1,361 matches
-
și el responsabil. Acum totul trebuia să se concentreze asupra următoarelor întâlniri cu Bull. Toate drumurile emoționale îl purtau către Bexhill-on-Sea. Bull dormise somnul pe care îl pot dormi doar cei cu adevărat osteniți de sex. Dormise cufundat printre arcurile răsucite ale saltelei. În somn, corpul său greu lua posturi artistice, înconjurat de pat ca un basorelief. Un braț era ridicat deasupra capului, celălalt atârna pe marginea patului, întocmai ca podul suspendat Westway. În unele momente, pleoapele i se zbăteau sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
prăvălie, Înspăimîntat de perspectiva că aș putea pierde ceva din ce se petrece dedesubt. De două ori, am fost atît de obosit noaptea Încît am adormit pe o carte și de fiecare dată m-am trezit tresărind la auzul cheii răsucite În broască - Norman deschidea prăvălia -, și abia am avut timp să dispar, la mustață, În Gaura de șobolan. Și odată, moțăind În post, a fost cît p-aci să cad din Balon. Din Balon Îl zărisem pentru prima oară pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Individul a rămas așa un timp, legănîndu-se Încet ca bătut de vînt, printre toți trandafirii ăia Împrăștiați pe trotuar, ca niște flăcări galbene. Apoi a Început să-i calce În picioare, să-i Împingă jos pe pavaj, cu o mișcare răsucită a bombeului. Mișcarea a fost dublată de alta, identică, a gurii. Ea calcă trandafirii, el răsucește din bombeu. N-a ratat nici măcar un fir. Apoi s-a Îndepărtat Încet pe stradă. Am așteptat să mă asigur că nu se Întoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
o semnificație care-mi scăpa; promițându-mi să meditez la asta în liniște, am acceptat. — Aș vrea ca de grapină să fie fixat odgonul, a precizat Zwida. Pot petrece ore întregi fără să mă satur desenând un morman de funii răsucite. De aceea, luați și o funie foarte lungă: zece, ba nu, doisprezece metri. Joi seara. Doctorii mi-au dat voie să beau cu moderație băuturi alcoolice. Ca să sărbătoresc vestea, la apusul soarelui am intrat în cârciuma „Steaua Suediei“, să beau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
o altă soluție ca să scăpăm de el. Degeaba îmi spuneam că scăpasem întotdeauna din toate buclucurile în care mă înfundasem, din încurcături, ca și din nenorociri. Trecutul e ca un limbric tot mai lung, pe care-l port în mine, răsucit; nu-și pierde inelele, oricâte eforturi aș face să-mi golesc intestinele în toate closetele europene sau turcești, în hârdaiele din pușcării, în oalele de la spitale sau în gropile de la marginea cantonamentelor, sau pur și simplu în tufișuri, uitându-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
nu și pace bună. *** Aveam parcă o dilemă. Nu reușeam să mă hotărăsc. Făcusem rost de o pușcă de vânătoare cu patul de lemn încrustat, cu țevile tăiate. Nici gloanțele nu erau chiar de acelea din cutii obișnuite, aveau ghinturile răsucite cumva și fiecare avea înscris pe el o literă. Puteai să-l împuști pe unul de trei ori - B-O-U - sau să scrii altceva. Am potrivit cartușele și-am apăsat pe trăgaci, vedeam cum se mișcă arătătorul, încă puțin, zâmbeam fotogenic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
o ia razna și să mănânce muflonul ... - Să mănânce ce? o invit vag uimit să repete. - Mu-flo-nul, silabisește ea, crezându-mă mai tare de ureche. Și, pe urmă, cu oarecare îngăduință dăscălească: - ...berbecul sălbatic de la Grădina Zoologică, cu coarne mari, răsucite, strămoșul... - Bine, bine, opresc Discovery-ul ad hoc, știu ce e. Cum s-a întâmplat? - Nimeni nu știe cu precizie, îi vine la îndemână clișeul jurnalistic. Se fac presupuneri, se caută urme. S-au auzit urlete în tot centrul orașului, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ochi, mai ales că, din cînd În cînd, uriașul care-l capturase Îl trăgea cu putere de părul roșu și creț și-l obliga să ridice capul, ca să-l vadă toți. Căpitanul făcuse o lungă pauză, aprinzîndu-și pipa Întunecată și răsucită și dîndu-și În același timp vreme de gîndire. CÎnd frămîntările sale părură să dea roade, Își arătă caninii gălbui și mîncați de carii, În ceea ce pretindea să fie un surîs sardonic: - Bine, bine! spuse, În timp ce Îi sufla drept În nas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
oameni, care nu muriseră, nu atît de glonț cît și de tifos ori gripă spaniolă, trecuseră dintr-un ev în altul. Trecuseră de la boierie, de la rădvan, de la chefuri cu ciubuce și lăutari țigani, de la taifas și moțăiala digestiei, de la mustăcioara răsucită, a bastonului, a pălăriei de pai ori cu voaletă, de la crinoline și malacoffuri, de la lampagii și arendași la o cu totul altă lume, în care stăpîneau alte cuvinte, alte ritmuri, alte impulsuri și alte aspirații. Automobile pe toate drumurile, pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
după ce K.F. și-a tras balansoarul către fereastră, aruncând o privire pe deasupra Vladiei. Trebuia să recunoască, de acolo de sus, așezarea părea altfel, era altfel. Nici nu puteai crede că e același loc în care umblă cîinii vagabonzi cu cozile răsucite, unde praful, dacă nu praful, noroiul, ocupă ulițele ca apa unor fluvii încremenite, unde totul era încîlceală, vița de vie cu ostrețele gardurilor, cu streașina caselor, cu aracii risipiți în grădină, cu trunchiurile bărbaților leneviți de somn și lâncezeală, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
bucurându-se de trupul Maianei. Și într-adevăr erau acolo, gemând și șoptindu-și la ureche, râzând și mângâindu-se, exact în același loc în care îl ducea și pe el de fiecare dată, sub un stufos purau cu ramuri răsucite, la câțiva pași de apă călduța a mării, în care să se spele după aceea, locul unde îi plăcea să se dăruiască bărbaților înflăcărați. Cu cine o fi de data aceasta? Se rușina pentru această întrebare. Simplul fapt că stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
peste un minut. Ce-o să găsească ai mei când se întorc de la lucru o să fie un fetus mare și gol, încovrigat. Plutind în apa tulbure a piscinei din spate. Priponit de fund cu o frânghie groasă de vene și mațe răsucite. Opusul unui puști care se spânzură în timp ce și-o freacă. Bebelușul pe care l-au adus de la spital cu treisprezece ani în urmă. Puștiul care sperau să prindă o bursă de fotbalist și să-și ia masteratul în studii economice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
negru de mici buzunare și fante, de săculeți și compartimente. Fața Reverendului parcă-i doar carne crudă, roșie, adunată în jurul unui nas și al unei perechi de ochi, ca o friptură cusută cu ață și plină de cicatrice, cu urechile răsucite și umflate, cu sprâncenele rase. Și-apoi, trasate cu dermatograf, descriu două arcuri uimite ajungând aproape până unde începe părul. Privindu-l cum urcă în autobuz, Tovarășa Lătrău își descheie un nasture al jachetei. Îl încheie la loc și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
care a aruncat în timp ce Cora Reynolds aduce șoarecele înapoi, și lăbuțele ei stârnesc un norișor de praf încins din covor, ca o coadă de cocoș. Privindu-i, cu un braț îndoit sub piept ca să-i susțină sânii, cu o mână răsucită masându-și ceafa, doamna Clark spune: — La Villa Diodati aveau cinci pisici. Cu o lingură de plastic Sfântul Fără-Mațe halește clătite Suzette instant dintr-o pungă de plastic Mylar. Făcându-și unghiile cu pila, Lady Zdreanță urmărește fiecare lingură roz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
găsește pe Directoarea Tăgadă în salonul renascentist italian, prăbușită pe o masă neagră de lemn masiv. De pe masă picură sânge pe toate laturile. Sângele lipicios, deja acoperit cu un strat de păr de pisică. Directoarea Tăgadă, cu ciorapul de nailon răsucit șnur în jurul încheieturii. În masă e împlântat un satâr. Deasupra ciorapului de nailon, mâna Directoarei zace albă într-o băltoacă de un roșu închis. Pe podea, sub masă, Cora Reynolds mestecă un arătător retezat. — Draga mea, spune doamna Clark, uitându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
degete în buzunarul pantalonilor și-i întinde ceva lui Webber, așezat de partea cealaltă a culoarului. O pastilă albă. — Înghite-o, spune Flint. Și bea odată aia, aproape am ajuns. — Unde-am ajuns? spune Webber și bea pastila. A rămas răsucit, uitându-se la fotoliile de piele albă care se pot roti și lăsa pe spate. La covorul alb. La măsuțele de arțar cu ochi de pasăre, atât de lăcuite încât par ude. La canapelele de velur alb aliniate lângă pereții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
rece sau zgomot ciudat sau miros de mâncare, dăm vina pe stafia noastră. Pentru Agentul Ciripel, stafia e un detectiv privat ucis. Pentru Contele Calomniei, stafia e a un actor copil în mizerie. Crengile de alamă ale copacului, unduitoare, încovoiate, răsucite ca niște vițe de vie scăldate în aur stins. Picurând „frunze” de sticlă și cristal. Clinchetul lor fremătător în timp ce pătrunzi între ele. Mirosul de praf ars al fiecărei piersici „coapte”, încă strălucind alb incandescent. Prea fierbinți ca să le atingi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
țigări ame ricane. Asta-i ceva tare curios la animalul care-i omul, Își zise ea, chiar și la vreme de foamete se mulțumește mai degrabă cu o astfel de scli foseală decât cu un sac de orez. O hârtioară răsucită și um plută cu tutun plin de chimicale otrăvitoare pare mai de preț decât o masă pentru un copil, de-aia și purta Întotdeauna țigări la ea, doar că deveniseră greu de găsit și scumpe, chiar și pentru un străin
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mai amintea, Îi fuseseră iertate. Pe când Buickul trecea pe lângă zidurile Înalte care Înconjurau vilele, Adam a Început să recunoască stilul construcțiilor, occidental, masiv, cu ceva ciudat În el. O motoretă culcată pe o parte În mijlocul drumului, cu roțile strivite și răsucite. Mai fusese pe-aici. A Înțeles că se duceau acasă la Zubaidah. Au trecut prin porțile mari de fier forjat, ornamentate cu tușe de vopsea aurie. Au parcat lângă o mașină sport pe care Adam n-a recunoscut-o. Casa
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
fel de pact în acest sens, erau copiii, copiii lui la mijloc deci pactul trebuia respectat. Se privi în oglindă, o babă stafidită, oh, și etajera murdară, plină de tuburi de pastă de dinți, de ras, golite de conținut și răsucite, chinuite, ambalajele de la lamele de bărbierit, oglinda era și ea murdară, pătată, înnegrită pe alocuri. Zâmbi și luă buretele, hai să curăț și oglinda și etajera și chiuveta și pe urmă, gata, nu mă mai uit nicăieri cu ochi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
grădinăritul. Ceara de la trandafirul roșu se topește, curge ca sângele, un trandafir ce părea kitchos pe un suport de metal, ca un nufăr roșu și în sus un fel de spirală turtită ce se termina într-un cârcel înspre sine răsucit, în aer. Se scurge ca sângele, mi l-a adus Pinochio când s-a întors din Ungaria, când a dat probe pentru serial și eu și Miau îl așteptam să se întoarcă și îl iubeam în așteptarea noastră, ziceam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
încă rămase pe jos, de sub rădăcinile ramificate ale unor arbori, răsar cu o strălucire de diamant, ghiocei. Apoi, gingașe lăcrămioare, păpădii și alte flori. Vara, la poalele copacilor, câteva ciuperci își țin mândre pălăriile. Fiecare copac din pădure e întortocheat, răsucit. Parcă un uriaș i-ar fi întortocheat în joacă. Privind un copac până sus, privirile-ți se încrucișează cu atâtea răsuciri. Pădurea are două poiene. Într-una din ele, scăldată în aur, sunt câțiva plopi. Cred că ei sunt singurii
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
timp și, pe măsură ce se prezintă, fac un pas în față, pe rând, apoi se retrag. Cel din dreapta, Sinele Mare, are fața rotundă și bucălată, brăzdată de un zâmbet larg și tâmp. Cel din stânga, sau Sinele Mic, are figura suptă și răsucită, ca în portretele lui Soutine. Afișează mereu o căutătură ironică și malițioasă. Cel de la mijloc, Masca, poartă ochelari negri de soare și are fața tăvălită într-un strat gros de pudră, afișează mereu un zâmbet condescendent și parșiv.) Sinele Mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
10 (Reapare Pulcheria în mijlocul scenei cu floarea-soarelui în mână. De data asta, veștejită și capul arcuit în jos, întors de la soare. Ea are lacrimi în ochi, pe care și le șterge îngropându-și din când în când fața în profilul răsucit al florii. Izbucnește printre lacrimi...) Maurizio a fost detașat cu serviciul să lucreze în străinătate pentru câțiva ani. Nu a putut să refuze ca să nu riște pierderea slujbei. Săptămâna trecută a avut loc ultima călătorie cu metroul împreună. Ne întorceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
sugerat o păpușă Barbie. Fusiformă și numai fibră de sus până jos, fără nicio amintire de grăsime pe trupul ei de silfidă. Da, picioarele ei continuă să mă fascineze, cu glezna osoasă și minusculă, genunchii ascuțiți de copil, cambrate și răsucite, aproape strâmbe de atâta cambrare și răsuceală. Gambele ei curbe și întinse la maximum ca niște corzi de arc pornite din genunchi, gata să trimită săgeți către privirile observatorilor. De altfel, tot trupul ei era o zvâcnire, o luptă, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]