1,169 matches
-
apăsat P.H.L.). Domnul R. este încă foarte ocupat, are „descinderi” mai lungi în București încât, ca să fie aproape de Teodora, îi scrie. Este de ajuns? La ultima lor întâlnire ea a făcut o constatare ce suna a reproș: de când s-au rărit întâlnirile parcă simte un fel de „înstrăinare”. Profesorul nu încearcă să nege, dar o asigură că „nimic nu s-a schimbat”. Însă știe că ea are dreptate. Și el resimte lipsa lungilor discuții în care se bucurau să identifice gânduri
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
universitar.L-am abandonat. După ce-am absolvit facultatea,m-am căsătorit. Se purta atent,tandru,iubitor.Mă trezisem la realitate.Nu mai doream copii.Devenisem o plantă de apartament.Nimeni nu-mi reproșa nimic,dar relațiile conjugale s-au rărit.Ne vedem rar.Ne auzim la telefon.Trăim cu speranța că timpul va rezolva situația de cuplu. -L-ai iubit? -N-a fost iubire.A fost destin.Jan e un bărbat bine făcut.Are condiții excelente.Nu are experiență.Mama a făcut
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
lângă mine și mi-a turnat cu un gest sigur, fără să ridice degetul mic. Până și unghiile îi erau brusc convingătoare, nici măcar foarte lăcuite. — Zi-mi cu fragmentarul. Păi uite, i-am zis, e o scriitură făcută din fulgu rări, din fărâme de sens, din zdrențe de Logos... O scriitură atât de dureros muncită, încât economia ei pare natu rală... Să zicem că scriu un fragment cu titlul tulburător... Am făcut o pauză și i-am pus foarte firesc mâna
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
că pantalonii sunt rupți intenționat, nefiind vorba despre o neglijență. „Pantalonul cârpă este prelucrat în așa fel încât să arate uzat, prin frecarea cu o piatră special concepută, precum și prin aplicarea repetată a unor perii care să subțieze și să rărească materialul. Este un look care îmi aparține și care are la bază îmbinarea unor piese extrem de scumpe cu piese aparent uzate, elemente vintage și accente travesti”, a declarat Iulia Albu.
Iulia Albu explică o ipostază jenantă în care a fost surprinsă by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71925_a_73250]
-
anii comunismului, poeții și prozatorii lansați în deceniul nouă al secolului trecut au încă o prospețime perfect compatibilă cu atributul "tânăr". Biologia însă funcționează după alte reguli decât literatura. Părul unora s-a mai albit și/sau s-a cam rărit, unii au devenit în anii din urmă bunici, toți privesc uimiți spre înspăimântător de apropiata bornă care marchează împlinirea a șaizeci de ani de viață. Între tinerețea din suflete și realitatea biologică se naște o prăpastie ignorată de cei în
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
unde plâng mașinării, vol. Proprietarul de poduri). Nu se poate să nu tresărim recitind aceste versuri ce par să evoce (într-un acces profetic!) soarta "eroilor neștiuți" ai Revoluției Române. După 1990 emisiile poetice ale lui Mircea Dinescu s-au rărit într-un mod care îi îngrijorează pe admiratorii săi. Nu-i vorbă, volumul O beție cu Marx, apărut în 1996 conține destule poeme care ne amintesc de Dinescu din zilele lui "bune" (adică acelea din anii '80!) de n-ar
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
cel mai bun an al ediției; în 1966 - unul; în 1967 - 3; în 1968 - 4; în 1969 - 2; în 1970 - pauză; 1971 - 1; 1972 - 1; 1973 - pauză; 1974, 1975 și 1976 - câte 2; 1977 și 1978 - pauză; apoi ritmul se rărește la un volum pe an sau un volum la doi ani; cea mai mare sincopă se înregistrează în perioada de tranziție 1989-1993, când nu apare nici un volum. Avem, în această dinamică a aparițiilor editoriale, diagrama unei epoci. Un alt indiciu
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
întoarcă, în căutarea unui tunel de fugă. Mizeria căminului studențesc românesc, pe care o cunoaștem, este nu doar surprinsă aici, dar investigată cu voluptate, până la scârbirea totală a cititorului (pp. 92, 110). Iar când scenele realiste pline cu dejecții se răresc, apar, ca o compensare imaginară, pasaje fabulatorii, onirice (de noapte sau de zi) ale protagonistului-narator, în care onania și scatologia se impun alternativ. Dacă v-am iertat de un decupaj naturalist, de unul "fantasmatic" nu veți scăpa. Ajuns la mare
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
orei trecătoare, el apreciază, în primul rând, lipsa de fasoane a partenerelor. Cu toate diferențele inerente, iubitele sale sunt simple și directe, sincere, firi bune, prețăluite ca atare. Una singură, însă, va rămâne definitivă: Ileana, actuala soție, care și-a rărit și apoi și-a eliminat cu totul concurența. Și care, la data scrierii jurnalului, îl cam culpabilizează pe diarist, pentru sinceritățile lui neavenite. Dar - se apără el - ce scriitor mai e acela pentru care unele subiecte sunt tabú? Și, dacă
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
circumstanțe speciale. Cea mai importantă este aceea că sistemul de resurse disponibile are proprietatea abundenței. Actorii, acționând chiar un timp relativ îndelungat, nu pot afecta această circumstanță. Resursele sunt potențial nelimitate și nu este niciun pericol ca acestea să se rărească. De aceea, concurența dintre actori este doar marginală. Cum nici conflictul nu are un loc central, regulile de luare a deciziilor în cadrul grupurilor (o componentă esențială a oricărui aranjament insti tuțional) sunt simple, nu există stimulente pentru elaborarea unor mecanisme
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
pe vremea directoratului lui Herbert von Karajan, că din echipa de atunci a instrumentiștilor ansamblului au mai rămas totuși, în funcție, doar câțiva muzicieni. Ca peste tot în marile centre muzicale, sezonul artistic, teatrele, concertele, spectacolele de operă s-au rărit considerabil. Unul dintre ultimele spectacole de la Theâtre de Champs Elysées, acum la început de iulie, stârnește firești semne de întrebare. O antrepriză de familie în stil italian, la o primă vedere, pare a fi această primă audiție mondială, spectacolul Ultima
Sezon estival la Paris by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9479_a_10804]
-
a folclorului tradițional românesc. Surdina pusă pe teoriile sale estetice (ca, de altfel, și muzica sa) răzbătând cu anevoie înspre limanul unei audiențe publice. Apoi, după stabilirea fizică în spațiul german, zvonurile în legătură cu preocupările sale componistice sau teoretice s-au rărit și au pălit, tot așa cum probabil a fost din ce în ce mai dificil pentru el să palpeze trupul creației autohtone ori să perceapă fără rest teribilul freamăt al muzicienilor de acasă. Abia acum am putut afla că perioada berlineză a marcat continuarea și
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
în prima secțiune a cărții, 30, Marius Ianuș își contemplă propriul drum, notând, parcă înfricoșat, "am scris versuri îngrozitoare", în cea de-a doua, Ștrumfii afară din fabrică!, încearcă să facă și să desfacă, în continuare, ițele poeziei tinere. Se răresc concurenții, se înmulțesc epigonii. Autenticitatea dispare, lăsând în loc politichia literară... Ianuș nu mai este liderul fracturiștilor, e ștrumful-șef, care trimite email-uri și postează poeme elementare, exaltând-o pe Miruna Vlada (până la a-l declara... bacovian). Recapitularea trecutului liric e
Ștrumful-șef by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9771_a_11096]
-
ocupați? — Nu se vede? — Preziceți viitorul? Nu sunt atât de expertă. De-abia sunt în stare să ghicesc moartea. M-am specializat în acest domeniu plin de viitor. Sunt freelancer, dar sunt și consultantă - part-time - la două societăți de asigu rări pe viață. Vă rog să mă înțelegeți, n-o fac pentru bani. Am nevoie de o pensie ca să pot să-l întrețin pe-ăsta mic, arată ea spre Edy. O să trăiască o sută douăzeci de ani. O să facă americanii un
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
repede înainte, corbii huginn și munnin se așază pe umerii tăi, încep să îți povestească la ureche întâmplări din călătoriile lor prin aceste ținuturi, de fapt sunt vicleni, vor numai să se odih nească, tu îți simți umerii din ce în ce mai grei, rărești pasul, fetele morgana se îndepărtează din ce în ce, până dispar în zarea de praf a drumului tău plin de primejdii, micii hoți și micii cerșetori s-au pus deja pe urmele tale. gândurile lui huggin și amintirile lui munnin
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
și plângeam până nu mai aveam lacrimi... Eu am stat acolo ca în fundul iadului. Mi se părea că sunt închis de-o viață. Nici nu mai știam șirul zilelor... Din clipă în clipă, vorbele lui Costăchel au prins să se rărească, până nu s-a mai auzit decât răsuflarea grea a omului vlăguit, răpus de somn... Măriuca a rămas trează multă vreme încă. Îi privea chipul oglindă a chinurilor prin care a trecut. Nimic din înfățișarea lui nu mai arăta ca
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de asociat cu participare de peste cincizeci la sută din totalul valorii afacerii. Scăpase la bani. și, cap sec!, a fost luat de val. De valul amicilor fără o judecată sănătoasă și de viitor. Popasurile din parc au început a se rări. și era un gol atât de imens, în parc, atunci când tripleta lipsea, ca însuși cerul de deasupra omenirii! Mihaiu se contaminase de boala lui Bachus.În scurtă vreme deveni alcoolic. Maria era tot mai ocupată cu atelierul. Fata își căuta
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
lumii, a unor concursuri, între care, și cel de cânt. Concursul pornea de jos, din oricare școală. Participanții se concurau cu elan, dârzenie și talent. Cu cât etapele se ridicau mai sus, cu atât rândurile celor care le populau, se răreau. Lupta pentru ajungerea în pisc era cuceritoare, înverșunată și, nu mai puțin, emoționantă. A participat și tineretul din România. La urmă de tot, în exigenxa sită a juriilor, au rămas două ființe: o fată - Mădălina Lefter, elevă în clasa a
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Cărăușii se aflau deja în curte, îngrijindu se de bouleni. Potopul de afară i-a luat în furci și i-a scos pe poartă în săliștea vântului. Doar perdeaua de ninsoare repezită de furtună în toate părțile parcă își mai rărise țesătura... Mergeau de o bună bucată de vreme. Mitruță a mai contenit pasul, ca să-l ajungă Cotman din urmă. Se vedea limpede că ar vrea să-i spună ceva, dar parcă nu îndrăznea. Îl tot fura cu coada ochiului prin
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
corecție, pe cât de usturătoare moral, pe atât de expresivă ca scriitură. Avem de-a face cu un polemist excepțional, retranșat însă în texte de factură analitică, în pertinența și acuitatea acestora. Calificativele-imagini, atât de pregnante și de dragi polemiștilor, sunt rărite, în favoarea demonstrațiilor laborioase, cu o argumentație solidă și cu mai multe probe decât e necesar. Figuri politice bine cunoscute, oameni de afaceri și moguli de presă, vechi torționari și proaspeți bișnițari, securiști patrioți și kaghebiști reciclați, revoluționari cu acte și
În țara simulacrelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9161_a_10486]
-
și ofensată mai ales atunci cînd Bill, lăsîndu-se pradă entuziasmului, Îi smulgea peruca de pe cap și Își descărca jetul seminal În părul ei ca de metis. Probabil că și din acest motiv, după o vreme, părul perucii Începu să se rărească. — Mă tratezi ca pe o curvă! observa Naggie uneori. Dacă n-ai fi curvă, nu te-aș iubi, Îi răspundea Bill. În cartea Ce face un sexolog În pat nu scria nimic despre toate acestea. În schimb, exista observația justă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
poate spune nimic În această privință. În tinerețe, bătrînul domn căzuse de pe o scară. PÎnă atunci, el avusese un păr destul de bogat, dar după aceea, de-a lungul anilor, firele Îi căzuseră unul cîte unul și părul i se tot rărise (rar este, de asemenea, un concept vag), iar Într-o bună zi Îi căzu tocmai acel fir fără de care putea fi numit, de acum Încolo, chel. După el veneau două doamne Îmbrăcate În uniforma neagră a Federației Anarhisto-Comuniste, urmate de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cu un turn alături, Înconjurat de foarte mulți dușmani... — Oprește-te! Pablo tăcu, dar continuă să meargă. — Ți-am spus să te oprești. Am crezut că trebuie să mă opresc din vorbit. Ajunseseră Într-un loc pietros, unde arborii se răreau, iar printre ei, bolovani mari de calcar reflectau nefiresc, ca niște lampioane, lumina tot mai slabă a Înserării. — Unde e Christina? — Care Christina? Întrebă la rîndul său Pablo. — Nu face pe prostul! Te urmăresc de mai multe zile, pe cine
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
și șapte de ani. Ce mult te iubim! Ce nefericiți am fi fost dacă nu te aveam. Ce păr bogat ai! Ce coace mințișoara ta? Cine știe ce nou alfabet o să inventezi!,,.âmi spuneau când aveam câțiva anișori,, Creșteam , părul mi se rărea, nu vorbeam, deși Înțelegeam aproape totul. -Ce faci dragul meu? Privesc firele de praf care Înoată În razele soarelui. Sunt ca niște viermișori. Ce-o fi Înseamnând cuvântul lirism? L-am auzit la radio. Cred că nici tata nu știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
trenului. Ușile s-au deschis, și mulțimea năvălește Înăuntru Înghesuindu-se cu disperare. Antoniu se agață de bara orizontală din dreptul ferestrelor. După două trei stații, unul din scaune se eliberează și el Îl ocupă imediat. Călătorii s-au mai rărit. Antoniu se simte Însfârșit bine și se gândește că va face cale Întoarsă cu același metrou, deci va trece dus-Întors prin aproape douăzeci de stații. Are timp să privească fețele oamenilor și să asculte vocea feminină expresivă, venită prin rețeaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]