1,548 matches
-
factor motor al publicației. Și a suferit, împreună cu Ibrăileanu, enorm cînd, în 1933, Viața Românească și-a mutat redacția și administrația la București. Și-a pierdut, atunci, rostul existenței. Dar, repede, l-a lovit un cancer hepatic, care l-a răpus în mai 1937, la numai 51 de ani. Topârceanu, bucurîndu-se, prin opera sa, de succes în epocă, a obținut, în 1926, premiul național de poezie (Arghezi va debuta în volum, cu Cuvinte potrivite, peste un an iar Blaga, deși a
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
de Bergson păreau să fie un capital minim. Prieten bun cu Paul Valéry, se vedea foarte des cu el în timpul șederii sale la Saint-Sergues, lîngă Geneva. Atins deja de cruda boală căreia i-au trebuit mulți ani pentru a-l răpune, lucra intens, avînd în fața ochilor culmile înzăpezite ale Alpilor. Pe acest om pe care îl iubeam și-l admiram atît l-am văzut pentru ultima oară la Saint-Sergues. Țintuit în fotoliu, semănînd cu o statuie, se străduia în zadar să
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
săltând în vânt..... Mi-am dăltuit o umbră de sânge... Iată, sunt Omul cu două umbre, ce se caută sub ploile de stele căzătoare! Iată, sunt Omul cu o umbră încătușată! Sunt Omul însingurat în tăcerea umbrelor lui, îndoliate și răpuse de dragostea viforoasă a Vieții... Umbrele mele încătușate se rostogolesc spre Moarte, cu lacrimile înghețate pe obraji, cutreierând drumurile deșertului. Ating cu buzele robite de sărut umbra unei morgane, rătăcindu-mă printre dune liniștite... Rătăcite între turmele de muritori, umbrele
Poetul de gardă. In: Editura Destine Literare by George Călin () [Corola-journal/Journalistic/82_a_226]
-
ei... Și dădu roabei sale un burduf cu vin și un ulcior cu undelemn, turte de smochine și pâine de grâu curat..." Astfel pregătită, însoțită de roaba ei, văduva lui Manase, teribilă, în culmea frumuseței sale redbândită spre a-și răpune dușmanul, se apropie de poarta asirienilor. ,, Și ei o opriră și o întrebară: Cine ești, de unde vii și încotro te duci? Și ea răspunse: Sunt fiică de Evrei, și fug de ei, căci ei vă vor fi dați ca hrană
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
inclusiv Capitalul. Acest interludiu s-a petrecut în iunie 1950, după care reîncepe calvarul declarațiilor insistente pînă în mai 1951. Și ele sînt nu numai sîcîitoare, dar efectiv epuizante. Iar Golopenția era o fire bolnăvicioasă și, pînă la urmă, îl răpune o tuberculoză galopantă. Moare la 9 septembrie 1951 la Spitalul Văcărești. După deces, medicul însărcinat cu anchetarea morții lui Golopenția, precizează că, deși boala era gravă și fără speranță ar fi fost necesar un tratament cu antibiotice (streptomicină și P.
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
îndepărtezi mai mult de el". În ce mă privește, ar rămîne, totuși, o întrebare, desigur retorică: Sînt toate acestea argumente (între altele, care, desigur, n-au putut fi detaliate aici) care să îndreptățească un Nobel? Juriul de anul trecut a răpuns afirmativ.
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
balsam. Și totul s-a datorat acelui neuitat director care a fost, repet, Noel Bernard ce, la München, veghea înțelept. Cum se face că acest om inteligent, ca și doi dintre urmașii săi, Vlad Georgescu și M. Cizmărescu, au fost răpuși, toți trei, de cancere rapide, știe d-na Monica Lovinescu, că e mîna lungă (prea lungă!) a Securității Române, toate datorate unei crunte iradieri. De altfel, ca să încalc și eu, ca și autoarea noastră, cronologia, aș pomeni acum de atentatul
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
a nu reaminti de acest episod. Semnificativă e și vizita lui Ștefan Bănulescu, de la o vreme mereu venit însoțit de Sorescu. Era un tandem de zile mari. Și amîndoi s-au prea grăbit, în anii nouăzeci, să ne părăsească, trecînd, răpuși de cancer, în lumea umbrelor. Dar amintirea lor și a strălucitei lor opere ne-a lăsat pe noi, ca și pe autoarea noastră, nemîngîiați. În 1967 îi vizitează, pentru prima oară, Nicolae Manolescu, care îi cucerește prin farmecul și naturalețea
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
sală. Atît de aproape de mine, încît îl simțeam epidermic. Boala umilește și uniformizează, prezența morții este palpabilă, concretă, iar bolnavii par înregimentați într-un batalion unitar pentru că și lupta lor este comună. Ca și dușmanul pe care vor să-l răpună. Ceva din comportamentul acestor spectatori, din tipul de disciplină impusă ad-hoc, mă ducea cu gîndul la atmosfera sălilor cu elevi. Același tip de rumoare, de așteptare, de inocență. Și ceva esențial îi despărțea: hazardul. El i-a adus aici, iar
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]
-
l-ar fi lichidat pe Stalin, probabil că ar fi fost considerați printre cei mai mari eroi ai umanității atît de vitregite de criminal. Destinul îndreaptă deseori faptele oamenilor; le corijează acțiunile, ca în cazul înfocatei Charlotte Corday, care îl răpuse în cada de baie pe revoluționarul Marat, imposibilul. Se pare că nu democrația, în sine, asigură viitorul lumii; ci un fel de impuls obscur al Speciei superioare, sărind uneori peste rînduielile provizoriu stabilite...
Pata de cerneală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16376_a_17701]
-
fel cu critica aplicată ereziilor 79. Autorii patristici au criticat pe larg și iudaismul, pentru că acesta a osândit și răstignit pe Iisus Hristos, pentru că a respins creștinismul și a interpretat strâmt Legea. Mintea iudeilor era slabă precum ochii Liei80 și răpusă de poftele trupului 81, așa încât deși aveau Legea, ei au atins culmea stupidității renegându L pe Dumnezeu cel adevărat și judecând a fi cu mult mai avantajos să slujească idolilor 82. Așadar, Israel va trebui să facă toată noaptea istoriei
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
tărie. Pitagora cu sînge (povestește Tradiția) scria pe o oglindă, Și oamenii citeau în altă oglindă: Oglinda lunii scrisul oglindește. De fier pădurea-i unde-așteaptă ora Lup cu destin ciudat legat de lună: Din cer să o doboare, s-o răpună, Cînd marea înroși-va aurora. (În Nord profetic soarta-i e știută Și-așijderi că-n aceeași zi fatală Spurca-va marea nava legendară Din unghii strînse de la morți făcută.) La Zürich ori Geneva, cînd nebuna Mea soartă a vrut
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
ta ivire bucurate Și de fiorul că de-aproape, Te voi privi pe săturate ! Iar în final, în sânge seruri Au împietrit căldura care, Mi-a arătat că sunt sub ceruri Singur, căutându-te spre zare. ... Când te-ai întors, răpus de dor Tu m-ai aflat. Da-s prea departe ! Iubito, după ce-am să mor, Să-ți fie zilele deșarte ! Ciclul "Blesteme" Volumul "Ucenic în dragoste" Referință Bibliografică: Să-ți fie zilele deșarte ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN
SĂ-ŢI FIE ZILELE DEŞARTE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382693_a_384022]
-
din mare nebunia Și-ai zămislit-o-n zâmbet și mister. Ai ars durerea și-ai plătit cu sânge M-ai renăscut și viață mi-ai adus Cu răstignirea ai știut învinge Pe cel ce, plin de pizmă, m-a răpus. Ai nins cu dor în zi de sărbătoare Întreagă amintirea unei vieți Și m-ai născut din flori de lăcrămioare Îmi ești luceafăr primei dimineți. Referință Bibliografică: Luceafăr primei dimineți / Maria Bălăcianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2197, Anul
LUCEAFĂR PRIMEI DIMINEȚI de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382795_a_384124]
-
impune numeroase examene. Sfidând înălțimile nu le și depășim. Când ne trag de mânecă unele idei, să nu ne tragem mâna. Prin viață nu se trece, se merge. Taurul se ia de coarne când ai de gând să nu te răpună. În iubire, vinovatul e inima, nu capul. Aforismul e că peștele: când crezi că l-ai prins, ți-a scăpat. Patul lui Procust nu e pliant.
In gandire, vinovatul nu e inima, ci capul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19797_a_21122]
-
achitat patru costume din satin de culoarea piersicii, drept pen’ care îl acuză de cerșetorie. Mai sunt aici și tinerii jupâni Barbugiu și Înjureanu, jupân Calpuzanu, jupân Zgârciobu, duelistu’ cu spadă și pumnal, și jupân Chelbosu, ăl de l-a răpus pe umflatul de dom’ Budincă; și-ar mai fi alde Năvală, lăncierul, și viteazul jupân Șnuru, marele călător, bașca crâncenul Ulcică, ăl de i-a dat cep cu șuriu’ lui dom’ Bărdacă, și aș zice că mai sunt vreo patruzeci
William Shakespeare –450: Măsură pentru măsură intr-o nouă traducere by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/2606_a_3931]
-
ce înseamnă o p e r ă divină. „Într-o privire copilărească,/ în blânda Hostie concentrată/ m-am întâlnit cu Părintele Ceresc/ care privea cu-o dragoste nestrămutată.” Încântarea Poetului se întruchipează într-un pârâu care poate malul să-l răpună, înainte de-a pătrunde cu tot dorul său în nesfârșitul ocean. Pentru Karol Wojtyła: câmpie deschisă brăzdată de-un pârâu liniștit, - făr de talaz care se zbate pe-al curcubeului arc - i u b i r e a - i forța
Revelația divină by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2639_a_3964]
-
pe lângă multe alte lucruri care-ți fac părul măciucă, că mulți dintre scriitorii pe care i-a cunoscut prin intermediul lui Nichita Stănescu au murit, la vârste încă tinere, tocmai din cauza alcoolului. „Boala Nichita”, în sensul restrâns al termenului, i-a răpus pe Nicolae Velea („a murit înghețat în zăpadă, beat fiind, în noaptea de 30 spre 31 ianuarie 1987”), Ion Drăgănoiu („a murit în 2003, la 60 de ani, din cauza alcoolului”), Fănuș Neagu („nu mai bea din cauză că era foarte bolnav”), Constantin
Clondirul și călimara by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2783_a_4108]
-
strigare un „tânăr voinicel“ a reușit să-i câștige simpatia calului prin curajul său, evident și mâna Ilenei. În alt colind, junele a scos din grajd un murg bun de înșăuat „și-nfrânat cu nouă frâie“ cu care să meargă să răpună Leul, întruchiparea răului.22 Animalul a fost pus pe șeaua calului și adus „Jos la țară-n târgul mare / Pe ulița grecilor ...“.23 Tema junelui holtei atât de frecventă în colindele românești am întâlnit-o în una din colecțiile prof.
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
mie și Simonei, câteva zile, până am ajuns la București. Pe drum am înțeles ceea ce nu voiam să accept la început: că tata a dispărut”, își amintește Horea Pop. După zece ani de la moartea soțului său, Livia avea să fie răpusă de o boală nemiloasă. Avea să se întâlnească din nou cu el. „Au spus că e sinucidere” Acum, Horea Pop are 32 de ani, lucrează într-o agenție de publicitate, este căsătorit și are un bebeluș. Deși peste evenimente s-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92546_a_93838]
-
grea pentru un suflet plăpând ca el, iar durerea a devenit o constantă a vieții lui. În anul 2010 a început să se simtă foarte rău și un copil care ar fi trebuit să fie plin de viață, a fost răpus la pat de o boală cruntă. În 2011, medicii germani l-au diagnosticat cu Tumoră Glioneuronală Leptomeningeală Difuză, un caz medical unic în Germania și al cincilea în Europa. De parcă nu ar fi fost de ajuns, Călin suferă și de
Cumpără timp pentru Călin! [Corola-blog/BlogPost/98363_a_99655]
-
I. BUNICA MEA, de Silvana Andrada , publicat în Ediția nr. 2349 din 06 iunie 2017. BUNICA MEA Of plaiule, iubitule, de dor, Mă vor răpune anii și- am să mor Și voi intra în tine să îmi odihnesc, Tristețea copleșită de lumesc, Căci Dumnezeu din tine m-a facut, Din lut de-aici și niciodată n-am putut Să plec, să nu- ți mai văd
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
unde răzvrătiții să își ascundă ura, De- acolo vor veni și ne vor răzbuna- Mi- a spus aseară dintr- o stea, bunica mea. Silvana Andrada Tcacenco- 06.06.2017 ... Citește mai mult BUNICA MEAOf plaiule, iubitule, de dor, Mă vor răpune anii și- am să morși voi intra în tine să îmi odihnesc,Tristețea copleșită de lumesc,Căci Dumnezeu din tine m-a facut,Din lut de-aici și niciodată n-am pututSă plec, să nu- ți mai văd nemărginirea,Măcar
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
port pe trupul tău, Naștem alt trup în Dumnezeu Și suntem doi și suntem goi, Ca într-o noapte de război, În care moartea a uitat definitiv de noi, Tu mâna porți să mă supui, Să mă deții, să mă răpui, Sunt patru mâini care trișează voia Lui, ... Citește mai mult FACEREÎși poartă mâna pe un trup de lut,Peste-a lui viață, peste chipul mutPe care dintru totdeauna l-a știut,Că poate să respire în neștire,Pe un pământ
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
mâna port pe trupul tău,Naștem alt trup în Dumnezeuși suntem doi și suntem goi,Ca într-o noapte de război,În care moartea a uitat definitiv de noi,Tu mâna porți să mă supui,Să mă deții, să mă răpui,Sunt patru mâini care trișează voia Lui,... VI. CONTEMPORANEITATE, de Silvana Andrada , publicat în Ediția nr. 2268 din 17 martie 2017. CONTEMPORANEITATE În lumea-mi plutitoare, pe un imens de stele, În care timpul face destăinuiri prea grele, Înaintez cu
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]