309 matches
-
mi-ai adus în suflet primăvară.... De mi-ai fost dor, mi-ai fost și chin, pe altar de foc m-am prăvălit, ai umplut paharul cu pelin, am băut absintul cu venin... Am fost o floare, tu m-ai răsădit, cu rouă-albastră m-ai stropit, în sufletu-mi iubirea a-nflorit, sub pașii tăi petale mi-ai strivit. Mi-e dor de tine îmi e foarte dor Mi-ai cusut aripi de fluturi, nu ți-a păsat de am să
DOR LĂUNTRIC de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354949_a_356278]
-
Chemându-mă pe calea gândului, acasă... Privind la voi, pe mama o zăresc Cu ochii blânzi, cu chipul îngeresc Și-n ochi o lacrimă-mi răsare, Și lacrima se contopește-n floare. Pe când eram micuță, la vatra părintească, V-am răsădit, adeseori, în glia strămoșească Cu mama ce vă-ngrijea duioasă. Apoi, când eu crescui mai mare, Iar dragostea mă-nvăluia-n a ei vâltoare, Am răsădit iubitului, în zi senină, Un strat de lăcrămioare Lângă portița din grădină. Astăzi, când
LĂCRĂMIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355506_a_356835]
-
Și lacrima se contopește-n floare. Pe când eram micuță, la vatra părintească, V-am răsădit, adeseori, în glia strămoșească Cu mama ce vă-ngrijea duioasă. Apoi, când eu crescui mai mare, Iar dragostea mă-nvăluia-n a ei vâltoare, Am răsădit iubitului, în zi senină, Un strat de lăcrămioare Lângă portița din grădină. Astăzi, când vă privesc cu nostalgie Plăpânzii stropi de mici mărgăritare, Simt că-mi redați parfumul dulce-al tinereții Și-n taină-mi luminați cărarea vieții. Suave flori
LĂCRĂMIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355506_a_356835]
-
Chemându-mă pe calea gândului, acasă... Privind la voi, pe mama o zăresc Cu ochii blânzi, cu chipul îngeresc Și-n ochi o lacrimă-mi răsare, Și lacrima se contopește-n floare. Pe când eram micuță, la vatra părintească, V-am răsădit, adeseori, în glia strămoșească Cu mama ce vă-ngrijea duioasă. Apoi, când eu crescui mai mare, Iar dragostea mă-nvăluia-n a ei vâltoare, Am răsădit iubitului, în zi senină, Un strat de lăcrămioare Lângă portița din grădină. Astăzi, când
LĂCRĂMIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355506_a_356835]
-
Și lacrima se contopește-n floare. Pe când eram micuță, la vatra părintească, V-am răsădit, adeseori, în glia strămoșească Cu mama ce vă-ngrijea duioasă. Apoi, când eu crescui mai mare, Iar dragostea mă-nvăluia-n a ei vâltoare, Am răsădit iubitului, în zi senină, Un strat de lăcrămioare Lângă portița din grădină. Astăzi, când vă privesc cu nostalgie Plăpânzii stropi de mici mărgăritare, Simt că-mi redați parfumul dulce-al tinereții Și-n taină-mi luminați cărarea vieții. Referință Bibliografică
LĂCRĂMIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355506_a_356835]
-
și vine-un damf de acre sinucideri dar printre cioclii-i greu să afli lideri... ...eternă noapte fi-va - iar zeul: biet mahmur tobe stelare - mistic - reduse-s la murmùr... ÎN LOC DE PROHOD AL POETULUI vântoase de venin m-adună mă răsădesc în hârb de lună prohod pe-un stih - vulcan emfatic câtu-i tărâmul de jeratic * spetit de-o viață fără rost bătrân - încovoiat și prost mă legăn - mie însumi ștreang: nicicând n-am fost în mai 'nalt rang! singur - becisnic - fără
SUMBRE ZIDIRI (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356091_a_357420]
-
Chemându-mă pe calea gândului, acasă... Privind la voi, pe mama o zăresc Cu ochii blânzi, cu chipul îngeresc Și-n ochi o lacrimă-mi răsare, Și lacrima se contopește-n floare. Pe când eram micuță, la vatra părintească, V-am răsădit, adeseori, în glia strămoșească Cu mama ce vă-ngrijea duioasă. Apoi, când eu crescui mai mare, Iar dragostea mă-nvăluia-n a ei vâltoare, Am răsădit iubitului, în zi senină, Un strat de lăcrămioare Lângă portița din grădină. Astăzi, când
LĂCRĂMIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368951_a_370280]
-
Și lacrima se contopește-n floare. Pe când eram micuță, la vatra părintească, V-am răsădit, adeseori, în glia strămoșească Cu mama ce vă-ngrijea duioasă. Apoi, când eu crescui mai mare, Iar dragostea mă-nvăluia-n a ei vâltoare, Am răsădit iubitului, în zi senină, Un strat de lăcrămioare Lângă portița din grădină. Astăzi, când vă privesc cu nostalgie Plăpânzii stropi de mici mărgăritare, Simt că-mi redați parfumul dulce-al tinereții Și-n taină-mi luminați cărarea vieții. (Floarea Cărbune
LĂCRĂMIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368951_a_370280]
-
mana și scara, toate acestea sunt cântecele sale pe care le glăsuiește ca nimeni, numai și numai ca sine, trubadurul cel contemporan, deopotrivă clădit din mit, deopotrivă propulsat în viitor și pe care, îmbrățișate cu brațele sore ale poeziei le răsădește între florile spirituale ale celor mai grandioase și mirifice spectacole muzicale ale noastre, din toate timpurile. Fiecare dintre aceste spectacole sunt un ecou al poeziei și melosului în viețile melomanilor amorezați de viața estetizată prin ele, precum și un ecou al
„ÎNDRĂGOSTIŢI FĂRĂ NOROC”, TURNEU NAŢIONAL DE CONCERTE, CU TUDOR GHEORGHE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369017_a_370346]
-
săi. Dânsa a mai avut doi copii de la a doua căsătorie, ulterioară. Astfel, se vede că a fost creată Lumea. La așa ceva visează toți părinții. Mamele, însă, sunt mai sensibile, simt și doresc mai mult și mai tare. Azi am răsădit un vazon de ziua mamei, ceea ce se numește prin părțile noastre ”busuioc”. Am luat o crenguță care a dat rădăcini și, sper eu, că așa va fi precum la mama ‘’acasă’’. La ea erau pline ferestrele cu flori pe care
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
maci în trunchiuri de cuvinte Auriu din lanuri prinse-n joc Cu albastrul cerului, cuminte, Ca-n tărâmul lui Zamolxe, vechi Unde spiritul în veci nu moare Limba noastră, giuvaer străvechi, Cu safire dăltuite-n mare, Limpezită-n roua munților Răsădită-n lutul din câmpie Și-n coroana verde-a codrilor Doină-n tufele de iasomie... De vei auzi, Doamne, vreodat' Un român uitând limba română Fie el de-a pururi blestemat Și odihnă n-aibă în țărână! Doamne, cât ai
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
horticultură. Magazia bine aerisită și întreținută ordonat și-o amenajase ca pe o seră unde în jardiniere semăna semințele de flori anuale, ca mai târziu când se încălzea afară și dispărea orice pericol de îngheț sau de brumă, să le răsădească în straturile sale cu pământul îngrășat din toamnă. O parte dintre jardiniere, din care după ce scotea și răsădea majoritatea plantelor tinere, le agăța în chioșcul său de refugiu din mijlocul grădinii. Aici lăsa să crească de obicei plantele curgătoare, mușcatele
ROMAN , CAP. CINCISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370109_a_371438]
-
semințele de flori anuale, ca mai târziu când se încălzea afară și dispărea orice pericol de îngheț sau de brumă, să le răsădească în straturile sale cu pământul îngrășat din toamnă. O parte dintre jardiniere, din care după ce scotea și răsădea majoritatea plantelor tinere, le agăța în chioșcul său de refugiu din mijlocul grădinii. Aici lăsa să crească de obicei plantele curgătoare, mușcatele sau tufănelele pitice. Vara trecută scosese toți bulbii de lalele, narcise și zambile și le depozitase în magazie
ROMAN , CAP. CINCISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370109_a_371438]
-
a pune capăt relației, complăcându-se în această ambiguitate de a o respinge sau de a și-o apropia. Pentru a scăpa de aceste întrebări fără răspuns în acel moment, se dedica tot mai mult straturilor sale, unde săpând, greblând, răsădind, udând, uita pe moment de tot ce-l înconjura. Acolo, în fața casei era doar el și grădinița lui, golit de orice gânduri care să-i umbrească existența. Asta nu însemna că dacă ar fi avut voință nu ar fi putut
ROMAN , CAP. CINCISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370109_a_371438]
-
aur pur țesute, Și-au aruncat alaiul peste nori, Erau întregi, deși păreau pierdute Într-un torent pictat de sărbători. Apoi trecu enigma-n zori de seară; Nu știu dacă avea cărarea-n noi, Dar m-a-ntrebat în care primăvară Am răsădit copaci din doi în doi? Și m-am trezit pe-o aură de șoapte (Un anotimp de îngeri în cădere), Doamne, am zis, acum se face noapte Și-n zidul meu e-o scară de tăcere! De voi urca spre
ȘI HOINĂRESC PE CERUL ÎNROBIT de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354399_a_355728]
-
carului m-a plimbat în zigzag în defileul inimii nu aveam aer strângeam sforile să nu par sălbatică mi-am revenit când orizonturile îți scriau umbra de parcă un tigru trecuse prin dreptul soarelui aveam nevoie de multe grădini să-mi răsădesc pulsul toate ale mele din loc în loc statui și leagăne pentru fluturi te-aș fi lăsat să treci prin dreptul porții la zece ani o dată să mă respiri incandescent și nedumerit pentru astăzi... Referință Bibliografică: pentru astăzi / Gina Zaharia : Confluențe
PENTRU ASTĂZI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353789_a_355118]
-
stare sufletească umană iar din aceasta ies ca spumele din valuri melodii neasemănat de romantice și lipite de suflet. Pe cele mai multe le interpretează soția compozitorului, Ileana Șipoteanu. Doi clopoței de cristal, ciocnindu-se, rup vieții toată suavitatea ei și o răsădesc în compoziție și glas. Familia compozitorului Dumitru Lupu freamătă, dedată pe viață armoniei muzicale. Ea n-ar repudia alt viciu uman, niciodată, mai mult ca viața fără cânt. Dumitru Lupu compune inimitabil, deși toate cântecele sale le auzim în noi
DUMITRU LUPU. CÂNTECELE SALE ERAU ÎN NOI, FĂRĂ FORMĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353844_a_355173]
-
și le înnod zadarnic făcând din ele gheme, căci vechea primăvară revine iar și iară doar în grădina tristă a tristelor poeme” Și cum ai putea să nu mergi mai departe alergând printre versurile pline de har prin grădina poemelor răsădite cu migală în sufletul poetului, care, torcând fire de simțire din caierul vieții îți așterne sub priviri covor de mărgăritare preschimbate în cuvinte în tot restul volumului?! Mi-am făcut o cafea mare și aromată, simțind nevoia de a-l
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
ascunzi de nu-mi auzi bietele mele nevoi? Eu te-am căutat o viață, Tu rămas-ai tot în ceață... Dar nu-s trist c-a fost așa, măi noroc de tinichea... Căci odat’ ce te găseam eu precis te răsădeam în grădina mea din vale ca să am norocu-n cale. Și noroc peste soroc, aș fi fost altul în loc - căci ursita cea dintâi pune vieții căpătâi. Măi trifoi cu patru foi, nu jelesc c-ai stat ascuns, căci puținul mi-a
TRIFOI CU PATRU FOI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354613_a_355942]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > ÎN SĂGEȚI ZODIACALE Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 1030 din 26 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului un pustnic își scutură veșmintele deasupra prăpăstiilor adună semințele încolțite de lupi răsădește o pădure două trei încearcă un tangou planat șterge fruntea de repetiții pe umărul lui un vultur de gheață dă ordin să-l îmbrace în roze (paradis vulcanic) mai citește un psalm mai coboară o turmă de zerouri mai rupe
ÎN SĂGEŢI ZODIACALE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347133_a_348462]
-
strângeam și buburuze și fluturi și le dădeam apoi drumul. Ne era frică să nu păcătuim, dacă le prindeam în cimitir, pe o crenguță răsfirată. Cel mai mult îmi plăcea primăvara să merg. Atunci toate florile se trezeau la viață. Răsădeam panseluțe, crăițe, flori de gheață pe marginea mormântului bunicii. Intram în curticica făcută dintr-un grilaj de fier forjat, vopsit în alb, atât cât se întindeau două morminte, ne așezam pe băncuța de lemn, fără să ne murdărim pe hăinuțe
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
azi artista Floarea Calotă să adeverească folosul căutării și scoaterii la lumină a muzicii folclorice, cu atenție, dragoste și pricepere, spre a o realcătui într-un florilegiu de cântece pe care le-a întors de unde le-a descoperit și recoltat, răsădindu-le la loc, în dragostea și cultura poporului român. Cântecele artistei Floarea Calotă nu trec dincolo de consonanța omului cu natura, ci sunt într-o rotire permanentă, într-o determinare indisolubilă și nelimitată dintre cosmos și viața sufletească umană. Glasul puternic
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
este cântat, în care aspirația lui triumfă și mândria lui e lăudată?! Despre ce-am vorbi dacă, lăudând organizatorii a căror strădanie o recunosc artiștii și de care au beneficiat participanții, nu am zugrăvi chipul și numele celor care au răsădit în grădinile Muzeului Orașului Lisabona, florile cântecului folcloric românesc?! Incalculabil este glasul Zinaidei Bolboceanu, în ceea ce poate reprezenta apropierea dintre românii de pretutindeni, percepută în comuniune și armonie. La rândul lor, armonia și comuniunea însădite prin cântec de artista basarabeană
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
Acasa > Poezie > Amprente > VOI RĂSĂDI BLESTEME ÎN GRĂDINĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1544 din 24 martie 2015 Toate Articolele Autorului Voi răsădi blesteme în grădină De-atâta rău ce-mi vine de demult. N-o să le-ngrop să cred că mă
VOI RĂSĂDI BLESTEME ÎN GRĂDINĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357796_a_359125]
-
Acasa > Poezie > Amprente > VOI RĂSĂDI BLESTEME ÎN GRĂDINĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1544 din 24 martie 2015 Toate Articolele Autorului Voi răsădi blesteme în grădină De-atâta rău ce-mi vine de demult. N-o să le-ngrop să cred că mă alină, Sau să-mi ascund al sângelui tumult. Vreau doar să le așez ca grădinarul, În ronduri large, lângă trandafiri, Iar
VOI RĂSĂDI BLESTEME ÎN GRĂDINĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357796_a_359125]