286 matches
-
casele lor, precum și pe mulți alți români notabili din Cernăuți și Bucovina. Procurorul intentă "Arboroasei" și membrilor ei proces de "naltă trădare" fiindcă: 1. Comitetul trimisese telegrama sus-citată către primarul Iașului. 2. Că, cu ocazia unei mici serbări, membrii "Arboroasei" rădicară toaste în sănătatea românilor, a domnitorului Carol I și a vitezei armate române. 3. Că au fluierat în clasă pe profesorul de dreptul roman când își permise acesta să insulte națiunea română, și 4. Fiindcă Societatea "Arboroasa" a stat în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu sânt decât o lungă și sângeroasă tragedie. Din afară încep a veni tătarii și cazacii, de preste Dunăre vin turcii cu vecinicele lor războaie ba asupra unuia, ba asupra altuia; înlăuntru, după stingerea dinastiei, se împerechează boierii în partizi, rădică Domni efemeri spre a-i răsturna iarăși, iar din când în când câte un tiran îneacă si revoltele, dar și dreptatea, într-o mlaștină de sânge și fărădelegi. Și cu toate acestea, cu toată grozăvia acestor vremi, ele nu sânt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
strâmtoare, ajuns-am cu rugăminte divanul Măriei Sale hanului stăpânului nostru, rugîndînd și cucerindu-ne ca să ne isprăvească puțină nevoie numai pentru dobitoace, și păstorii noștri să se poată pășuna pe unde părți de loc a Moldovei de pe care ne-am rădicat noi, fiind acele părți de loc de această dată nelocuite de raiaua Moldovei, și, deșerte aflîndu-se acele părți de loc, ne-am rugat ca să avem voie a ne pășuna dobitoacele noastre o samă de vreme. Deci Măria Sa hanul, milostivindu-se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ne vor arăta ispravnicii și zapcii marginilor Moldovei, iară peste voia lor să nu avem a călca aiurile, și despre car[e] ne-ar arăta ci că este de trebuință lăcuitorilor Moldovei îndată fără nici o întîrziere să avem a ne rădica dobitoacele. Și, osebit de aceasta, apucîndu-ne noi să dăm Măriei Sale Domnului Moldovei alîm îndoit pe bucatele noastre, Măria Sa plecând către poftă și porunca (? ) Măriei Sale hanului și sfătuindu-se la aceasta și cu ai săi boieri ai Moldovei, într-acest chip
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
precum se cade. Și pe locurile unde s-ar pășuna vitele noastre, oricând ne-ar arăta și ne-ar zice boierii ce s-au zis mai sus cumcă părțile acele sânt trebuitoare pentru lăcuitorii Moldovei, îndată să avem a ne rădica dobitoacelor de acolo fără nici o întîrziere și price. Iar pentru alîmul îndoit apucîndu-ne noi ca să dăm Măriei Sale Domnului Moldovei, Măria Sa n-au primit a ne lua alîm îndoit și ne-au arătat că gândul M[ăriei] S[ale] nu este
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
că guvernul are de gând a înființa o bancă de fițuici (Zettelbank) și că aceea are să umple țara cu caimele. La aceasta "Romînu" ne dă următorul dementi: Voind a da deodată mai multe lovituri în creditul statulul, atât de sus rădicat de guvernul actual, opozițiunea inventă zilele din urmă un neadevăr mai cutezător, mai sfruntat decât toate. Guvernul, după zisele opozițiunii, ar fi în ajunul de a emite încă 60 sau 70 de milioane de hârtie monetă, fără nici o garanție, deoarece
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
odată de Achil și numiți în vechime elini, se numesc în vremea lui vlachiți mari (G. Pachymeres în Mich. Paleol[og], I, 30) Nicetas din Chonae mărginește Megale Vlachia la inelul de munți și la țara de coline care se rădică deasupra șesului, iar șesul central, locuit de fricoșii și nerăzboinicii greco-slavi, îi place să-l numească. Tesalia. Dar oare rabinul Beniamin nu spune lămurit cumcă vlahii locuiesc la munți și se coboară în regiunea grecilor pentru a-i prăda? În
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care se duc a împopora diferitele școale din străinătate. Milioanele cheltuite acolo pentru a aduce în schimb câte o diplomă de doctor sau licențiat, adesea numai diploma fără știința, acele milioane, dacă s-ar întrebuința în țară, ar putea să rădice la noi foarte sus nivelul instrucțiunii publice, iar prin însăși aceasta și prestigiul nostru național. Cauza migrațiunii tinerilor, motivul ce se invoca necontenit, pe drept sau pe nedrept, este starea cea defectuoasă, necompletă, neîngrijită a învățămîntului superior. Avem niște fragmente
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
În contrazicere flagrantă cu spiritul de dreptate și de înfrățire generală care a inspirat legile noastre, organice, lăsând într-o fatală părăsire deprinderile ospitaliere ce disting dintre toți vecinii săi pe poporul nostru, noi ne-am apucat atunci orbește să rădicăm, chiar pe pragul pactului nostru social, un fel de meterez neesplicabil, care ― drept să vorbim - nu avea, când s-a făcut, nici o rațiune plauzibilă de a fi și care, în riguroasa lui formă, nu era nici prudent, nici românesc, nici
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
decât cetățeanului român, pentru ca să nu fie lipsit de dreptul politic ce este legat de dânsul. Prevăd însă că anevoie se va putea dobândi aceasta; greutatea cea mare avem s-o întîmpinăm tocmai din partea proprietarilor mari. Acei cari au să se rădice în contra acestei dispozițiuni au să fie tocmai conservatorii, cari fac atâta paradă de patriotism astăzi; deja i-am auzit zicând că printr-o asemenea măsură moșiele ar pierde din valoarea lor. Mă tem dar că această garanție vii fi foarte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu negreșit prin Constituțiune, ci printr-o lege specială - o măsură împrumutată de la poporul cel mai liberal, de la englezi. În Englitera nu poate nimeni să fie cîrcimar decât în virtutea unei patente reînnoite pe fiecare an de magistratul comitatului. Dacă se rădică vreo reclamațiune în contra unui cârciumar, magistratul coroitatului are dreptul de a-i refuza reînnoirea patentei. Putem adopta și noi această măsură, luînd-o de la poporul cel mai civilizat. {EminescuOpX 262} Dăm această atribuțiune a magistratului comitatuIui din Englilera consilielor noastre județene
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
apelor, deoarece altfel, la fiecare inundare, rembleurile ar fi fost ca niște zagazuri ce ar fi oprit apele și ar fi adus mari pagube proprietăților învecinate. Direcțiunea societății n-a voit însă a ținea seamă de ordinile guvernului și a rădicat rembleurile fără a face toate podețele de scurgere cerute. Atunci guvernul, prin adresă formală, a declinat orice responsabilitate, declarând că toate daunele ce ar rezulta din refuzul societății de a se conforma cererilor lui vor privi pe Societate, adică fondul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
doreau schimbarea raporturilor sociale în interiorul raporturilor de putere ale regimurilor liberale italiene. Note 1 Maurice H. Dobb, Economia politică e capitalismo, Einaudi, Torino, 1950, p. 250. 2 Stein Ungelvik Larsen, Bernt Hagved, I fasciști un opera indispensabile per capire le rădici e le căușe di un fenomeno europeo, Ponte alle Grazie spa, Firenze, 1996, p. 50 . 3 Gheorghe Dimitrov, La Terza internaționale, Romă, 1945, pp. 4, 6. 4 Lev Trotsky, Ecrits 1928-1940, vol. ÎI, Quatrième Internaționale, Paris, 1958, pp. 5-6. 5
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
capitalismo, Einaudi, Torino, 1950. Felice, de Renzo, Le interpretationi del Fascismo, Editori Laterza, Bari, 1995. GRAMSCI, Antonio, ENZO, Santarelli (îngrijita de), Sul fascismo, Editori Riuniti, Romă, 1973. Stein, Ungelvik Larsen, Bernt, Hagved, I fasciști un opera indispensabile per capire le rădici e le căușe di un fenomeno europeo, Ponte alle Grazie spa, Firenze, 1996 . Togliatti, Palmiro, Raporto sul fascismo, Datanews editrice, Romă, 1955. Togliatti, Palmiro, "A proposito del fascism" (1928), în Societa, nr.4,1952. Trotsky, Lev, Ecrits 1928-1940, vol. ÎI
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
2004) 35. POPA RADU-BOGPAN, fiul lui Popa Ioan-Petra și Milița-Luminița, născut la data de 11 decembrie 1967 în localitatea Ploiești, județul Prahova, România, cetățean american, cu domiciliul actual în S.U.A., 1718 Rockefeller Lane, Redondo Beach, California 90278.(3628/2004) 36. RĂDIC STELA, fiica lui Oancea Ion și Elena, născută la data de 16 iunie 1949 în localitatea Sibiciu, județul Buzău, România, cetățean iugoslav, cu domiciliul actual în Serbia, Localitatea Petrovaradin, str. Majurska nr. 4.(2642/2004) 37. ROTMAN JUDITH, fiica lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170244_a_171573]
-
1841, după cum rezultă din pisania aflată deasupra ușii: "„Așa să lumineze lumina voastră înnaintea oamenilor ca să vază faptele voastre cele bune și să slăvească pre tatăl nostru cel din cerurĭ. Drept aceea și eŭ Lazăr Calenderoglu, împreună cu alțĭ ajutătorĭ, aŭ rădicat din temelie această sf. biserică, puind hramurĭ pe Sf. pr[ooroc] Ilie, Învierea Sf. Lazăr și Sf. iera[r]h Alexandru, spre pomenirea de vecĭ, în zilele prea-înnălțatuluĭ nostru Domn Alexandru Dimitrie Ghica VV. și a preaosfințituluĭ Mitropolit a toată
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
Deși desfigurată prin o decorațiune recentă, lipsită de gust, ea păstrează încă în liniile sale aspectul atrăgător al vechilor noastre case boierești. În ea a locuit, mult timp, Gh. Mârzescu, jurisconsult, profesor și om politic. (Foto-Regal) Pag. 161. Obeliscul leilor, rădicat din voința prințului Mihail Gr. Sturza, puțin după urcarea lui pe tronul Moldovei, pentru comemorarea redactărei și aplicațiunei Regulamentului Organic. Monumentul se găsește pe aleea principală din grădina Copou. (Foto-Regal) Pag. 163. Un colț în Sala pașilor pierduți, la Palatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
sută, însă această combinațiune, mai repetăm, nu atrage lichidarea. Altminteri țara va plăti 3 1/2 procente și 8 procente în timp de peste 75 ani de acum înainte la niște acțiuni pe cari nimeni nu le va sili să-și rădice cursul peste 50 procente. Iată în definitiv tabloul scurt dar exact al situațiunii ce ne-ați creat cu fericita afacere; cât despre cuvântul de lipsiți de patriotism ce ne adresați, el vi se întoarce fără să ne dăm osteneala de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și să ne punem cu toții, cu seriozitate, cu bărbăție, pe lucru, românește; căci de vom continua a ne învîrti în loc, a ne mina și a ne sfâșia unii pe alții, desigur vom cădea, vom cădea mai curând decât ne-am rădicat și căderea noastră va fi ireparabilă, va fi o cădere rușinoasă. (Aplauze). Acestea sunt cuvintele, în adevăr dureroase, pe cari bătrânul liberal, d. Dum. Brătianu, a crezut de cuviință, spre a-și scoate puțin focul, să le pronunțe ocupând fotoliul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lor. Cestiunea libertății Dunării nu putea dar să nu deștepte mari îngrijiri în toată țara. De când acest mare fluviu a fost redat liberului trafic al popoarelor România a renăscut la o nouă viață politică și economică și repede s-a rădicat acolo unde se află astăzi. Românii țin dar la păstrarea libertății Dunării ca la cea mai puternică garanție a existenței și a viitorului lor. {EminescuOpXII 426} Mare a fost neliniștea țărei când a văzut că, în contra tratatelor și a principiilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Mai este un alt pasaj, unde tot d. Mihălescu spune că au venit samsari pentru ca să mijlocească să dea carăle de rechiziție. Și mai este un al treilea pasaj important unde d. Mihălescu zice: "Eu, d-lor senatori, cred că am rădicat numai un mic colț al acestei scabroase cestiuni". Acest cuvânt poate nu este cunoscut de toți, da, cuvântul scabroasă cestiune este sinonim cu scandaloasă cestiune. Prin urmare onor. d. senator Mihălescu zice: "Am rădicat o parte a vălului ce acoperea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
d-lor senatori, cred că am rădicat numai un mic colț al acestei scabroase cestiuni". Acest cuvânt poate nu este cunoscut de toți, da, cuvântul scabroasă cestiune este sinonim cu scandaloasă cestiune. Prin urmare onor. d. senator Mihălescu zice: "Am rădicat o parte a vălului ce acoperea această scandaloasă afacere; nu sânt satisfăcut de raportul comisiunii, căci, într-o asemenea gravă cestiune, după mine, s-a trecut cu repeziciune, încît nu-mi rămâne decât să arăt mulțumirile mele d-lui Grăjdănescu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și al doilea, dacă însuși Senatul nu simte necesitate ca să aducă lumină completă în această afacere, lumină care, după afirmările d-lui Mihălescu, comisiunea nu a procurat-o într-un mod satisfăcător; căci d-sa zice că comisiunea nu a rădicat vălul întreg care acopere această afacere. De aceea, d-lor, eu cred că guvernul se va grăbi a răspunde la interpelarea care a făcut-o deja d. Mihălescu și pe care eu nu fac decât a o reproduce și a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
d-lui ministru de finanțe o interpelare sau, mai esact, să-mi emit părerea într-o cestiune de resortul d-sale. Această cestiune, d-lor, este privitoare la imprimarea în genere a efectelor statului. Dar mai întîi fiindcă s-a rădicat ieri o asemenea cestiune în Cameră pe când eram absent și fiindcă s-a ridicat sub impresiunea unor sentimente pe care le-a calificat onor. d. ministru de finanțe, înaintîndu-se niște neesactități de fapt, neesactități intenționate. D. președinte: Vă rog să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la locul ce să chiamă Direptatea și i-au întrebatu pre toți: iaste-le cu voie tuturor să le fie domnu ? Ei cu toții au strigat într-un glas: În mulți ani de la Dumnezeu să domnești.» Și décii cu toții l-au rădicatu domnu și l-au pomăzuitu spre domnie mitropolitul Theoctistu. Și de acolea luo Ștefan Vodă steagul Țărâi Moldovei și să duse la scaunul Sucevii.” În istoriografia noastră relatarea cronicarului a fost primită ca atare, iar majoritatea istoricilor români au crezut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]