174 matches
-
Tovarnițea (în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Răstoace. Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 833 metri, în partea de nord a raionului Putila. Localitatea Tovarnițea a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775
Tovarnițea, Putila () [Corola-website/Science/315620_a_316949]
-
Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Tovarnițea a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Tovarnițea a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord
Tovarnițea, Putila () [Corola-website/Science/315620_a_316949]
-
Habsburgic în anul 1775, localitatea Vijnicioara a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vijnița (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Vijnicioara a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, iar o minoritate importantă o formau evreii. În perioada interbelică, a funcționat în sat o Casă ucraineană de lectură . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a
Vijnicioara, Vijnița () [Corola-website/Science/309920_a_311249]
-
Habsburgic în anul 1775, localitatea Falcău a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vijnița (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Falcău a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și de evrei. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența
Falcău, Vijnița () [Corola-website/Science/315605_a_316934]
-
8 și 20 m. Pentru a se evita inundarea orașului s-au înălțat și consolidat malurile, s-au îndiguit și se construiește un canal pentru deversarea apelor lui în Argeș, în caz de pericol. Are pe partea dreaptă ca afluenți Răstoaca care se unește cu Clocoticiul, aproape de podul de beton din strada Gării și care străbate orașul prin centru, iar pe partea stângă colectează apele pâraielor Cobiuța, Foița, Brătila, pâraie care uneori când e secetă mare seacă. Râul Cobia se varsă
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
la 4 ianuarie 1565), se dă din București un alt document de către Petru Voevod ""domn a toată țara Ungro-Vlahiei, fiul lui Mircea Voevod, prin care parte de nord a orașului-care pana nu demult se chema Rădulești, si se întindea de la Răstoaca până la râul Făget - se da ocina lui Stoica cu frații săi Ciolan si Dumitru si lui Radu cu frații săi Oprea si Stepan, cu fii lor câți le va da Dumnezeu"". În primul dintre aceste documente sunt pomenite doar două
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Maidan-Ispas a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Maidan-Ispas a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în
Maidan-Ispas, Vijnița () [Corola-website/Science/315592_a_316921]
-
menționate și de Dimitrie Cantemir în lucrarea "Descriptio Moldaviae" (1714-1716). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Jos a județului Bacău și era formată din satele Pâncești, Dieneț, Dealul-Dieneț, Fulgeriș, Valea lui Moțoc și Răstoaca, având în total 1624 de locuitori ce trăiau în 409 case. În comună existau o școală mixtă cu 18 elevi, două biserici (la Pâncești și Dieneț), iar principalii proprietari de terenuri erau statul, Neculae G. Negel, moștenitorii lui I. Strat
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
lui Alexandru Vidrașcu. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Petrești (inclusă atunci în comuna Horgești). Comuna Pâncești făcea parte din plasa Răcăciuni a aceluiași județ și avea în compunere satele Dieneț, Dealu, Fulgerișu, Pâncești și cătunele Chilia, Motoc și Răstoaca, populația lor totală fiind de 1961 de locuitori. Legea administrației din 1931 consemnează în comuna Păncești satele Chilia Benei, Dealu-Dieneț, Dieneț, Fulgeriș, Motoc și Păncești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, ea a
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
Răstoace (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 389 metri, pe malul râului Ceremuș, în partea de nord a raionului
Răstoace, Putila () [Corola-website/Science/315618_a_316947]
-
din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 389 metri, pe malul râului Ceremuș, în partea de nord a raionului Putila. De această comună depind administrativ satele Gropi, Ocolena și Tovarnițea. Localitatea Răstoace a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. După cum afirmă cronicarul moldovean Ion Neculce (1672-1745) în lucrarea sa O samă de cuvinte: Când au aședzat pace Ștefan-vodă cel Bun cu leșii, fiind Ion Tăutul logofăt
Răstoace, Putila () [Corola-website/Science/315618_a_316947]
-
care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Răstoace a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vijnița (în ). În anul 1848, comunitatea locală a sprijinit răscoala iobagilor bucovineni condusă de Luchian Cobiliță. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Răstoace
Răstoace, Putila () [Corola-website/Science/315618_a_316947]
-
Răstoace a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vijnița (în ). În anul 1848, comunitatea locală a sprijinit răscoala iobagilor bucovineni condusă de Luchian Cobiliță. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Răstoace a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de evrei. În perioada interbelică a funcționat aici o fabrică de produse de pielărie. De asemenea
Răstoace, Putila () [Corola-website/Science/315618_a_316947]
-
austrieci, făcând parte din districtul Vijnița (în ). În anul 1848, comunitatea locală a sprijinit răscoala iobagilor bucovineni condusă de Luchian Cobiliță. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Răstoace a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de evrei. În perioada interbelică a funcționat aici o fabrică de produse de pielărie. De asemenea, exista și o Casă ucraineană de lectură . Ca urmare
Răstoace, Putila () [Corola-website/Science/315618_a_316947]
-
Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Răstoace face parte din raionul Putila al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 5 (1+4), reprezentând 0,37% din populația comunei . În prezent, satul are 1
Răstoace, Putila () [Corola-website/Science/315618_a_316947]
-
Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 5 (1+4), reprezentând 0,37% din populația comunei . În prezent, satul are 1.496 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Răstoace era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Răstoace, Putila () [Corola-website/Science/315618_a_316947]
-
celor vechi"- bibliografie album VASILE PĂSCU O VIAȚĂ PENTRU ARTĂ - autor Roxana Bărbulescu face câte schițe și acuarele după natură în zonele unde pictează biserici. În 1965 pictează 16 iconițe pentru parohia din Nereju, Vrancea și 2 iconițe parohia din Răstoaca., a pictat Autoportretul ulei pe pânză și "Cuza unind pe cei doi soldați", ulei pe hârtie, care l-a donat livelui de fete AL.I.Cuza.Picteaza biserică Horea din Sanislau, Maramureș, unde este ajutat de fica lui Lenuța, la
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vijnița (în ). A fost parte a moșiilor familiei Wassilko. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Cireșel a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate importantă de români. În perioada interbelică a funcționat aici Societatea "Jugenbund Edelweiss" . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către
Cireșel, Vijnița () [Corola-website/Science/315593_a_316922]
-
Cobiliță. În anul 1855, Vijnița devine centru administrativ. Orașul a suferit ca urmare a luptelor din primul război mondial. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, orașul Vijnița a făcut parte din componența României, ca reședință a Plășii Răstoacelor din județul Storojineț. Localitatea sus-menționată era situată pe frontiera dintre România și Polonia, fiind situată pe Ceremuș. La recensământul general al populației din 29 decembrie 1930, orașul Vijnița avea 3.806 locuitori, din care 1.792 bărbați și 2.014
Vijnița () [Corola-website/Science/308536_a_309865]
-
Habsburgic în anul 1775, localitatea Lucavăț a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vijnița (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Lucavăț a făcut parte din componența României, în Plasă Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități importante de români și de evrei. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în
Lucavăț, Vijnița () [Corola-website/Science/315594_a_316923]
-
Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Horova a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Horova a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord
Horova, Putila () [Corola-website/Science/315619_a_316948]
-
Habsburgic în anul 1775, localitatea Bahna a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vijnița (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Bahna a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. În perioada interbelică a funcționat aici o Casă ucraineană de lectură . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940
Bahna, Vijnița () [Corola-website/Science/315589_a_316918]
-
cu domiciliul actual în Germania, 44803 Bochum, Werner Hellweg 94, cu ultimul domiciliu din România, Slatina, Bd. A.I. Cuza bl. CAM 3, sc. D, et. 8, ap. 47, județul Olt. 336. Craciunica Veronica, născută la 17 septembrie 1955 în localitatea Răstoaca, județul Vrancea, România, fiica lui Burtică Ilie și Marioara, cu domiciliul actual în Germania, 44803 Bochum, Werner Hellweg 94, cu ultimul domiciliu din România, Slatina, Bd. A. I. Cuza b). CAM 3, sc. D, et. 8, ap. 47, județul Olt. 337
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Vahnăuți a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Vahnăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și evrei. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României
Vahnăuți, Vijnița () [Corola-website/Science/315609_a_316938]
-
din satele Brătășanca, Ezeni, Filipeștii de Târg (reședința), Mărginenii de Jos și Ungureni. Comuna este așezată în partea de vest a județului, la limita cu județul Dâmbovița, între râurile Provița și Prahova, având o parte din teritoriu, nelocuit, în jurul lacului Răstoace de pe malul drept al Proviței. În partea sa sudică, comuna este străbătută de șoseaua DN72 și de calea ferată Ploiești-Târgoviște, pe care este deservită de halta Brătășanca. Principalele căi rutiere ale comunei sunt DJ101P, care pornește din DN72 și duce
Comuna Filipeștii de Târg, Prahova () [Corola-website/Science/301673_a_303002]