98 matches
-
cărnoase ce mai rămăseseră nemîncate de păsări. Ai dreptate, îl aprobă Ilinca. Dar ai auzit ce se pune la cale în sat? Ce-anume? întrebă Bărzăunul mirat, fiind sigur că-i ceva rău în ceea ce-l privește. Domnul Nicanor, domnul Răgălie, domnul doctor Stănescu și alții vor să ne ia pe toți care am fost atunci la Peștera Liliecilor și să mergem din nou acolo, ca să cărăm ciolanele acelea de... mamuți, de lilieci, ori naiba mai știe de ce, la școală. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
la ora 8 dimineața, într-o duminică. Era o zi senină și călduroasă și toți participanții păreau foarte veseli, punîndu-și mari speranțe în reușita expediției. Încă înainte de ora hotărîtă, lîngă cantonul părăsit se și adunaseră aproape toți. Mai lipseau Iancu Răgălie și, culmea-culmilor, nimeni nu s-ar fi așteptat la așa ceva, nici Bărzăunul nu sosise. În, sfîrșit, Iancu Răgălie se arătă venind grăbit și-și ceru scuze că, tocmai cînd se pornise încoace, fusese chemat la telefon de Inspectoratul școlar județean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
veseli, punîndu-și mari speranțe în reușita expediției. Încă înainte de ora hotărîtă, lîngă cantonul părăsit se și adunaseră aproape toți. Mai lipseau Iancu Răgălie și, culmea-culmilor, nimeni nu s-ar fi așteptat la așa ceva, nici Bărzăunul nu sosise. În, sfîrșit, Iancu Răgălie se arătă venind grăbit și-și ceru scuze că, tocmai cînd se pornise încoace, fusese chemat la telefon de Inspectoratul școlar județean pentru o situație urgentă. Cînd auzi că Bărzăunul era singurul care nu sosise, se înfurie numaidecît: Măi, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Ilinca o zări pe mama acestuia trebăluind prin curte. Se apropie cît mai mult de gard și-i strigă: Tanti Simina, Ticu e-acasă? E-acasă, drăguță... Doarme. De ce-l cauți? Păi... îl cheamă urgent domnul secretar Nicanor, domnul profesor Răgălie și... și noi. Trebuie să-i comunic ceva. Chiar în clipa aceea Bărzăunul scoase capul pe geam, chior de somn și buhos. De cum dădu cu ochii de Ilinca îi spuse să-l aștepte doar o clipă. Și, într-adevăr, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Și începu să alerge din toate puterile înaintea Bărzăunului. Eh, zise Bărzăunul alergînd mereu în apropierea Ilincăi. N-am dormit deloc toată noaptea, că am avut foarte mult de lucru... Am adormit abia în ziuă... Știi ce-am făcut? Domnul Răgălie, continuă Ilinca fără s-o intereseze ce anume a făcut Bărzăunul, zicea că nici nu vrea să te mai vadă și că să plecăm fără tine. Credea că vrei să pui iar la cale vreo sperietură. Dar le-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
din mîini unul o sacoșă mică, în care avea o tartină și trei mere, iar celălalt bluza de la trening pe care o dezbrăcase din cauza alergăturii. Deci, în afară de Nuțu și Matei, expediția se bucura de participarea domnului Nicanor, a lui Iancu Răgălie, a doctorului Pompiliu Stănescu, a arheologului Ovidiu Ardei, a actorului Petrică Ciuraru de la Teatrul Național, aflat în concediu în sat, precum și a Ilincăi, a lui Virgil, Vlad, Tomiță, și bineînțeles, a Bărzăunului. Erau, așadar, 10 persoane. Toți se îmbrăcaseră cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
străduia, sub orice stîncă ar fi căutat, păstrăvii nu voiau să se lase prinși, iar Ilinca arunca în el cu pietricele, ironizîndu-l. În scurtă vreme Bărzăunul deveni eroul zilei și toți cei mari, cu excepția domnului Nicanor și a cumnatului său, Răgălie, îi adresară cele mai grozave laude. E de la sine înțeles că asemenea laude, spuse în gura mare de față cu Ilinca, nu plăcură deloc lui Vlad și nici lui Virgil. Dar nu se manifestară în nici un fel. În timp ce păstrăvii sfîrîiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
mai vorbească tare și să fie foarte atenți la colții stalactitelor. După cîteva zile de la această expediție, în ziarul județean apăru un articol destul de amplu, reluat apoi în esență și de presa centrală, din care reproducem cîteva fraze: "...Arheologul Iancu Răgălie, cunoscut cititorilor noștri cu ocazia altor valoroase descoperiri, a făcut, zilele trecute, nu departe de localitatea Poiana, o descoperire extraordinară. În afară de faptul că s-a dat la iveală o nouă peșteră de o frumusețe inegalabilă, pentru descoperirea căreia au mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
peștera respectivă au fost scoase la iveală, după minuțioase și îndelungate cercetări, oase de mamuți și de alte specii de animale ale cavernelor de acum cîteva milioane de ani. Noua peșteră a fost denumită de principalul ei descoperitor, arheologul Iancu Răgălie, " Cuibul viselor", un patetic și inspirat apel adresat tuturor speologilor și iubitorilor de drumeție din țara noastră...". După ce în articol se vorbea pe larg și despre alte descoperiri formidabile din această peșteră, printre care desene rupestre, unelte și arme ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
că, în loc să ne batem pentru a arăta întregii lumi adevărul, stăm ca niște papă-lapte și așteptăm să ne pice para mălăiața drept în gură. Aflați voi că eu am rupt ziarul cu poza mea, acela în care se laudă domnul Răgălie cu marea sa descoperire și l-am dat pe foc în fața mamei! Eu n-am nevoie de minciuni! Voi nu vedeți că acuși trece vacanța și n-am reușit să facem mai nimic? (Nu-i reproșați nimic Ilincăi, dar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
lovim cu bolovani grei, poate se sparge, propuse Virgil sătul de muncă. Ba n-are sens s-o spargem, se opuse nea Petrică. Cine știe ce rost o fi avînd? Mai bine s-o lăsăm așa cum este și să-i spunem domnului Răgălie să vină cu niște oameni pricepuți. Nici așa nu-i bine! pufni Bărzăunul. Adică cum? Noi o descoperim și să vină alții să tragă foloasele? Hai să mai încercăm! Și începură iar să tragă de lespede, icnind și spetindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
brâncă Lăsară fierul rânced și lemnul buretos? În loc de aur, pieptul acelui trist Argos Ducea o lână verde, de alge năclăite, Pe când la pupă, trase - edec ca niște vite Cu țeastă nămoloasă și cornulețe mii, Treceau în brazda undei șirag de răgălii. Sub vântul drept, caicul juca tot mai aproape. Atunci, cu ochi de seară și-abia deschise pleoape (Căci, grei de-ngîndurare, nămeți mă năpădeau), Cu ochi ce cheamă somnul din goluri și îl beau, Îmi deslușii deasupra, înghemuit pe-o bârnă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
timp relativ scurt am rămas locului pentru a observa vegetația și a găsi din priviri ceea ce căutam. Nu am găsit ceea ce căutam, în schimb am observat că dacă mai fac câțiva pași voi găsi o poiană pentru că se vedea printre răgălii o splendoare de lumină de la razele soarelui. Așa am și făcut, după ce m-am zgâriat puțin făcând câțiva pași spre poieniță, apare un loc unde se tăiase un copac, cu multă iarbă și cu tot felul de flori care mai
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
adâncă dinspre canal, unde nu exista pericolul să te lovești de pietrișul de pe fundul apei și nici de alte corpuri străine, deoarece în amonte mai exista un stăvilar cu grătar special, care separa apa ce intra în canal de crengile, răgăliile sau de buștenii rătăciți. Mai sus de acest prim stăvilar se contura o zonă foarte întinsă a Bistriței cu zeci de plute și mii de bușteni ce-și așteptau rândul la ferăstraiele gaterelor fabricii de cherestea a domnului Felder, "Bicazul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
domn pe care nu-l mai văzusem eram cineva, făceam mereu cunoștințe cu oameni noi și căruia directorul i-a așezat respectuos scaunul sub fund, m-a invitat la o voroavă și a început cam așa: "Bine mă ratatule, mă răgălie periculoasă, dar de când mori tu de grija prieteniei dintre popoare?" Nu știu cum s-a făcut, dar s-a nimerit ca și tata să fie prin preajmă. Era chiar în fața biroului directorului. După ce n-am reușit să-i fac să înțeleagă cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
nu a murit de frig. și nu a murit de frig, pentru că, azi se încălzea cu un pom, tăiat, din mărunta livadă, mâine cu altul, și tot așa. Până la ultimul. Apoi, din via, care, nefiind lucrată, au rămas doar niște răgălii, au început să fie rași, de pe fața pământului, butuceii, nenorociți cum ajunseseră să fie. Până când s-au terminat și ăia. Lumea trecea pe drum; o parte din ea, care mai cunoștea câte ceva, din povestea în general nepopularizată, a celor doi
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
nu numai legionarului și Mișcării Legionare, ci însuși neamului românesc. Vitejia și dăruirea legionarului au fost scut pentru Biserică și Neam. Unii, vitejia și dăruirea legionarului, le-au considerat râvnire de măriri fiindcă ei, handicapați mintal și spiritual, sunt niște răgălii de ars în foc, sunt cioburi ridicole din adevăratul om. Ei au mers până la nebunia de a afirma că jertfele legionare sunt misticism și naționalism infantil. Da! Jertfa supremă a eroilor legionari Ion Moța și Vasile Marin, căzuți pe frontul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
o fi azi cu oamenii de stau toți ascunși pe-acasa? se minună Busuioc, ieșind pentru cine știe a câta oară în pragul cârciumii și uitîndu-se pe uliță. Că de la mușterii ca tine slabă nădejde de viață, măi Spiridoane! Spiridon Răgălie băuse o măsură de țuică și o plătise. Ar mai fi cerut, dar știa că Busuioc nu-i dă pe datorie, fiindcă mai e scris acolo la catastif și nu se înlesnește cam de mult să zvârle ceva și să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
aș sări pe el și-n goană aș scurta, prin câmpi, șoseaua!... D. CIUREZU Originalitatea poeziilor lui D. Ciurezu stă în interpretarea haiducismului printr-un simț de sine viguros și optimist: De câte ori trec sara prin colnic Spre Golul-Drincii-n sus, la răgălii, Se vânzolesc în mine patimi vii Și pe prăsea strâng pumnul meu voinic. Chiotele și gesturile vitejești din poezia populară, convenționale acolo, sunt dezvoltate plastic, în sensul unei pure risipe a energiei: Dinspre Parâng Din urmă luna un vânăt rîng
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ilie Florea comună Ulmeni, județul Călărași 3 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 92 Nichifor Marin comună Ulmeni, județul Călărași 4 ─────────────────��────────────────────────────────────────────────────────────── 93 Voicu Silica Călărași, Aleea Constructorului, bl. J28, ap.56, județul Călărași 3 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 94 Adem Emene Călărași, str. Sloboziei nr.33, județul Călărași 3 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 95 Răgălie Valentina comună Roșeți, județul Călărași 3 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 96 Dima Melania comună Roșeți, județul Călărași 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 97 Drăgoi Dumitru comună Roșeți, județul Călărași 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 98 Ene Gabriel comună Roșeți, județul Călărași 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 99 Lazăr Georgeta comună Roșeți, județul Călărași 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 100 Enache
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155624_a_156953]
-
Ene Gabriel comună Roșeți, județul Călărași 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 99 Lazăr Georgeta comună Roșeți, județul Călărași 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 100 Enache Ecaterina comună Roșeți, județul Călărași 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 101 Boroghina Gheorghe comună Roșeți, județul Călărași 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 102 Stanciu Ionel comună Roșeți, județul Călărași 3 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 103 Răgălie Dinu comună Roșeți, județul Călărași 4 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 104 Răgălie Lazăr comună Roșeți, județul Călărași 4 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 105 Scotoc Voica comună Soldanu, județul Călărași 4 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 106 Rusu Viorica comună Modelu, str. Flacăra nr.23, județul Călărași 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 107 Petre Rozalia comună Soldanu, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155624_a_156953]
-
Lazăr Georgeta comună Roșeți, județul Călărași 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 100 Enache Ecaterina comună Roșeți, județul Călărași 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 101 Boroghina Gheorghe comună Roșeți, județul Călărași 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 102 Stanciu Ionel comună Roșeți, județul Călărași 3 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 103 Răgălie Dinu comună Roșeți, județul Călărași 4 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 104 Răgălie Lazăr comună Roșeți, județul Călărași 4 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 105 Scotoc Voica comună Soldanu, județul Călărași 4 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 106 Rusu Viorica comună Modelu, str. Flacăra nr.23, județul Călărași 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 107 Petre Rozalia comună Soldanu, județul Călărași 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 108 Ion Victoria comună Soldanu, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155624_a_156953]
-
nu numai legionarului și Mișcării Legionare, ci însuși neamului românesc. Vitejia și dăruirea legionarului au fost scut pentru Biserică și Neam. Unii, vitejia și dăruirea legionarului, le-au considerat râvnire de măriri fiindcă ei, handicapați mintal și spiritual, sunt niște răgălii de ars în foc, sunt cioburi ridicole din adevăratul om. Ei au mers până la nebunia de a afirma că jertfele legionare sunt misticism și naționalism infantil. Da! Jertfa supremă a eroilor legionari Ion Moța și Vasile Marin, căzuți pe frontul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]