9,450 matches
-
lagunei substanța își tăia venele o fi cu putință e cineva o boare de slavă atinge floarea reginei crescută acolo pe un colț de univers numele întâmplării e privit cu sfială n-ai de ales lângă tine un fulg își rănește aureola dar cine să scoată din flăcări infinitul ce adie în captivitate să fie cu putință o întrebare un licăr mistuie rodul cu urechea la pândă năvălitorul azi noapte i s-a dat un semn de-nvoială cu dropiile închipuirii
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/9025_a_10350]
-
devălmășie cu oarbele mele întoarceri frunzele se despică și cad femeia copacului alăptează prunci somnoroși cum invizibilul doare pacea înseninată pe lume coboară pe umerii mei prea grăbiți să se clatine prea lucizi o aripă de fluture îi mai poate răni August Uite că iar se aprind licuricii pe malul apei am văzut libelule de cobalt într-o zi a lui august când fructele îmi pătaseră bluza când pe degete îmi ningea un polen străveziu când încheiasem o carte dedicată amurgului
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/9603_a_10928]
-
am îndoieli, din păcate suspiciunile mele nu sunt demonstrabile, nu sunt însoțite de dovezi... În 1999 a participat la ultima mineriadă. Atunci, când nu mai întrezărea nicio ieșire din hățișul fără sfârșit, a venit foarte ciudat eliberarea sa. A fost rănit la un picior în schimbul de focuri de la podul acela de peste Olt. A rămas paralizat. Și ăia au zis gata, nu mai aveau ce face cu el, l-au aruncat ca pe o jucărie stricată. I-ar fi luat și viața
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
un bilet despre mine, sau un abonament la un tren de mare viteză, sau carnetul meu de cecuri în alb, sau măcar o daltă subțire ca un desfăcător argintat de conserve cu care să deschid o scoică fără să mă rănesc abia acum am sentimentul că pot să ies de aici că merit să urc pe muchia plină de nisip a craniului meu ca pe o scară de lemn putrezit sidefată de mare Melcul Eu când îmbătrânesc mă strâng în jurul meu
Poezii by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/9834_a_11159]
-
îmbrăcăm unii ca alții ne amestecăm unii cu alții pentru cîteva clipe încă ne tăvălim în urmele viselor de peste noapte mult mai tîrziu decât niciodată ne întîlnim Hotel Eidolon cîndva și undeva Geraldine spune că nu e geloasă că e rănită de cînd privisem fotografia prințesei Ileana la optsprezece ani În studioul Julietta te-ai îndrăgostit în cap - îmi spune Geraldine te-ai îndrăgostit în cap ca poeții în cap ca Na! poeții - de cum ai zărit-o nu știu de ce prințesa
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]
-
Azi noapte Iisus mi-a intrat În celulă./ O, ce trist și ce-nalt părea Christ/ Luna venea după El În celulă/ Și-l făcea mai Înalt și mai trist/... S-a asezat lângă mine pe rogojină/ Pune-mi pe răni mâna ta !/ Pe glezne avea urme de cuie și de rugină/ Parcă purtase lanțuri cândva ... Unde ești, Doamne? Am urlat la zăbrele/ Din luna venea fum de cățui/ ... / M-am pipăit ... și pe mâinile mele/ Am găsit urmele cuielor Lui
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
vieții am Învățat multe lecții. Sper doar să le țin minte. Mi-a fost greu să accept că, uneori, umilința te face mai uman. Mândria mi-a ucis cândva iubirea, să țin minte să Învăț ceva și din asta. Am rănit câțiva oameni neintenționat. Ar fi trebuit să-i rănesc pe alții, intenționat, dar nu-mi pare rău că nu am făcut-o. Pun prea multe Întrebari și caut adevărul În locuri În care minciuna are tron. Nu sunt Închisă la
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
țin minte. Mi-a fost greu să accept că, uneori, umilința te face mai uman. Mândria mi-a ucis cândva iubirea, să țin minte să Învăț ceva și din asta. Am rănit câțiva oameni neintenționat. Ar fi trebuit să-i rănesc pe alții, intenționat, dar nu-mi pare rău că nu am făcut-o. Pun prea multe Întrebari și caut adevărul În locuri În care minciuna are tron. Nu sunt Închisă la minte dacă insist să rămân cine sunt. Ar fi
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
care se împotrivesc urcușului nostru duhovnicesc, cei dintâi sunt cei încredințaȚi cu poftele lăcomiei pântecelui, cu iubirea de argint și cei care ne momesc cu slava de la oameni, iar ceilalți vin după aceștia pentru a lua în primire pe cei răniți de ei, fiind, de pildă, cu neputință să cadă cineva în mâinile duhului curviei dacă n a fost doborât mai întâi de lăcomia pântecelui. Mânia nu poate tulbura pe acel ce nu luptă pentru mâncări sau bani, sau slavă. Și
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
nu putem scăpa de dracul întristării dacă nu ne-am lepădat de toate acestea. Nici de mândrie nu scăpăm, dacă nu ne eliberăm de iubirea de argint. Deci, e cu neputință să cădem în ispita vreunui drac, dacă nu suntem răniți mai întâi de acele căpetenii ale lor<footnote Evagrie Ponticul, Capete despre deosebirea patimilor și a gândurilor, cap. 1, în Filocalia..., vol. I, p. 62. footnote>. În același duh filocalic, Sfântul Isaac Sirul menționează că diavolul nu poate să se
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
unii oameni și de lumea aceasta cu lucrurile ei, căutând astfel să ne sustragă de la pregătirea noastră pentru viața veșnică. Cuviosul Isaia Pustnicul, nu ezită nici el să vorbească despre ispitele din partea dracilor, arătând că ei pregătesc arcuri și săgeți, rănind inima omului. Un demon săgetează ochiul ațâȚându-l spre pofte, altul săgetează auzul spre a asculta cu plăcere cele ce nu trebuie; altul, limba aceluia spre vorbirea împotriva altora și spre ascuțirea mâniei; altul mișcă pântecele spre lăcomie; altul mișcă
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
el. Nimic altceva nu mai conta În afara faptului că, lângă el, simțeam cum prind aripi și zbor. Acceptasem să devin femeiefemeia luideși mintea imi striga că, iubindu-l, fac doar un pact cu diavolul; un pact din care voi ieși rănită pe viață de cel pe care Îl credeam Îngerul existenței mele. Nici acum nu Înțeleg de ce am preferat durerea unei răni cauzate de iubire. Mă făcea să mă simt mai vie? Nu fusesem educată să am Încredere În fizicul meu
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
Sunt rănită de iubire. Dorința nepotolită a miresei după unirea cu Mirele ei la Sfântul Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum Introducere În debutul cărții In Canticum canticorum, Sfântul Grigorie ne propune o sinteză a diverselor etape ale vieții spirituale în funcție de ideea
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
că învățăturile divine, chiar dacă sunt lapte, au, după cum era de așteptat, o forță mult mai amplă decât vinul înțelepciunii umane<footnote R. A. Norris, „The Soul Takes Flight: Gregory of Nyssa and the Song of Songs” ..., p. 526-527. footnote>. Mireasa este rănită de iubire. Imagini trinitariene în Cântare. În cartea biblică Cântarea Cântărilor 2, 5, scrie: „... cu mere răcoriți-mă, că sunt bolnavă de iubire (rănită din dragoste)”<footnote Pentru o comparație a interpretării acestui verset de către patru comentatori (Origen, Grigorie, Bernard
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Soul Takes Flight: Gregory of Nyssa and the Song of Songs” ..., p. 526-527. footnote>. Mireasa este rănită de iubire. Imagini trinitariene în Cântare. În cartea biblică Cântarea Cântărilor 2, 5, scrie: „... cu mere răcoriți-mă, că sunt bolnavă de iubire (rănită din dragoste)”<footnote Pentru o comparație a interpretării acestui verset de către patru comentatori (Origen, Grigorie, Bernard de Clairvaux Și William de Saint Thierry), a se vedea McGinn, „Tropics of Desire: Mystical Interpretations of the Song of Songs”, în That Others
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
tot iubirea - Tatăl fiind cel care își trimite Fiul să străpungă inima miresei. Într-adevăr, binecuvântată este rana aceasta Și dulce este durerea prin care viața pătrunde în suflet<footnote Anthony Meredith, Capadocienii ..., p. 166. footnote>. Ce înseamnă să fii rănit din dragoste? Origen explică rana din dragoste în primul rând invocând imaginile biblice ale instrumentelor lezării - săgeți Și cuvinte - Și anume: „M-a așezat ca pe-o săgeată aleasă” Și „Primește cuvântul lui Dumnezeu de la Duhul ca să-l utilizezi ca
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
M-a așezat ca pe-o săgeată aleasă” Și „Primește cuvântul lui Dumnezeu de la Duhul ca să-l utilizezi ca pe o sabie” (Efes. 6, 17). Ambele texte subliniază înțelesul hristologic al rănii - Hristos Cuvântul este atât săgeată, cât Și sabie, rănind sufletul în interior. Pentru a explica ce simte sufletul rănit astfel, el apelează la tropul antic al străpungerii dulce-amărui a dragostei, astfel că textul vorbește de „rana dulce a Celui care este săgeata aleasă”<footnote Asupra istoricului acestei teme în
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
decât despre El, nu poate auzi nimic decât pe El, nu se poate gândi la nimic altceva Și nu poate dori, tânji Și spera la nimic care să-l salveze, atunci acel suflet poate spune în adevăr că « Am fost rănit de bunătate»”<footnote Origen, Comment. in Cant. Cant., edit. Baehrens, 194.6-13; trans., 198; cf. Bernard McGinn, „The Language of Inner Experience in Christian Mysticism” ..., p. 159. footnote>. Origen arareori vorbește în termeni atât de pasionali. Sfântul Grigorie de Nyssa
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
iubirii rănite. Rănile create de săgeată sunt frumoase Și dezirabile Și declanșează o dorință Și mai ardentă<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, XII, GNO, 366.6-7; In Canticum..., 377.20 Și 380.4-6. footnote>. Mireasa strigă, „Sunt rănită din iubire”, Și este imediat imersată într-un context apofatic, indicat de expresii Și imagini oximoronice ale uniunii. Ea își continuă strigătul, debordând de oximoroane, „O, frumoasă rană Și lovitură dulce prin care pătrunde viața”; pătrunderea săgeții deschide o ușă
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Și mai complexă, alegorie trinitariană (un pasaj purpuriu comentat Și de Martin Laird, care își găsește un omolog mai scurt, dar interesant, în comentariul Sfântului Grigorie la Psalmul 3, în volumul său, In inscriptiones Psalmorum. Aici sufletul (feminin)/mireasa este rănită de săgeata dragostei divine Și, apoi, devine la rândul său o altă săgeată gata de a fi lansată de arcașul divin. Suprapusă acestei imagistici (deja în transformare) se regăsește tema Cântării (Cântul 2.5-6) despre mâna stângă a iubitului aflată
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
stângă a iubitului aflată sub capul miresei, în timp ce mâna sa dreaptă îi primește trupul<footnote Această combinație de imagini se coroborează cu modificarea în imagistică din însăși Cântarea Cântărilor, de la cea a tragerii cu arcul la cea a căsătoriei: „Sunt rănită cu dragoste. Mâna sa stângă se află sub capul meu, iar mâna sa dreaptă mă va îmbrățiȘa”. footnote>. Când descâlcim aceste imagini discrepante, aparent haotic asociate, Îl întâlnim pe Tată ca arcaș, pe Fiu ca săgeată, iar Duhul este substanța
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
marginea acestui remarcabil pasaj: „Nivelul mistic atins de suflet (aici) a trecut în mod clar dincolo de «filosofia» dorinței”<footnote Sarah Coakley, „Re-thinking Gregory of Nyssa: Introduction - Gender, Trinitarian Analogies and the Pedagogy of The Song” ..., p. 440. footnote>. După ce este rănită de săgeata iubirii dumnezeiești, mireasa devine ea însăși săgeată. „Mirele Și arcașul sunt una. Iar mireasa Și săgeata sunt sufletul curățit, pe care arcașul o ia Și o slobozește în Ținta cea bună”. Un element oarecum neobișnuit în acest demers
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
noi. Această idee este ilustrată prin pilda Samarineanului milostiv și este atribuită calității de doctor a Sfântul Evanghelist Luca, desigur, omul cel mai în măsură să înțeleagă și să simtă „cât de greu și cât de grav este să fi rănit și părăsit la o margine de drum”(p.22). De la învățătorul de lege, care nu știa cine este aproapele, învățăm că atunci când nu știm ceva, să ne îndreptăm către Mântuitorul, Cel ce are răspuns la toate întrebările. Î.P.S. Sa
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
emoțional își conștientizează emoțiile și vorbește liber despre ele, recunoaște emoțiile celor din jurul său și comunică ușor despre ceea ce îl preocupă. De asemenea, copilul cu o inteligență emoțională dezvoltată știe să fie asertiv - știe să spună “nu” fără să îi rănească pe ceilalți, își gestionează în mod corespunzător emoțiile negative și are comportamente rezonabile și nu abandonează o activitate, nici atunci când devine dificilă. În fapt, trainerii în dezvoltare personală au menirea de a-i ajuta pe copii să fie încrezători în
Proiectul educațional “Vreau să fiu mare” Cursuri de dezvoltare personală a copiilor [Corola-blog/BlogPost/94031_a_95323]
-
numai un tiralior, pe care ar vrea să-l prindă. Asta se vede clar, după cum întinde mâinile, când într-o parte, când într-alta, dar zadarnic. Tiraliorul, cu țeava armei îndreptată spre dânsa, se ferește cu abilitate și râde sardonic, "rănind-o", dar nu o "împușcă", deși, pentru aspectul ei, ar merita să fie "împușcată", nu numai "rănită" prin ridiculizare. Mișcările, gesturile celor doi actori sînt cam la fel cu cele din jocul copilăresc "de-a baba-oarba", dar datorită atât culorilor
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]