13,830 matches
-
au suferit acum din nou loviturile de bice obișnuite, târârile și sfâșierile fiarelor sălbatice și toate câte le striga și le poruncea un popor înfuriat, iar la urma tuturor, punerea pe scaunul de fier înroșit, de pe care trupurile lor arse răspândeau un miros de carne friptă. Dar nici în felul acesta păgânii nu s-au potolit, ci s-au înfuriat și mai tare, vrând să înfrângă cu totul răbdarea creștinilor, însă, ca și la început, ei n-au auzit din partea lui
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
verse toți niște picuri ca de lacrimi. Ba chiar și piețele și străzile principale, fără să fi căzut peste ele nici măcar o rouă, s-au udat și s-au înmuiat cu apă nu știu de unde, iar drept urmare îndată s-a răspândit zvonul că într-un mod inexplicabil însuși pământul ar fi vărsat lacrimi pentru că nu mai putea răbda nelegiuirea săvârșită atunci, încât, spre rușinea firii omenești crude și nemiloase, până și pietrele și materia neînsuflețită păreau că izbucnesc astfel în lacrimi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cartea a patra, XV, 43, în PSB, vol. 13, p. 164) „Numesc trupurile sfinților și izvoare, și rădăcini, și miruri duhovnicești. Pentru ce? Pentru că izvorul, rădăcina și mirul, adică parfumul, nu-și îngrădesc însușirile lor numai la ele, ci le răspândesc la mare depărtare în jurul lor. De pildă, izvoarele izvorăsc multă apă, dar nu Țin apele în sânul lor, ci dau naștere la râuri care curg mai departe și se întâlnesc cu marea. Și așa, izvoarele, ca o mână întinsă, îmbrățișează
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
sus ale copacilor, târându-se pe ele, se întind până la mare depărtare și fac prin desișul frunzelor lor un acoperiș întins. Asta e și însu șirea mirurilor, a parfumurilor. Parfumurile sunt păstrate în casă, dar adeseori mirosul lor plăcut se răspândește prin ferestre pe ulițe, pe străzi, în piață și vestește trecătorilor calitatea parfumurilor din casă. Dacă izvorul și rădăcina, dacă natura plantelor și a aromatelor au atâta putere, apoi cu mult mai mult trupurile sfinților”. (Sf. Ioan Gură de Aur
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pe afișarea listei pe un ecran (,Listează toate produsele", cofetariaalice.ro,; " Puteți preseta televizorul pentru a lista canalele favorite pe ecran", ro.commercial). În fine, sensul care nu mai e deloc transparent în română și care - ciudățenie a uzului ! - se răspîndește tot mai mult este cel prin care a lista devine sinonim cu a printa și a imprima: a fixa un text sau o imagine virtuală pe suport de hîrtie. Se pare că termenul computeristic englez listing, folosit pentru afișarea și
Listare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10434_a_11759]
-
interpretul să cânte ceea ce a scris. Relația se mărginește la binomul "eu scriu-tu cânți". Dar acest lucru e prea puțin. Interpretul nu e o mașină: el are propriile sale idei, vrea să fie iubit pentru ce cântă, vrea să răspândească frumusețe în jurul său. Astfel că divorțul între unul și altul devine foarte previzibil. Dar interpretul nu se lasă. Își zice: în marea de lucrări muzicale ermetice, vor mai fi existând câteva care să semnifice cu adevărat ceva, dar cu siguranță
Ethosul absent by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10480_a_11805]
-
oficial și internațional (RON = Romanian New Leu, înlocuind pe ROL = Romanian Leu) a fost adoptat surprinzător de repede în uzul cotidian, primind chiar desinență de plural și apărînd deja în scris și cu litere minuscule. Acum, după ce forma s-a răspîndit destul de mult, putem găsi și explicații ale succesului său: favorizat de frecvența cu care acronimul a circulat în scris în spațiul public (în anunțuri, pe etichetele produselor etc.) și mai ales de scurtimea și ușurința de pronunțare a formei (leu
Roni by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10496_a_11821]
-
moment de vitalitate al acestei scriituri cucernice, ferind-o de excesul blajinității predicatoare, făcînd-o să sune mai convingător. Dar smerenia lui Ioan Pintea nu-și dezvăluie decît ocazional fața "îndîrjită", prezentîndu-se îndeobște ca o contrapondere a orgoliului auctorial atît de răspîndit, ca o izbăvire în act scriptic. "Smerenia covîrșește păcatele noastre și ne ridică, iar mîndria ne apasă sufletele spre pămînt și ne coboară", glăsuia Sfîntul Ioan Gură de Aur. în paralel cu supunerea datorată divinului, autorul jurnalului înțelege a se
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
el, însă, e un adevăr. Și ce e adevărul? Nu e adevărul și la fel de nesigur, și la fel de necesar ca Dumnezeu? Vă dați seama ce ar însemna să fie luată "ca adevăr" ideea lui Nietzsche că "Dumnezeu a murit"? Duhoarea metafizică răspândită de cadavrul lui Dumnezeu ar face viața irespirabilă. Pentru mine, Matisse, care răspunde întrebării "credeți în Dumnezeu?" prin "da, când pictez", nu e foarte departe de Don Quijote. La fel, Gauguin când pleacă la Tropice întorcând spatele Parisului. Iar atunci când, încercând
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
la fericire, poate să-l declare patrie, botezându-l cu numele generic al celei căutate prin Odissei: Itaca. Așa s-a întâmplat cu și cu Fundația Ithaca din Altea, creată de un poet belgian entuziast, pornit să traducă și să răspândească-n lume poezia bună, de oriunde ar veni ea. Nu doar memoria îmi este tulburată, ci și sufletul, în timp ce pornesc în vizită spre Fundația Ithaca, cu sediul ei de pe malul Mediteranei, aceeași Mare Nostrum pe care a navigat cândva și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
lumii unde este situat centrul european al celei mai vechi culturi cunoscută la ora actuală”. 2. William Schiller (arheolog american, cu decenii de studii și cercetări pe teren, în toată lumea): ,,Civilizația s-a născut acolo unde trăiește azi poporul român, răspândindu-se, apoi, atât la Răsărit, cât și spre Apus, acum 13-15 mii de ani”. Cu un, parcă, ultim oftat visceral, istoric și metafizic, Dumitru Ioncică își încheie, astfel, excursul său științific: Dacă opera istorică a lui Carlo Troya ar fi
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
Viena și la Operă de Stat din Viena, numeroasele premii, distincții și activități artistice îl recomandă că un excelent dirijor și violonist, care continuă tradiția lui Johann Strauss, de a dirija cu vioară în mână. Strauss Festival Orchestră Vienna va răspândi fascinația muzicii autentice vieneze peste întreaga Românie, în cadrul unui amplu turneu național. În acest an, ne vom bucură de un invitat special în spectacol, tenorul Robert Nagy, care stârnește entuziasmul publicului prin lejeritatea cu care ia acutele, prin rafinamentul frazei
Vienna Classic Christmas cu participarea extraordinara a tenorului Robert Nagy @ Teatrul National Iasi, 16 decembrie [Corola-blog/BlogPost/94736_a_96028]
-
trezește exact când Nae era să se prăbușească. Ea fâlfâie disperat și energic din aripi și Nae zboară fericit peste oraș. De sus, el vede doar lumini și zâmbește. Scoate sticluța cu apă de colonie și stropește orașul. Întreg orașul răspândește în aer miros curat și proaspăt de lavandă. Nae zâmbește din nou gândindu-se că așa trebuie să se simtă și un preot când își stropește enoriașii cu aghiazmă. Cam așa e treaba cu Nae: el zboară de fiecare dată
Poezie by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/3835_a_5160]
-
olena. ca o femeie bătrână. ca un animal în așteptarea loviturii. simte cum i se întinde pe sub piele o plasă rece care se înnoadă în dreptul inimii. bătăile ei se ridică în urechi întâi sacadat apoi ca un vaiet de clopot răspândit în tot trupul plăpând. spart în frisoane domolite de valuri de moleșeală cărora le urmează alte frisoane până când își reazemă bărbia de genunchi și rămâne împietrită cu privirea în gol. împietrită de spaimă. acum uca poate începe plimbatul prin fotografii
sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/5573_a_6898]
-
nu se vedea niciun capișon. Numai coșurile unor sănii, împodobite cu crengi de brad și buchete de imortele vopsite, se legănau alene. La ospătăria lui Barbărasă doi băieți veseli tocmai scoteau din cuptor o tavă cu dovleac, iar mirosul se răspândi în valuri calde pe deasupra străzii tapetate cu un strat gros de zăpadă. Nane căscă gura la o mână înmănușată, în timp ce, pe lângă trupul gros al ospătarului, se strecură fața roșie a unui băiețel care părea prăbușit sub un maldăr de haine
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
Alții, cu privirea mai ageră, susțineau cu înfocare una și mai și, că pe sub țoale, pe trupul lui, zăriseră unduindu-se și străfulgerând în razele lunii ceva ce aducea cu niscaiva solzi tot din aur curat. Făcute ferfeniță, hainele îi răspândeau o mireasmă reavănă de vie înflorită, zăpăcindu-i și mai rău cu vâltoarea ei. Anghel cânta de mama focului un cântec pe care nu-l mai auziseră vreodată în gură de om. Părea a nu fi un cântec pământean, ci
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
treptat, cîte unul mai alfabetizat încerca să-și ia și note, nu de alta, dar avea și el copii, nevastă, rubedenii, iar cu o bună poveste se pare că multe drame domestice se puteau aplana. Și așa poveștile Șeherezadei se răspîndiră încet-încet prin tot palatul, apoi în tot orașul, apoi în întreaga țară, apoi în întreaga lume... Trecu mult timp pînă cînd, într-o după amiază, după plimbarea obișnuită prin grădină (din care de altminteri nu ieșea niciodată, căci era arestată
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
miriștea goală în vacarmul solar al amiezii pot fi martor atâta timp cât îmi bate la ușă pumnul însângerat al sfeclei palma volatilă a cenușii 3 Visam ridicolul trotuar al umbrei lipăiala tălpilor mele goale prin fața caselor pustii din turn orologiul stricat răspândea o duhoare de albatros lovit de trăznet în viețile anterioare sucul de sfeclă îmi ținea loc de sânge erau îmbrățișări grăbite pe la colțuri de stradă un exod pe la mesele de ruletă îngropate în adâncul mâlos al lacului Bled ce vreți
Viziuni la Bled by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/7360_a_8685]
-
cu piciorul Vreun zmeu plin de blazoane și eșarfe Fin adiate-n limbile lui roșii, Zmulse-n amoruri fragede cu zîne; Din trupul meu călduț nu mai rămîne Decît o ceață bîjbîită de botgroșii Ascunși după ciuperci otrăvitoare, Doar scorburi care răspîndesc duhoare... Și-un singur suflet, rupt, în noi doi moare...
Să te iubesc, să mă iubești, și să mă ierți... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7640_a_8965]
-
Și pe el îl privesc uneori de parcă eu aș fi fiul său (impresia mea e că se adeverește adesori mai înțelept decât mine...) Și el mă intimidează câteodată. Dar altfel decât andrei. El mă impresionează prin liniștea pe care o răspândește în jur. Doi frați, născuți din aceiași părinți, cât de neasemănători sunt, ce diferență, ca de la cer la pământ! Sau ca de la foc la pământ! În cei douăzeci de ani câți numără, alexandru nu m-a dezamăgit vreodată, e incapabil
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
și ei și astfel să se ivească nenumărate variante plecate dintr-un același text, cum se întâmpla în folclor când o poveste sau o baladă trecea din gură în gură, nimeni nu mai știa de unde, de la cine plecase și se răspândea pe întreg teritoriul unde se vorbea o aceeași limbă. Sau chiar limbi diferite. Și asta era posibil... Scriitorii care nu vor să se preteze la jocul ăsta n-au decât să continue să prezinte manuscrisul unui editor care să-l
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
Ștefan Cazimir Omul primitiv vîna pentru a avea ce să mănînce. Omul modern vînează ca să aibă ce povesti. " - Pentru ce să nu combatem erorile răspîndite în public de reaua credință sau de fanfaronada unora? De ce, chiar în materie de vînătorie, să nu hotărîm marginile posibilului?" Așa socoți că te-ar fi întrebat amicul domniei tale, dl. Constantin Cornescu, cel ce a scris Manualul vînătorului. Dar
Epistolă către Odobescu (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8031_a_9356]
-
deghizat în cronicar sportiv. Multe fraze par mici sentințe morale: „Fotbalul rămâne un joc de bărbați tulburați de femei.” Cam ca în literatură. O secțiune distinctă a cărții adună articole despre corupția din fotbalul românesc, despre fenomenul dopajului, tot mai răspândit în ultimii ani, al corupției la nivelul înalt al CIO, FIFA, UEFA sau despre criza morală a gimnasticii românești. Aici, Traian Ungureanu este un analist pesimist, intransigent față de mercantilismul societății de consum care transformă tot mai mult sportul într-o
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
găsit-o, numai că percepea taxa de fix 100 dolari pe an («membria» de care vorbea o doamnă)!!!” (ib., 15.03.2002). Ca echivalent mai economic al unei sintagme, termenul e o creație necesară, care chiar ar putea să se răspîndească. Nu cred că va fi suficient de puternică bariera stilistică: pe de o parte datorită conotațiilor glumețe, pe de altă parte în ciuda lor, sufixul -ie ar putea (re)deveni tot mai productiv.
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
este cititor al lui Cioran! Soția sa adaugă un amănunt care îmi era necunoscut: s-a adoptat în Elveția o lege permițând să dispui după voie de cenușa cuiva care ți-a fost apropiat, să aduci urna acasă, s-o răspândești în grădină sau în alt loc (peisaj) preferat al decedatului. Este, desigur, mai puțin complicat decât să urmezi altă tradiție elvețiană, aceea de a urca coșciugul pe un vârf de munte unde să-l așezi vertical, pentru ca defunctul să poată
Un spectacol ciudat by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13172_a_14497]