111 matches
-
vom face legătură nouă. Mă reazem domnilor; voim să fim independenți, pentru că voim să trăim cu viața noastră proprie, pentru că nu voim să pătimim pentru greșelile altora, pentru că voim ca la gurile Dunării de jos să fim un bulevard contra răzbelului.” Referindu-se la istoria românilor, Gheorghe Platon, dedică un capitol războiului pentru cucerirea independenței și personalităților care au contribuit la obținerea acesteia în lucrarea, Istoria modernă a României, din 1985. Declarațiile oamenilor politici - explică autorul - precum și presa de toate nuanțele
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
modernă a României, Ed.Clio, București, 1996. Platon Gheorghe, De la constituirea națiunii la Marea unire, Studii de istorie modernă, volumul I, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iași, 1995. Tratatul de la Berlin, Imprimeria Statului, 1878. 83 Văcărescu, Constantin, Luptele românilor în răzbelul din (1877-1878,) Ed. Tipografia Curții Regale, București, 1866. Zub, Alexandru, Mihail Kogălniceanu, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984. 84 CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE..................................................................................3 CAPITOLUL I ........................................................................................ 4 Mihail Kogălniceanu........................................................................ ............4 CAPITOLUL II.......................................................................................13 Mihail Kogălniceanu și independența României în istoriografia românească
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
păpușoi ca pe drumul mare, lăsând în urmă numai țărână și pleavă... Fierbând de furie, moș Dumitru ședea în capul ogorului său când un “starșâi litinant” l-a întrebat răstit: “Gde Berlin?” Moș Dumitru a priceput întrebarea, fiindcă în primul răzbel a avut de a face cu “lifta” și îi știa graiul... Răspunsul lui nu s-a lăsat așteptat: “Uite. Vezi dealul ista? - a întins moș Dumitru mâna spre apus. Ei, dacă îl vezi, atunci mergi pe el până înebunești, apoi
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
o preface într-o luptă de interese, ci în lumina viorie a simțământului, cu toată bogăția de colori, de pasiune, de înamorare specifică în fetișurile naționalismului - citirea acestor fapte va face asupra lor impresia romantică care asupra noastră o face răzbelul cruciaților și cavalerismul de-atuncea. Cumcă în fond este sâmburele vecinic al tuturor acțiunilor omenești - egoismul, care vivifică aceste forme, asta nu va interesa pe nime, acest sîmbure-l vor avea și strănepoții noștri cine știe sub ce formă, dar bogăția
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
a nașterei sau esistenței lor, ci în diferința dintre ele și cele prezente. (Ciocoii Regulamentului - Eteria) 88 {EminescuOpXV 89} ["STAREA ROMEI ÎN VREMEA COLONIZĂRII DACIEI... "] 2285 Starea Romei în vremea colonizării Daciei cu romani. Politica Romei în vreme de suprapopulații: răzbel și colonizație. Elementele de colonizare din clasa a patra - care pot servi de contingent ideilor comuniste. Creștinii din imperiu persecutați pentru că profesau teorii comuniste. Probabila colonizare a Daciei cu creștini. Limba romană deznaționalizează pentru că e singurul element unitar între elemente
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
odată, a fost... ce n-a mai fost...!“, din ochiul închis șiroind lacrimi pe obrazul mutilat. Bietul om... asculta glasul pădurii și plângea... plângea și povestea povestirea nescrisă, a Anucăi, fata pădurarului. ...Era povestea nenorocului neamului ei... Născută în ajunul „Răzbelului“<footnote Războiul de Neatârnare (1877-1878). footnote>, într-o noapte cu Lună Plină, pe un ger al Bobotezei de crăpau în cuib ouăle de corb, iar haitele de lupi flămânde, năvăleau în sate, și intrau în ogrăzi urlând... Codrii vuiau de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mort! Da‟ cini ești mata, ha?! face ea bănuitoare, și mută mâna de la ochi la ureche. Dacă o întrebi, cum a murit Ion, ea oftează... - Of, of,.. blăstămațî di turci, l-o ucis! Da, l-o ucis păgâni‟, acolo‟n răzbel<footnote Războiul de Independență, de la 1877-1878. footnote>! și bătrâna oftează, din adânc, după fecioru-su, dar nu mai varsă lacrimi; i-au secat demult. Da, l-o ucis păgâni‟... repetă ea, după o vreme, privind într-o parte. Iaca, o rămas
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
lumi. Și stăpânirile se schimbară..,. Pentru veteranii de la ‟77... lumea se schimbase mult. Pentru ei, cei chemați la ospățul morții, lumea aceea, luase altă înfățișare, căpătase alt înțeles. De câte ori, Anton era rugat de bătrânul Toma, ori alții, să povestească despre „răzbel“, cu mult tact, evita... așa a făcut ani de-a rândul, până în seara aceea de vară, înspre Sânt Ilie... În seara aceea, din luna lu‟ cuptor, fără să fie rugat, se pomeni povestind... -...Deo săptămână înduram soare... începu elcu glas
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
intr-un mod cu totul invers. Dacă nația n-ar vrea cumva ceea ce vor d-nealor, atunci ea-i tîmpie și coruptă: Partita care se numește acum "centru" susține, chiar în programa ce făcu mai deunăzi, că guvernul a făcut acest răzbel "fără voia națiunii". A susține aceasta este a insulta, în cel mai mare grad, cinci milioane de români. Dacă aceasta este credința acestor bărbați politici, ei "arată cel mai mare dispreț pentru națiune. " Ea nu are, după dânșii, alt simțimânt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
când cel care este la guvern o trămite la moarte și încă nu numai la moartea cu arma în mână, dar și la o pieire generală și ilegală (? ); căci ei susțin că națiunea se pierde în întregul ei prin acest răzbel, fără voia ei făcut. Și dacă ei, iluștrii bărbați politici, spun Europei, chiar printr-o programă, că mama lor este atât de "tîmpită" și de "coruptă", cine nu vede că puterile străine sunt îndemnate, silite de a desprețui această națiune
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
îi făcea să schimbe cu totul politica turcească în numele căreia ajunseseră la putere. Însă, ca toate ființele servile conduse de interese, iar nu de principiuri, ci fură tot așa de esagerați filoruși cât fuseseră de supuși și umili filoturci. Intrară în răzbel, fapt care se putea foarte bine aproba și sprijini, dară intrară cu o armată nepregătită cu nimic, grație ineptei și culpabilei lor administrațiuni, și fără nici o convențiune stipulând și marginea sacrificiurilor și întinderea beneficiilor pentru români, mulțumită închinatei lor diplomații
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
diplomației, de opinia poporului rus? Nu ne-a declarat însuși "Romînul", care de la un timp încoace are aerul d-a se face "Monitorul oficial" al simțimintelor celor mai intime și celor mai personale Majestăței Sale, că Majestatea [Sa] dorea acest răzbel și că a ced[at] [miș]cărei generale a opiniei în [aceasta]? Iată dară un punct în care [vo]ința personală a M. Sale a cedat unor înalte considerațiuni. Pe lângă aceasta, organul ultraconstituțional al d-lui C. A. Rosetti găsește
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
C. A. Rosetti. Asemenea românii n-au nici o vorbă cu guvernul rusesc care este, credem, însărcinat cu interesele Imperiului și ale poporului rusesc, iar nicidecum cu afacerile României. Românii au a face cu guvernul românesc, cu d. Brătianu, ministru de răzbel, cu d. Cogălniceanu, ministru al afacerilor străine, cu d. C. A. Rosetti, președinte al Camerei și inspirator al guvernului. Aveam dară dreptul să-i întrebăm și erau datori să ne răspunză: Ce măsuri ați luat? Ce convențiuni ați încheiat? Cum
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
că nici una și ne-au trimis să ne adresăm la generozitatea unui guvern străin. Ni se pare că răspunsul a fost categoric. Ne pare și nouă bine, căci istoria îl va înregistra. Dacă dar România nu va ieși din acest răzbel cu nici un avantagiu, sau cu avantagiuri disproporționale cu riscurile și cheltuielile sale, responsabilitatea va privi pe acești miniștri inepți și slugarnici, care n-au știut a vorbi și a stipula în numele unui popor liber și {EminescuOpX 35} stăpân pe sine
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ginte slavă. A ne lăsa ceea ce avem, iată ce cerem de la stricta dreptate a Rusiei. De la echitatea și înțelepciunea ei și a Europei am putea cere numai Delta Dunărei, care a fost a noastră, și indemnitatea pentru pagubele noastre de răzbel. Atâta și nimic mai mult. Dacă nici atâta nu putem obține, ei bine, aceasta se va adăoga la partea activului nostru de recunoștință și vom avea cel puțin mândria de a fi îndatorat gratis o mare, bogată și puternică împărăție
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
riscă să provoace sub ochii roșilor un război civil. Un minister compus de oameni cari fuseseră loviți într-un mod atât de otărîtor de toate scrutinele care s-au urmat de la 1875, un minisiter ai căror membri scăpaseră numai prin răzbel de darea în judecată ar fi fost nu pacea cu rușii, ci intervenirea rușilor în afacerile României. Principele Carol a refuzat de-a intra în vederile ce voiau să-i dicteze; a cruțat țării sale durerea și rușinea de-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe la finele anului 1876. Paris, 23 ianuarie 1877 Subsemnatul, deputat al arond[ismeniului] I din Paris, fost primar al arond[ismentului] II (1870 - 1871), certifică că d. Frederic Dame, născut la Tonnerre (Yonne) în 1849, a fost secretarul meu în timpul răzbelului și al asediului capitalei în 1870 - 71 și că și-a îndeplinit totdauna funcțiunele sale cu zel, inteligență și devotament. Atest între altele că în momentul insurecțiunei comunaliste din martie 1871 nu m-a părăsit în zilele cât am rezistat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cumpăra acțiuni de drumurile de fier și a le revinde statului, daca a fost vorba măcar de-a cumpăra așa acțiuni, daca Banca a posedat vreodată o singură așa acțiune și daca ea nu s-a desființat numai din cauza începerii răzbelului între Turcia și Rusia. Mă crez dator, în urma acestui apel, a declara că este cu desăvârșire inesactă aserțiunea că Banca s-a creat cu scopul anume de a cumpăra acțiuni de drumuri de fier. Mai declar că, pe cât a funcționat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
datorie publică, cu doliu și pentru. țară și pentru familiile lor, cu ruina economică prin pierderea vitelor și cu. hidoasă. mizerie prin toate satele acestei Românii ce surâdea altădată; deși, când armata română ocupa Vidinul ca garanție a cheltuielilor de răzbel, s-a făcut eroarea neiertată de a-l părăsi și de a compromite interesele noastre de tot genul; totuși acești oameni cutează a cânta fericirea țarii și a dirigea atenția publică spre acest abstract și duios curent, pe când ei de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pământ și goluri profunde în finanțe. Au dat concurs Rusiei pe când știau că Basarabia urmează a se retroceda. Lugubra voce a tocsinului a sunat națiunii: Alegătorii să facă justiție cu acești oameni ce s-au substituit suveranității naționale, conducând la răzbel, ruină și dezmembrare națiunea română. {EminescuOpX 365} Toate din nefericire adevărate. Ce sânt roșii peste șapte luni - azi? Ce alta decât buni prieteni și mari patrioți. [II] În numărul "Presei" de la [221 aprilie]2 [30 aprilie] a. c. roșii au fost
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
publică, triumfând pe ruinele țării, aruncând țara în ghearele panslavismului, aducând doliu, ruină economică, mizerie hidoasă, preparând mormântul numelui român, lăsând sfâșieri adânci în pământ și goluri profunde în finanțe, dând concurs Rusiei cu știința pierderei Basarabiei, conducând națiunea la răzbel, ruină și dezmembrare, încît... Vocea lugubră a tocsinului a sunat! Popor! Fă justiție cu acești oameni! Lucrul se agravează însă și mai mult citind articolul de mai la vale al "Presei", scris cu câteva zile mai înainte, adică la 21
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fusese, un grec a vândut jumătatea Moldovei rușilor, alt grec a mijlocit mituirea turcilor la cedarea Bucovinei, încît la începutul secolului țara ajunge la halul pe care-l descrie M. Cioran, adiutantul lui Tudor. Iată ce zice el: De la deschiderea răzbelului din anul 1806 până, la 1812 între Rusia și Poartă, și de la 1812 pân-la 1818, cât a ținut domnia lui Caragea și de la 1812 până la 1821, când a murit Alexandru Suțu, amândouă Principatele s-au umplut cu greci ca niciodată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
DESPRE PRESCRIPȚIUNE Articolul 945 Acțiunile derivând din acte care sunt comerciale numai pentru una din părți, se prescriu pentru toate părțile contractante în conformitate cu dispozițiunile legii comerciale. Articolul 946 Prescripțiunea comercială curge chiar contra militarilor în serviciul activ în timp de răzbel în contra femeei măritate, în contra minorilor chiar neemancipați și a interzișilor, cu rezervă dreptului lor contra tutorului. Întreruperea prescripțiunii se regulează după dispozițiunile codului civil. Cu toate acestea, în obligațiunile cambiale, actele intreruptive de prescripțiune făcute în persoana unuia din coobligați
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887*) actualizat cu modificările până la 1 octombrie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138015_a_139344]
-
DESPRE PRESCRIPȚIUNE Articolul 945 Acțiunile derivând din acte care sunt comerciale numai pentru una din părți, se prescriu pentru toate părțile contractante în conformitate cu dispozițiunile legii comerciale. Articolul 946 Prescripțiunea comercială curge chiar contra militarilor în serviciul activ în timp de răzbel în contra femeei măritate, în contra minorilor chiar neemancipați și a interzișilor, cu rezervă dreptului lor contra tutorului. Întreruperea prescripțiunii se regulează după dispozițiunile codului civil. Cu toate acestea, în obligațiunile cambiale, actele intreruptive de prescripțiune făcute în persoana unuia din coobligați
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 27 iunie 1997*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135811_a_137140]
-
DESPRE PRESCRIPȚIUNE Articolul 945 Acțiunile derivând din acte care sunt comerciale numai pentru una din părți, se prescriu pentru toate părțile contractante în conformitate cu dispozițiunile legii comerciale. Articolul 946 Prescripțiunea comercială curge chiar contra militarilor în serviciul activ în timp de răzbel în contra femeei măritate, în contra minorilor chiar neemancipați și a interzișilor, cu rezervă dreptului lor contra tutorului. Întreruperea prescripțiunii se regulează după dispozițiunile codului civil. Cu toate acestea, în obligațiunile cambiale, actele intreruptive de prescripțiune făcute în persoana unuia din coobligați
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]