186 matches
-
familiarizat acum de treisprezece ani. Obiectul prelecțiunilor din acest an vor fi diferitele sisteme metafizice (dacă sub metafizică vom înțelege toate ideile pe care le-a avut sau omenirea sau unele școli filozofice asupra începutului lumei, a originii făpturii și răsăririi neamului omenesc). Astăzi duminică d. Pogor va introduce pe auditori în materie prin considerațiuni teoretice. Șirul prelecțiunilor este următorul: 1) Duminică 6 fevruarie. Privire teoretică, V. Pogor. 2) Duminică 13 fevruarie. Fetișismul, V. Conta. 3) Duminică 20 fevruarie. Politeismul, P.
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a unei revelații sau a unei taine taina morții biruite de făgăduiala reînceperii."339 Mare regenerator, stăpân al "pântecului lumii", șarpele este o metamorfoză a soarelui la zenit care ia formă ofidiană, ascunzându-se în măruntaiele pământului, până la o nouă răsărire.340 Lunar și teluric, în același timp, cu puteri de regenerare și fecundatoare, nemuritor și în continuă metamorfoză, șarpele este "izvorul înțelepciunii, întrevede viitorul" care deschide calea spre realitățile transcendente.341 b. Imaginea spațiu-timp În mitologia românească, șarpele se înfățișează
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se va spăla pe față cu rouă în dimineața zilei de Sf. Gheorghe toată vara va fi sănă tos și nu-i vor ieși pete pe față. Dacă ești bolnav de orice boală, în noaptea de Sf. Gheorghe și înaintea răsăririi soarelui de te vei tăvăli prin rouă, vei scăpa. Rudă Rudele nu e bine să se ia, căci mor de „rudă rea“*. Dacă rudele se iau în căsătorie, atunci nu le merge bine, nu se alege nici praful de ei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
țelină și nisip. Semănatul se face la începutul lunii martie prin introducerea unei singure semințe în recipientul folosit la adâncimea de 1,5 - 2 cm, dacă se folosește turbă simplă și 1 cm dacă se folosește amestec. Pentru a grăbi răsărirea, sămânța folosită poate fi pusă înainte de semănat la preîncolțit, știind că această specie răsare greu, după 30 - 40 de zile, datorită durității tegumentului. Lucrările de îngrijire a răsadurilor sunt cele curente. O atenție deosebită se acordă asigurării temperaturii optime pentru
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
sămânța folosită poate fi pusă înainte de semănat la preîncolțit, știind că această specie răsare greu, după 30 - 40 de zile, datorită durității tegumentului. Lucrările de îngrijire a răsadurilor sunt cele curente. O atenție deosebită se acordă asigurării temperaturii optime pentru răsărire, 18 - 220C și a aprovizionării permanente cu apă, în special până la răsărit. După răsărire, se reduce treptat cantitatea de apă pentru a evita alungirea sau etiolarea răsadurilor. Nu este indicată semănarea în pat sau în alte medii, urmată de repicare
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
greu, după 30 - 40 de zile, datorită durității tegumentului. Lucrările de îngrijire a răsadurilor sunt cele curente. O atenție deosebită se acordă asigurării temperaturii optime pentru răsărire, 18 - 220C și a aprovizionării permanente cu apă, în special până la răsărit. După răsărire, se reduce treptat cantitatea de apă pentru a evita alungirea sau etiolarea răsadurilor. Nu este indicată semănarea în pat sau în alte medii, urmată de repicare, deoarece la această specie nu se recomandă repicarea răsadurilor. Lucrările de întreținere efectuate în
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
5 sau 6 săptămâni. Mai sigur și mai bine se poate urma cultura crinilor deacă sămânța lor se va sămăna în răsadnițe înadins pregătite, în apropierea locului unde au a se răsădi. Acele răsadnițe sau shoale de copaci, îndată după răsărire și pân la al patrălea sau al cincilea an, să se ție curate, plivindu-se toată buruiana, de unde apoi să pot răsădi pe învecinatul loc de pădure, în gropițele destul de adânc și largi săpate. Toamna este cel mai bun timp
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
domeniu prezentat în numai câteva rânduri, concentrează în ele, un volum mare de muncă, de griji și emoții, dar și satisfacția datoriei împlinite, care reflectă, de fapt, mulțumirea supremă a oricărui cercetător. Influența unor factori metodologici asupra diminuării procentului de răsărire la diferite culturi 1959 Scurtu Dumitru 2. Locul în asolament al principalelor culturi în rotații de nivele diferite 1960 Catargiu Dumitru 3. Toleranța unor culturi la acțiunea remanentă a tirazinelor 1965 Scurtu Elena 4. Eficiența diferitelor forme de îngrășăminte cu
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
raportului N:P din îngrășăminte funcție de nivelul de aprovizionare a solului cu microelemente 1990 Reichbuch Leon Ciobanu Valeriu 38. Utilizarea unor insecticide sistemice aplicate la semințele de in, porumb, gulie și trifoi în combaterea dăunătorilor din sol și din perioada răsăririi 1993 Brudea Valentin 39. Prevenirea bolilor la grâu și orzoaică prin tratamentul seminței 1993 Ignătescu Ion 40. Mașină de împrăștiat îngrășăminte chimice pe suprafețe mici 1993 Rusu M. Caras Mircea 41. Componente ale luptei integrate împotriva buruienilor 1993 Scurtu Dumitru
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
veche, -a zeilor Împărăție: Într-un loc e zi eternă - sara-n altu-n vecinicie, Iar în altul zori eterne cu-aer răcoros de Mai; Sufletele mari viteze ale-eroilor Daciei După moarte vin în șiruri luminoase ce învie - Vin prin poarta răsăririi care-i poarta de la rai. Colo Dunărea bătrână, liberă-ndrăsneață, mare C-un murmur rostogolește a ei valuri gânditoare Ce mișcîndu-se-adormite merg în marea de amar; Astfel miile de secoli cu vieți, gândiri o mie, Adormite și bătrăne s-adîncesc în vecinicie
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
privire cătră materie. În privire cătră materie, când se întreabă: de unde se nasc concepturile? De ni sunt nouă acestea înăscute sau prin osteneală și iscusință câștigate. Însă fiindcă în logică ne depărtăm de toată materia cugetărei și numai forma privim, răsărirea concepturilor cea materială o mărginim cătră metafizică; iară în privirea formei se prefiră răsărirea concepturilor când se întreabă: cum formează mintea noastră concepturi din înfățoșările ce le are și numai despre această răsărire a concepturilor ne va fi aicea vorba
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
De ni sunt nouă acestea înăscute sau prin osteneală și iscusință câștigate. Însă fiindcă în logică ne depărtăm de toată materia cugetărei și numai forma privim, răsărirea concepturilor cea materială o mărginim cătră metafizică; iară în privirea formei se prefiră răsărirea concepturilor când se întreabă: cum formează mintea noastră concepturi din înfățoșările ce le are și numai despre această răsărire a concepturilor ne va fi aicea vorba. Mintea noastră formează din înfățoșările ce le are concepturi în acest chip, adică: cumpănă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
toată materia cugetărei și numai forma privim, răsărirea concepturilor cea materială o mărginim cătră metafizică; iară în privirea formei se prefiră răsărirea concepturilor când se întreabă: cum formează mintea noastră concepturi din înfățoșările ce le are și numai despre această răsărire a concepturilor ne va fi aicea vorba. Mintea noastră formează din înfățoșările ce le are concepturi în acest chip, adică: cumpănă (compară) mai multe înfățoșări laolaltă, însamnă în conștiință una sau mai multe note comune și desparte de cătră aceste
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
1. Evaluarea producției agricole vegetale cuprinde două etape: a) În prima etapă se urmărește starea de vegetație a culturilor în fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor, pentru culturile de toamnă de la intrarea în iarna, iar pentru culturile de primăvară, după răsărirea plantelor și pînă la intrarea în pîrga. Pe această bază se evaluează producția după aspectul vegetativ. Verificarea stării de vegetație a culturilor se face periodic, în funcție de fazele caracteristice fiecărei culturi, astfel: finețe naturale la pornirea vegetației. b) În etapa a
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
metale Tu, omule cu fața ca un talger căzut la pământ Desfă-ți în locul somnului un steag de viziune Apasă genunchii pe șaua colinelor ca un războinic Azvârle peste plete o chivără de flăcări ............................................... Să zgudui temelia de fapte-n răsărire Și-n biruinți și-nfrângeri cu pieptul în vâlvătaie Văzduhul să te afle și-o auroră să-ți răspundă. Sunt accente prezente, cum am remarcat, și în cărțile precedente, dar capătă acum o extensiune și o intensitate nouă, deschizând, de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
baza tulpinii (îngenuncherea, pătarea în ochi, fuzarioza); arătura corectă cu răsturnarea brazdei la 180o, favorizează mineralizarea rapidă a resturilor vegetale, care pot conține, spori sau miceliu de rezistență, care-și pierd viabilitatea; pregătirea unui pat germinativ corespunzător, reduce perioada de răsărire a plantelor și cu aceasta, perioada de maximă sensibilitatea a plantulelor, la atacul de mălură pitică și fuzarioză. 4. Fertilizarea echilibrată asigură o stare fitosanitară bună a plantelor și producții mari. Excesul de azot determină o creștere vegetativă luxuriantă, în detrimentul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
devine rigidă și casantă. Plantele virotice vor forma în sol tuberculi de dimensiuni mai mici, din care în anul următor apar plante de talie mică, cu internoduri scurte și cu frunze ce prezintă foliolele puternic răsucite la scurt timp de la răsărire. Agentul patogen Potato leafroll virus face parte din grupa Luteovirus, are particule izometrice de 24 nm în diametru, ce conțin ADN bicatenar după unii autori sau ARN monocatenar după alți autori. Temperatura de inactivare a virusului este de +70oC iar
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
FL 10 l/t, Apron 35 SD-2,5 g/kg; Mancoben 60 PTS-4 kg/t; Super Homai 70 PM-5 g/kg; Tiramet 60 PTS-4 kg/t săm.; Tiramet 600 SC-4 ml/kg săm.; Apron XL-350 ES-1 l/t săm. După răsărirea plantulelor se va executa un prim tratament cu unul din produsele: Previcur 607 SL-0,15 %; Proplant 72,2 SL 0,15-0,25 % (3-5 l/ha/m2); Folpan 50 WP 0,2 % (răsad 4-5 l/m2); Merpan 80 WDG-0,15 % (1-5
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
andive sau anghinare și nu se va practica irigarea prin aspersiune ci, prin brazde. Se va avea grijă ca să existe o bună aerisire a plantelor și la declanșarea atacului, plantele se vor rări. Tratamentele chimice se pot aplica imediat după răsărirea plantelor și la interval de 7 zile cu Dithane M 45 0,2 %.Pentru culturile semincere recomandăm unele din produsele enumerate la mana viței de vie având grije să le alternăm. 5.1.8. Albumeala cruciferelor Albugo (Cystopus) candida Boala
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
produce pagube de 100 %. Simptome. Boala poate fi semnalată pe plantele de grâu în diferite etape de dezvoltare. Imediat după germinare, tânăra plantulă poate fi atacată iar ca urmare se îngălbenește, se răsucește în formă de tirbușon și piere înainte de răsărire, așa încât încă din toamnă putem remarca goluri în cultură. În faza de înfrățire se observă o brunificare a rădăcinilor și bazei tulpinilor de la plantele infectate. Aceste plante sunt ceva mai mici și vor forma spice mici, albe. Cea mai periculoasă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ciuperca rezistă pe semințe sub formă de conidii iar în sol, sub formă de peritecii cu asce și ascospori. Gravitatea atacului este amplificată de reacția acidă a solului, de umiditatea între 30-40 % a acestuia și de temperaturile nefavorabile germinării și răsăririi rapide a plantulelor. În solurile alcaline dezvol/tarea patogenului este împiedicată mai ales dacă temperaturile sunt sub 10oC sau peste 28oC. Umiditatea atmosferică ridicată și temperaturile de 20-26oC favorizează atacul fuzariozei pe spice și în acest caz, pierderile pot fi
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de fasole oloagă Prevenire și combatere. Măsurile preventive obligatorii sunt: rotația de 4 ani, adunarea resturilor de plante infectate, urmată de arături adânci și folosirea de sămânță sănătoasă. La culturile de consum se vor aplica două tratamente, primul imediat după răsărire și unul înainte de înflorire iar în loturile semincere se mai fac două tratamente, la sfârșitul înfloritului și un tratament la formarea păstăilor. Se vor folosi alternativ produse ca: Tiuram 75 PU-0,2 % (timp de pauză 10 zile); Captadin 50 PU-0
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
baza tulpinii (îngenuncherea, pătarea în ochi, fuzarioza); - arătura corectă cu răsturnarea brazdei la 180o, favorizează mineralizarea rapidă a resturilor vegetale, care pot conține, spori sau miceliu de rezistență, care-și pierd viabilitatea;pregătirea unui pat germinativ corespunzător, reduce perioada de răsărire a plantelor și cu aceasta, perioada de maximă sensibilitatea a plantulelor, la atacul de mălură pitică și fuzarioză. 4. Fertilizarea - echilibrată asigură o stare fitosanitară bună a plantelor și producții mari. Excesul de azot determină o creștere vegetativă luxuriantă, în detrimentul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
și porumb. În România a fost identificată de I. Pop în anii 1961, 1962 și deși are tendințe de extindere, pagubele înregistrate sunt reduse față de cele pe care le produce boala pe continentul nord american. Simptome. La scurt timp de la răsărire, pe grâul de toamnă apar striuri sau dungi de culoare verde deschis sau gălbui, care sunt paralele cu nervurile frunzelor. Cu cât boala este într-un stadiu mai avansat, cu atât suprafețe mai mari de frunză au culoarea galben aurie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
100 %. Simptome. Boala poate fi semnalată pe plantele de grâu în mai multe din etapele lor de dezvoltare. Imediat după germinare, tânăra plantulă poate fi atacată iar ca urmare se îngălbenește, se răsucește în formă de tirbușon și piere înainte de răsărire, așa încât, încă din toamnă putem să remarcăm goluri în cultură. În faza de înfrățire se observă o brunificare a rădăcinilor și bazei tulpinilor la plantele infectate care sunt ceva mai mici și prezintă spice mici, albe. Cea mai periculoasă fază
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]