor fundamentale ale
METAFORA CA RITM AL GÂNDIRII POETICE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Metafora_ca_ritm_al_gandirii_poetice.html [Corola-blog/BlogPost/348097_a_349426]
-
leagănă de jur împrejurul sacrificiului de piepturi reflexia glasului meu curge-n mutilarea cuvintelor colecționarul de vene a ridicat prețul de astăzi nimeni nu mai moare de unul singur se va întruni un comitet de jurați să decidă omorâtul sângele va gusta rădăcinile tăișului din inima fiecărui socrate ce decide să piară în țipătul dezgolit al arenei oare aș putea plagia o întâlnire autentică cu moartea? Referință Bibliografică: reflexia glasului meu curge cuvânt / Daniel Dăian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 267, Anul
REFLEXIA GLASULUI MEU CURGE CUVÂNT de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Reflexia_glasului_meu_curge_cuvant.html [Corola-blog/BlogPost/355664_a_356993]
-
avut la purtător prin ea. Uneori nu mă lașai de mână Nici în somn, din vise, nu plecai, Când am însetat mi-ai fost fântână, De-am trecut prin iad tu mi-ai fost răi. Prinde glas muțenia și țipă, Rădăcina prind cuvintele, Mersul spre zenit și-a pus aripa, Înfloresc în noi narcisele. Mi-a fost dor... Te-aș culege din ochiul deschis înspre zori, dintr-un iris de frunze, de iarbă și flori, te-aș sorbi din potirul cel
ÎNFLORESC ÎN NOI NARCISELE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1488994930.html [Corola-blog/BlogPost/373503_a_374832]
-
ei fizică, trupul ei, sunt bune și ajută pe cei care o servesc. Ajută chiar și pe cei care vor să o dea jos!” Făcând o asociere de idei cu instalarea dictaturii în România, înlocuirea monarhiei cu republica, schimbarea din rădăcină a atâtor lucruri în România și statornicia din Anglia monarhică, ASR construiește o temă de discuție incitantă și remarcabil formulată ca stil și termeni. Distrugerile față de „acea coloană vertrebală, acea infrastructură simbolică, figurată a României”, prin alungarea Regelui sunt în
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
Fiecărui psalm în parte Varsă-i lacrimă fierbinte Și-ai să vezi, temeri deșarte Vor fugi de cele sfinte. De-ai să simți că ai pierdut Sensul vieții și credința Poți s-o iei de la-nceput Implorând la cer - căința. Rădăcina deznădejdii Prinde viață atunci când omul Are sufletu-n primejdii Și păcate cu duimul. Vindecarea - stă în tine, Taina e-n mărturisire, Convertirea ta devine Drumul către mântuire. Când dușmanii cu-ndârjire ... Citește mai mult Când ai sufletu-n genunchiși nu
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
ieșireStrânge grijile-n mănunchiși citește din psaltire.Fiecărui psalm în parteVarsă-i lacrimă fierbinteși-ai să vezi, temeri deșarteVor fugi de cele sfinte.De-ai să simți că ai pierdutSensul vieții și credințaPoți s-o iei de la-nceputImplorând la cer - căința.Rădăcina deznădejdii Prinde viață atunci când omulAre sufletu-n primejdiiși păcate cu duimul.Vindecarea - stă în tine,Taina e-n mărturisire,Convertirea ta devineDrumul către mântuire. Când dușmanii cu-ndârjire... XII. BUNICA MEA, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1912 din
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Cum m-au învățat străbunii. Tai din noduri gordiene Și alerg doar prin poiene Iar prin ochiul dimineții Văd doar frumusețea vieții. Dintr-o scoarță de copac Simt cum ramurile tac, Iar din muguri de lumină Cum se naște-o rădăcină. Pe aripă de cocor Gândul meu e călător. Zbor prin clipe efemere Să dau ceasului putere. Plâng în doine și balade Când tarâna parcă arde, Mă preling într-un izvor Ca să scap de al meu dor. Aud clopotul tăcerii Prevestind
TRECĂTOR de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1420815388.html [Corola-blog/BlogPost/350104_a_351433]
-
nou concept muzical menit să provoace publicul la o experiență artistică impresionantă. Spectacolul „Incantations for Bela Bartok” va fi prezentat, în premieră la Cluj, pe scena Operei Maghiare. Teodora Enache îl are ca partener în această călătorie de explorare a rădăcinilor muzicale pe Theodosii Spassov, muzicianul bulgar care a readus în sfera muzicii contemporane unul dintre cele mai vechi instrumente din lume, cavalul. Spectacolul se dorește o inedită expunere a muzicii lui Bela Bartok, aducând alături de comorile folclorice culese de compozitor
Coolt-week! by http://www.zilesinopti.ro/articole/9318/coolt-week [Corola-blog/BlogPost/99002_a_100294]
-
au însemnat o cale Și de lumina ei să nu te-ndoi! Ce nobilă, ce trainică putere Avură ei, sărmani plugari și-oieri Când se rugau prin tainice unghere În limba asta, plină de tăceri. Ce teafără-i și dreaptă rădăcina, Întreg copacul pare un tumult, În ochii lor n-a scormonit rugina De două mii de ani și mai de mult Și-oriunde-ar fi prin viață să te duci, Mânat de vreme și purtat de soartă, Tu nu uita de Semnul Sfintei
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_inven_nicolae_nicoara_horia_1392634592.html [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
nr. 1530 din 10 martie 2015 Toate Articolele Autorului S-a ridicat blestemu-n termometru acolo unde un azi l-a-nlocuit pe ieri în acea noapte în care strigătul era atât de înalt și atât de adânc ecoul iar ramurile au îmbrățișat rădăcinile până s-au transformat în argint viu un intrus ce așteaptă în carnea mea punctul de topire. Referință Bibliografică: Aldehide / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1530, Anul V, 10 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena
ALDEHIDE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1425965872.html [Corola-blog/BlogPost/378189_a_379518]
-
viața ei se va schimba și că avea să-și continue drumul pe o altă cărare decât cea la care se gândise până atunci, dar nu avea puterea de a se opune, nu dispunea de forța de a curma din rădăcină mica tulpină a necunoscutului ce se prefigura în buchetul vieții sale. Gândurile nu-i dădeau pace și fără să vrea, se simțea atrasă de acest bărbat necunoscut ce intrase samavolnic în viața ei, fără să ceară voie, fără ca ea să
LANSARE DE CARTE A EDITURII SEMĂNĂTORUL LA GALAŢI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_a_editurii_se_cristea_aurora_1385927921.html [Corola-blog/BlogPost/344452_a_345781]
-
spre verile din noi. Pe-o ramură respiră din clipa muribundă Din anotimp rănit și cer înnegurat, O ultimă sămânță, sublimă și fecundă, Ce poartă amintirea sărutului curat. Cu pas grăbit m-apropii și tâmpla-mi urc spre tine În rădăcini mă prind hrănit de-al tău cuvânt, Să nu te las să pleci în negura ce vine Și plumbul să ne-apese adânc pân’ la pământ. Prind drumul tău grăbit, prin noaptea de lumină Și-n curgerea de stele, în
AMINTIREA SĂRUTULUI CURAT de DANIEL DAC în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1478534293.html [Corola-blog/BlogPost/382239_a_383568]
-
nu are decât vina Catifelei dulci a pielii, Otrăvita și divina Fierbere a fierbințelii Clocotind foliculina Dând s-o bea acelor ce li-i Mai virgină ca virgina - Infidelii și rebelii Ce-n viol strivesc tulpina, Gineceul îndoielii, Carnea trufei, rădăcina, Seva dulcelor micelii, Ce, brutali, sparg violina Gemetelor și scâncelii, Ce-n cătușe pun lumina, Vocea, plânsetul bocelii, Sugrumându-și balerina Ca-ntr-un lied al lui Bocelli Și-și ucid demenți regina Înfigând flama răcelii, Împroșcând adrenalina Cu tăișul
CAROLINA... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Carolina_romeo_tarhon_1385371429.html [Corola-blog/BlogPost/347245_a_348574]
-
Tăceri solzoase/ Vor face schela să se prăbușească!’’. Sună frumos, foarte frumos aceste versuri, deși nu credem că tăcerile, oricât ar fi de solzoase, au cum să facă schela să se prăbușească, ci poate doar să înflorească... Adică să prindă rădăcini și să urce, săgeată fulgerătoare, spre cer, precum legendarul, miraculosul vrej de fasole din poveste... Atât de suculentul, gâlgâitorul volum de 766 de pagini al lui Theodor Răpan este, vrând-nevrând, prin gustul călătoriei de neînfrânat, o hologramă(pseudo?) a capodoperei
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
iubitei, Se-agită și vibrează la orice adiere; Sub cerul de alamă - în nuanțele piritei - Își scutură parfumul de poame și de miere. Dacă-ți așezi, cu grijă, urechea pe pământuri, Auzi cum se frământă, plângând că se usucă, Noianul rădăcinii - crescută-n patru vânturi - Și chiar cum crapă-n ramuri, furiș, coaja pe nucă. Citește mai mult TABLOU DE SEPTEMBRIEde Nicolaie Tony DINCĂCiorchinii copți, în vie, se lăfăie la soare,Visând cu jind la Raiul în care vin s-or
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
iubitei,Se-agită și vibrează la orice adiere;Sub cerul de alamă - în nuanțele piritei -Își scutură parfumul de poame și de miere.Dacă-ți așezi, cu grijă, urechea pe pământuri, Auzi cum se frământă, plângând că se usucă,Noianul rădăcinii - crescută-n patru vânturi -Și chiar cum crapă-n ramuri, furiș, coaja pe nucă.... Abonare la articolele scrise de nicolaie dincă
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -ƷIS Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2123 din 23 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Sufixul -ʒis/-aʒis/-(a)nʒis provine din turcă (-ci). Se adaugă la substantive și rădăcini verbale de origine turcă sau rromă (genuine și integrate). Este productiv. Formează substantive de declinarea V̀/s, -des, ce pot avea și funcție adjectivala. Se pot obține forme distincte de feminin, cu terminațiile -a la sg. și -es la
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1477214101.html [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
să te-ntâlnești, Atunci când cerurile-i vin,-nsetate- De puritatea vieții femeiești. Numai o stea o va strigă pe nume, Lumina ei albastră va cădea -n năframa, Și timpul, dacă s-a opri, ca prin minune, Se va opri la rădăcina sufletului ei de mamă... LILIA MANOLE Referință Bibliografica: ESENȚĂ FEMEII / Lilia Manole : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1605, Anul V, 24 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lilia Manole : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ESENŢA FEMEII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1432492646.html [Corola-blog/BlogPost/367584_a_368913]
-
iubească poveștile. Și dacă de regăsește în ele un sâmbure de adevăr, sunt cu atât mai fermecătoare. Astăzi, vă voi spune o poveste adevărată, din care s-a născut, altă poveste, la fel de adevărată. Poveste-n poveste, poveste din poveste, cu rădăcini în realitatea noastră cotidiană. Fiindcă, la tot pasul întâlnim și auzim povești, suntem părtași la o sumedenie de întâmplări cărora știm, ori nu știm să le dăm interpretare. Totul a pornit de la o scrisoare pe care am scris-o unui
CÂND NINGE CU ARIPI DE ÎNGERI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_darului_vietii_cand_ninge_cu_aripi_de_ingeri_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/350867_a_352196]
-
Autorului delicatețea spațiului dintre puncte sprijin aleargă ascultătoare pământiul nopților drum întunecat de sfâșietoare povară tâmpla rotund de gleznă sângera neliniște lumea ascunsă-n plete uimește vântul cu nerăbdarea trăitului de margini în tălpi ai ascuns viitorul tânăr ca o rădăcină de suferință oglinzile tale nu-mi recunosc glasul la încheietura dreaptă brațul încorsetat cu moartea ceasurilor nu și-a găsit niciodată trupul am uitat să mai număr viețile din fiecare monedă uitată-n pleoape scânteia de speranță necoaptă imploră calea
CALEA TATĂLUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Calea_tatalui.html [Corola-blog/BlogPost/355564_a_356893]
-
Tolstoi, „Quo Vadis” de Henryk Sienkiewicz, „Numele trandafirului” de Umberto Eco. Octavian CURPAȘ: În poezia „Scara cu flori” spuneți: „Iar când se-aprind tăceri de piatră/ Și nu mai știm ciopli lumina/ Alunecăm pe scara florii/ Să luăm în brațe rădăcina.” Rodica Elena LUPU: Așa este, „iarba verde de acasă,/ să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă.” Octavian CURPAȘ: Să ne întoarcem la rădăcina poetică a Rodicăi Lupu. Vorbiți-ne despre debutul dumneavoastră. Rodica Elena LUPU: Nu-s de seamă
INTERVIU CU RODICA ELENA LUPU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_rodica_el_octavian_curpas_1338980012.html [Corola-blog/BlogPost/358191_a_359520]
-
de piatră/ Și nu mai știm ciopli lumina/ Alunecăm pe scara florii/ Să luăm în brațe rădăcina.” Rodica Elena LUPU: Așa este, „iarba verde de acasă,/ să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă.” Octavian CURPAȘ: Să ne întoarcem la rădăcina poetică a Rodicăi Lupu. Vorbiți-ne despre debutul dumneavoastră. Rodica Elena LUPU: Nu-s de seamă vorbele, când nu se văd faptele. Am debutat la editura Curtea Veche cu „Vacanțe, vacanțe”... o carte despre călătoriile mele prin Europa. Octavian CURPAȘ
INTERVIU CU RODICA ELENA LUPU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_rodica_el_octavian_curpas_1338980012.html [Corola-blog/BlogPost/358191_a_359520]
-
eleganță, de tradiție și nu numai. „Mă fascinau litografiile cu oceanul de furtună cenușii imagini ce scăpărau sub frunte lumini copil fiind, trimiteam scrisori la lună sperând c-o să crească o casă pentru mama din crengi așezate de mine și rădăcini.” Al. Florin Țene este un adevărat prestidigitator liric, oferindu-ne un adevărat spectacol al cuvintelor îmbinate cu imaginile create de acestea: „Omul a început să fluiere a pagubă, Spunându-și în sine că are păsărici a cap: - Doamne, de-o
GLASUL MĂRII ÎNŢELES DOAR DE SUFLETUL SENSIBIL, CRONICĂ DE ELENA BUŢU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Glasul_marii_inteles_doar_d_al_florin_tene_1365581907.html [Corola-blog/BlogPost/345813_a_347142]