4,392 matches
-
înainte celor adormiți, pentru că Însuși Domnul, întru poruncă, la glasul arhanghelului și întru trâmbița lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer, și cei morți întru Hristos vor învia întâi. După aceea, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiți, împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh, și așa pururea vom fi cu Domnul”. footnote>, menționează: „Dar trebuie să examinăm mai îndeaproape modul în care cei care «sunt prinși în nori» merg «să-L întâlnească pe Domnul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
după cuvântul profetului Isaia, care zice: «În ce chip se veselește mirele de mireasă, așa se va bucura Domnul de tine» (Is. 62, 5). Cineva lucrează ziua, dar dedică o oră rugăciunii. Atunci, în rugăciune, omul său cel dinlăuntru este răpit și (purtat) în adâncul cel nemărginit al acelui veac, (se împărtășește) de o mare plăcere, încât mintea lui, răpită acolo devine străină (de lumea aceasta). În acel timp uită cugetele cele pământești, pentru că mintea i se umple și este captivată
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
și efecte nenumărate, variate și nebănuite asupra semenilor noștri, apropiați sau îndepărtați, prezenți sau viitori și, într-o măsură variabilă, asupra tuturor celor care, într-un fel sau altul, vin în legătură cu noi și aceasta până la Judecata de Apoi. Păcatul ne răpește bucuria, ne distruge părtășia cu Dumnezeu și ne raliază diavolului dușmanul mântuirii noastre, produce dezbinare în sufletele noastre și în relațiile cu ceilalți, „face pe oameni nerușinați”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
tărie în contemplația dumnezeiască. Privirea lucrurilor sensibile, cu o simțire necălăuzită încă de o astfel de minte întărită, era periculoasă, din pricina lipsei lor de tărie în stăruirea în bine<footnote Ibidem, p. 321. footnote>, deoarece această contemplare poate atrage și răpi spre ea pe cel lipsit de tărie și-l poate împinge la gânduri, mișcări și preocupări necuviincioase. De aceea trebuia să crească mai întâi la capacitatea de a privi cu o simțire călăuzită de mintea înduhovnicită. Mai pe urmă continuă
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
sunt antologați poeți începând cu losif Balțan și sfârșind cu Petru Zadnipru - poema „Moldovenii”... Așa am aflat, pentru prima oară, despre poemele excepționale scrise de Grigore Vieru și alți mari poeți din Basarabia, pe care noi o știam pe veci răpită dar nu pierdută... vândută, răpită, violată, oprimată... dar totuși vie, proaspătă, românească. Atunci am înțeles ceva ce nu înțelegeam altfel și cu prima ocazie am trecut Prutul fără pașaport și-am rătăcit, aproape singur, prin Chișinău, câteva zile și nopți
IN MEMORIAM – DOINA şi ION ALDEA TEODOROVICI [Corola-blog/BlogPost/93833_a_95125]
-
Tragedia dureroasă cu care se confruntă familia Bodnariu și alte familii române ale căror copii le-au fost răpiți de autoritățile norvegiene continuă să impună subiecte noi de discuție. Și asta e un lucru bun. Acum două săptămîni am discuat despre disciplinarea copiilor. Observăm că în presă și dezbaterile media din România se discută tot mai mult despre familie
COPIII BODNARIU – AI CUI SUNT EI? [Corola-blog/BlogPost/93814_a_95106]
-
numai în ochii lui Eminescu, ci ai contemporanilor în general. De vină pentru toate acestea erau, natural, „străinii”, dar nu oricare și nu toți, ci numai otomanii (care supuseseră Moldova și Țara Românească și le sleiseră de sevă), rușii (care răpiseră Basarabia), austriecii („nemții”, ocupanții Bucovinei), ungurii (stăpânii Transilvaniei) etc. Și nici ei în totalitatea lor! Eminescu nu acuză nicăieri popoarele ca fiind demne de ură, ci doar pe conducătorii hrăpăreți, care luaseră ceea ce era al românului. Este semnificativ în acest
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
bunicul meu, căruia îi port numele, murise într-o închisoare din cauza unor bătăi crunte după câțiva ani de detenție. Avea sute de prieteni peste Prut, pe care i-a vizitat și când Basarabia era a noastră, și când ne fusese răpită. El nu a acceptat niciodată ca Prutul să fie o graniță. De aceea a murit. Nici el, nici eu, dar nici dumneavoastră nu trebuie să mai acceptăm ca Prutul să fie o graniță despărțitoare de neam. Mult mai târziu, la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93957_a_95249]
-
theatlantic.com/internațional/archive/2013/07/in-afghanistan-fathers-barter-daughters-to-settle-drug-debts/278217/ În Afganistan: Un tată încearcă să scape de datoriile din droguri vanzandu-si ficele unor traficanți de Fariba Nawa Am fost în căutarea ei timp de 10 ani. Aproape că am fost răpită în încercarea de a o găsi. Am scris o carte inspirată de această întâmplare, dar în seara asta am fost pe cale să vorbesc cu ea. Degetele îmi tremurau în timp ce formăm numărul de telefon primit de la mama ei. Ne-am întâlnit
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
măicuțelor când ne aplecau la sânul lor, tezaur mai scump decât viața, tezaur care, de l-am fi pierdut, de l-am pierde, de vom suferi vreodată ca cineva cu puterea sau cu înșelăciunea au cu moméle să ni-l răpească din mâinile noastre, atunci mai bine, mai bine să ne înghită pământul de vii, să ne adunăm la părinții noștri cu acea mângâiere că nu am trădat cea mai scumpă ereditate, fără de care nu am fi demni de a ne
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
zgomot prin viețile noastre în venele tale respiră tăcută o vidră nervii îți sunt un coș de țipari tăcerea ta adăpostește o monahie de pelicani ce râu spală picioarele noastre de sumbri magiștri ai unei științe inutile ce râu ne răpește iubitele și le duce în Hades ce viitură întunecată de fluviu tulbure de dorinți și de spaime ne mână de la spate cu vaiete elevi îndărătnici ce-au orbit cu cărțile-n brațe tomuri cu aurite cotoare cu semne ce nu
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
primă versiune în presa literară a vremii, autorul nu ne mai lămurește, considerând, probabil, amănuntul lipsit de relevanță. Numai că istoricul literar își are curiozitățile lui, la urma urmei sănătoase. Scopul de a surprinde esența creației unui poet nu-i răpește lui Ilie Constantin dreptul la independența opiniei, de unde și luări de poziție față de analiști înaintași celebri. Șerban Cioculescu este cenzurat acolo unde consideră lirica lui Ion Heliade Rădulescu sub aceea a lui Cârlova și Grigore Alexandrescu, și anume în termeni
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
vie - dacă și ea există - șterge uitarea morții ca pe un somn greu. O imagine a apei vii apare în Izvoarele, piesă din aceeași epocă a debutului: Izvoarele au un limbaj strict. / Ele ne silesc să-ngenunchem / spre-a ne răpi setea. / Înzestrate cu ea vorbesc ori tac. // Și nu cunoaștem altă nemurire. Putem vedea aici o artă poetică; dar dacă e vorba de un elan religios? Ori de o laică, nietzscheană, scrutare a realului în aspectele lui cuprinzător simbolice? Poetul
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
strict care le este atribuit în poem ni se adresează nouă, ființelor omenești. Actul de a ne potoli setea este unul de autoritate: Ele ne silesc să-ngenunchem, ca și de luare în stăpânire, vecină cu raptul : pentru a ne răpi setea. Gesturile naturale ale omului sunt splendid redate prin îngenuncherea, la care el e silit de autoritarii suzerani curgând la picioarele noastre, și prin inspirata răpire a setei omenești. Ultimele două versuri au nevoie de o completare : potolindu-ne setea
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
câștige favorul curtezanei, cinstește pe servitoarea ei cu un ban de aur. Murasaki a văzut scena, râde și, văzând că - după un joc al ei - cavalerul Tosa îi oferă bani, începe să-și bată capul cum va putea să-i răpească bogățiile. Dampe începe să se roage de Tosa să-i arate cum se mânuiește sabia, dar, după câteva exerciții, e rugat pe ascuns de Murasaki să se depărteze. Curtezana bagă venin în ceai, îi dă cavalerului, îl fură și fuge
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
Știi, era odată prințul Ar-thur, foarte chipeș, care avea un ducat și-l cam amenința pe regele Edward de la Londra, că făcea întruniri propagandistice, grupuri de reflecție etc. Și, ca să termine povestea, regele a trimis un comando, care l-a răpit pe Arthur din mijlocul familiei și l-a adus legat fedeleș în sala tronului. “O să-ți tai capul, că mă calci pe nervi”, a spus regele. “Nu se poate, Your Majesty, e o confuzie, sunteți dezinformat de servicii, slujitorii Majestății
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
styx psalmistul grec soare și văzduh și cer îmi despoaie de mister Maica-n octostih s-o trec - finule tot chinul e sângele prin athanor nu sudoarea din folclor timbrul vocii mi-a scăzut ritm retoric să risip? geniul îmi răpi ne/chip maraton la azimut melos bal ludiclumesc? pierdum chei a-l slobozi o dată în veac o zi zeii craniul ni-l rotesc munții scad și ape pier plâns la râs/versant invers vârful schitului e vers mișunând la învieri
Maica florilor de măr by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/14250_a_15575]
-
niște contururi, și pe care nimeni nu le bagă în seamă, ci acelea care s-au desprins de niște ființe vii și nu pot căpăta contur. ... A scoate pe om din starea de umbră înseamnă de cele mai multe ori a-i răpi din farmec..." Și chiar, pînă la urmă, a-i răpi din "realitate", din acea "realitate" imponderabilă, misterioasă, indefinibilă, care poate fi la fel de "reală ca orice prezență, ca oamenii în carne și oase, ca obiectele..." Toată această estetică a "umbrei" - inclusiv
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
seamă, ci acelea care s-au desprins de niște ființe vii și nu pot căpăta contur. ... A scoate pe om din starea de umbră înseamnă de cele mai multe ori a-i răpi din farmec..." Și chiar, pînă la urmă, a-i răpi din "realitate", din acea "realitate" imponderabilă, misterioasă, indefinibilă, care poate fi la fel de "reală ca orice prezență, ca oamenii în carne și oase, ca obiectele..." Toată această estetică a "umbrei" - inclusiv umbra adevărului, sau minciuna care nu minte, adică arta, teoretizată
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
se observe artistul Andrei Bodiu. Datorită distanței inevitabile dintre mentalitatea scriitorului postpașoptist și cea a cititorului de azi, am recitit "infidel" unele romane. Aceeași distanță în timp a oferit operei calități pe care inițial nu le-a avut sau a răpit unele identificabile la vremea apariției. Dacă din punct de vedere estetic nu sunt mari realizări, prin savoarea lecturii, aceste începuturi ale romanului românesc modern dezarmează intransigența percepției de astăzi. Cristian Măgură Iuvenal, contemporanul nostru? artea de debut a Alexandrei Ciocârlie
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
elan de o sinceritate neîndoielnică. - Dar, Maestre, am rostit cu îndrăzneală, în momentul acesta reputația mea se află sub ocrotirea dumneavoastră, nu pot să-mi doresc mai mult decît acest fapt care mă onorează. Cuvintele mele păreau că i-au răpit graiul. Găsisem cea mai adevărată motivație, care pornea din sentimentele de prețuire ale Maestrului și, poate, dintr-o afecțiune a lui, care se raportau nu numai la tinerețea mea, ci mai cu seamă la izbînda ce se săvîrșise cu cîteva
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
dl Djuvara însuși a avut de înfruntat nu o dată pericole și dificultăți personale. Ceea ce s-a întîmplat, cam în aceeași vreme, istoricului turcolog Aurel Decei sau celui care a condus ocuparea ambasadei reperiste de la Berna, Oliviu Beldeanu - care au fost răpiți dincolo de Cortina de fier - s-ar fi putut abate și asupra d-sale. Cu curaj, cu patriotism, dar și cu o surprinzătoare - obligatorie! - abilitate diplomatică, dl Djuvara a știut și a putut ajunge - nevătămat - la capătul misiunii sale. Este drept
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
convinși. Ar fi fost, într-adevăr, împotriva firii ca o națiune care-și cîștigase cu greu independența să lupte alături de Austria, monstrul devorator al popoarelor mici. Mai mult chiar decît atît, ar fi fost o trădare, căci românii din Transilvania răpiți împreună cu teritoriul lor de către Imperiu visau de secole să se alipească celor din principate. Carol era neamț din neamul Hohenzollern. Dar de buna lui credință nu se îndoia nimeni. Chiar dacă nu-și uitase originea, domnea de peste patruzeci de ani. Îi
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
m-am gândit că aș putea să fac un asemenea gest de mulțumire. Am fost tare dezamăgită,deoarece pe 22 la ora 19.00,nu erau decât aprox 50 de persoane.Mare păcat,pentru că 5 minute ar trebui să-și răpească fiecare din timpul lui pentru a face asta odată pe an,în memoria unor oameni care au luptat cu pieptul gol pentru libertatea pe care o avem astazi.Dragos,te felicit încă odată pentru inițiativa!! - si daca ma vor întreba
Lumânări împotriva uitării by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82547_a_83872]
-
au fost condamnați la 25 de ani de închisoare pentru niște cântece, afișe sau scrisori, fiind exterminați prin închisori pentru că au continuat activități pașnice în cadrul unui regim interzis). Comunismul și regimurile așa-zis democratice, dar care păstrează filonul roșu au răpit și încă răpesc minți strălucite și vieți însemnate. Ai dreptate merită citite ai dreptate. Bine. Acum pt că multe au fost spuse, pot sa avansez și eu o teorie? Presupun că sunt mai multe nuclee de forță politică în Rusia
Scrisorile lui Hodorkovski by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82600_a_83925]