405 matches
-
pe un tărîm strivit de bocancii moraliștilor, pentru că, ajungînd la Eminescu, iată o frază bogată în sensuri meditative: „Mitul a fost rostogolit în Infern de mulțimea detractorilor!” și „... o furie unică se abătu asupra poetului în perioada imediat postdecembristă...” - după răzmerița aia de carton cu voie de la Poliție !!! (Caragiale avea dreptate !) De ce se dedau acești „neica nimeni, ia piciorul de pe mine” - cum scria Ion Gheorghe, la posteritatea lui Eminescu ? Din simplu motiv că ei nu ar fi în stare nici măcar să
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
continuă (unde l-am citit numai pe Horia Gârbea) - și trebuie să spun că mai am încă un teanc masiv de cărți de citit, dar cîteodată vremurile sau chiar și numai vremea (caniculară) mă pun cu botul pe labe. Înainte de răzmerița din decembrie, transmisă în direct de televiziune și regizată de Sergiu Nicolaescu (glumeam !), parcă aveam mai mult timp, Ba chiar aveam și clipe poetice, cînd căutam febril o pereche de addidași prin toate măcelăriile și magazinele din zona Dorobanți! Dar
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
ca oșenii, nu se clinteau de pe pod pînă nu-și revărsau oful din suflete, și tocmai în clipa în care dom' colonel și-a reluat dansul, parcă mai cu foc, și a început să scandeze, ca la mitingurile glorioase de după răzmerița din decembrie: las' să știe poporu, că primaru ce-mi făcu? își puse pod peste apă, sub care vaca se-adapă, iha-mă! vi-l spui acu'. I-ha-ha! de-al draculu' ... Nea Ilie Busuioc se oprise în capul podului și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
Vidin pînă la Huși ... Nea Ilie Busuioc se întorcea cam machit de la crîșma unde își mai înecase și el amarul sărăciei, așa că nu prea înțelegea el ce se întîmplă și se întreba ce-or anunța oamenii ăia, vreun răzbel, vreo răzmeriță, a căzut guvernul, aș! nu la noi, că nu e în tradiție, da' parcă nea chiorete, cum îi zicea nevastă-sa, juca de mama focului și se bucura și zicea ceva, sau poate greșise el podul, că se mai trezise
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
68 ani. Era bătrână și se simțea bătrână. Nimeni, din fosta ei familie, nu ajunsese la vârsta aceasta... Nu că cei 68... Pentru că face parte din oraș, autorul nu uită nici de penitenciarul Jilava, care a fost implicat, indirect, în răzmerița din decembrie, la exact două sute de ani după revoluția de la Paris. Penitenciarul de maximă siguranță Jilava este în egală măsură închisoare, muzeu și obiectiv istoric. Desigur, muzeu neoficial... Dar își are propria istorie, care începe de pe vremea când orașul București
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
arată frecvent minus 30 de grade, avioanele mai folosesc ușă? După cele două ore de temeri că ușa reparată în pripă ar putea să se deschidă în cer, acolo unde ne-o doream cât mai ermetizată, și după o mică răzmeriță pornită împotriva echipajului aeronavei de către niște tineri cu sânge fierbinte, care, după atâta tensiune nervoasă, voiau să plece o dată, fie și cu ușa legată cu sârmă, s-a decis cazarea noastră la un hotel sucevean și recurgerea la asistența specializată
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 498 din 12 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356233_a_357562]
-
la o casă de cultură și la o școală de maiștri, aveau bani, trăiau visînd, făceau plimbări pe malurile apei și se iubeau cu disperare pe unde îi apuca dorința cea de nestăvilit ... dar vremurile s-au schimbat după marea răzmeriță din decembrie, luna parcă nu mai era la fel de strălucitoare ca pe vremuri, pasiunea se topise, Iganțio, care visase să afle taina lumii prin studiile lui oculte, se trezise dat afară de la școală, casa de cultură devenise discotecă iar școala de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
imaginea, ia umblă, domnule, la culoare, fă-l mai rozaliu, și ăsta, cu occidentului lui, ne-a umplut de rînjete, ia mai dă-l ... mai încet, mamă, că rage ca un ăla, doamne păzește ... Cum perceperea lucrurilor se face, de la răzmeriță încoace, în direct și la ore de vîrf și pe mai multe televiziuni independente, alegătorii s-au ghidat în funcție de Rambo unu pe un post sau Rambo doi pe un altul și în funcție de emoțiile eroului preferat dau și ei cu ștampila
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
trei secole (IX-XI) ei au terorizat întreaga Europă. Primul letopiseț rusesc spune că Novgorudul, care era vestit ca mare centru comercial, i-ar fi chemat pe konungii (cnejii) Sineus, Truvor și Rurik la domnie pentru a pune capăt anarhiei și răzmerițelor dintre uniunile tribale ale slavilor de Răsărit. [xx] Karețki Aurel, Pricop Adrian, op. cit., pp. 9-10. [xxi] Text latin publicat de N. Iorga, Carol al XII-lea, Petru cel Mare și țerile noastre, Acad. Rom. Mem. Sect. Ist”, S. II+XXXIII
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
din clipa asta , vreau să mă adresez cititorilor și nu scriitorilor de “literatură” pe bandă rulantă. Am pe un raft din cămară destule citate de inepții, dar nu vreau să rănesc pe nimeni, sperînd că această vocație este, cumva, postumă răzmeriței (cu voie de la poliție!) din decembrie. Mai mult, încep să am un sentiment de empatie pentru această tagmă pătrunsă în cîmpia literaturii cu bocancii, nu cu delicatețea unei petale de cireș ! De ce să nu scrie fiecare ce-i trece prin
POEZIA LUI CONSTANTIN TRANDAFIR de IOAN LILĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343871_a_345200]
-
mult decât atât, iadul presimte și el, ca o vietate șireată și vicleană, atacul ce i se va da, iar balamalele lui trosnesc; edificiul neputințelor omenești, al păcatului imposibil de ispășit, se va prăbuși curând, dezlegat din ferecătura minciunii. Este răzmeriță, răscoală și zavistie mare în lumea duhurilor. Jos, pe pământ, oamenii parcă au și ei o premoniție... Păcatul ancestral pare mai evident acum, din moment ce s-a ajuns până aici. Adică până la a vedea - cu groază! - ca pârga istoriei omului nu
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
erau atuncea arestați ! Eliberați, venind pe câmp, pe comuniști i-au întâlnit Dându-le-o bătaie bună de care mulți și-au amintit ! Femeile dădeau cu pietre ! mai aruncau și cu noroi În cei care atacau, țăranii deveniți Eroi ! Văzând răzmerița cum crește, un Căpitan a cerut pace Făgăduind o rezolvare cum și Creștinului îi place. Țăranii, cu înțelepciune spre case s-au împrăștiat Însă hidra roșie, în plină noapte-a atacat : La ora 4, "călăuze", pe răsculați i-au arătat
RECUNOȘTINȚĂ EROILOR IZVORANI ȘI ALIMĂNEȘTENI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380589_a_381918]
-
singură pornire, Să rămânem goi, tăcuți cu toții. Fie iarnă, fie vară, Fie joi sau fie marți, Se-nvârtesc în jurul cozi Penele să le boțească. Singuratic, rătăcit, neuronul ofilit Din zona izmenenelor, Nici mai sus și tot mai jos, Mintea pârnăiașilor. Răzmerița tot mocnește, Agitație, tristețe, românii pe ulițe! Creaturi fără credință Cine, cum și când(acum) să-i judece? Referință Bibliografică: Stâlpii / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2336, Anul VII, 24 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
STÂLPII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381073_a_382402]
-
distila legenda până la esența ei pură. Citind capitolul VIII, „Calea sub talpa iadului“, mi-am adus aminte de ce spunea Emil Cioran: „Înaintașii noștri nu ne-au iubit destul, de au vărsat așa puțin sânge pentru libertate. Suntem o țară de răzmeriță. Un popor cu instinctul libertății trebuie să prefere sinuciderea sclaviei. Teroare, crimă, bestialitate, perfidie sunt meschine și imorale numai în decadență, când se apără prin ele un vid de conținuturi; dacă ajută însă ascensiunea, ele sunt virtuți. Toate triumfurile sunt
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
cunoșteam ziua de naștere. Știam aniversările celor de lângă mine pornind de la ideea că trebuie să știu când este născut fiecare pentru a-l cadorisi cu urări de sănătate, fericire, bucurie și multe altele, decupate după același clișeu. Mai târziu, după răzmerița decembristă din secolul trecut, am auzit de noțiunea de horoscop. Mânată de o curiozitate specifică tinereții, precum și setei mele de cunoaștere, am început să mă documentez în privința semnelor zodiacale, crezând că este o știință aparte, demnă de toată lauda. Așa
SEMN ZODIACAL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348312_a_349641]
-
-i voi lecui ... Scaunul de-ar părăsi. Nu-s deștept ca ei în sfat, Și nici gând n-am a-i întrece... ...Îngeraș, fii lăudat! Te rog să dai bună lege, Să nu mai doarmă în senat! Nu vreau ceartă, răzmeriță... Cum fac ei bâlci în palat; De le-nchizi a lor guriță; Sfinte, cât i-am suportat, Și... în neagră umilință Am sperat... ca fiecare, Că se vor gândi și ei... La popor. Mare eroare!... Clica lor de derbedei... M-
ZISE-N PROST* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376398_a_377727]
-
mult decât atât, iadul presimte și el, ca o vietate șireată și vicleană, atacul ce i se va da, iar balamalele lui trosnesc; edificiul neputințelor omenești, al păcatului imposibil de ispășit, se va prăbuși curând, dezlegat din ferecătura minciunii. Este răzmeriță, răscoală și zavistie mare în lumea duhurilor. Jos, pe pământ, oamenii parcă au și ei o premoniție... Păcatul ancestral pare mai evident acum, din moment ce s-a ajuns până aici. Adică până la a vedea - cu groază! - ca pârga istoriei omului nu
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
de cuvînt, Horea, merge la Viena în noiembrie 1783, apoi în aprilie 1784. În primăvara anului 1783, împăratul a făcut o vizită în Banat, fiind asaltat cu reclamații. Horea se exprimă în numele celor pătimași, adică a "celor care suferă". Preludiul răzmeriței a plecat de la modificarea modalităților de recrutare militară. losif al II-lea instaurează un sistem întărit de apărare a frontierelor. Or, acceptarea înrolării militare este pentru țărani un mijloc de a scăpa de șerbie și de a accede la statutul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și Crișan. Horea pretinde că vorbește în același timp în numele răsculaților și al împăratului. Țăranii văd în Horea pe împăratul lor. La Deva, nobilimea învinge și, cu ajutorul garnizoanei locale, pune capăt rezistenței țărănești. Nobilimea acuză ura religioasă ca fiind cauza răzmeriței și denunță agitațiile, dirijate spre incitare, de clerul român. Ea se teme ca răsculații să nu obțină un ajutor din Moldova și Valahia. Trebuie să se evite ca românii din Transilvania să fugă în Muntenia, de unde ar fi putut să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vine la București la începutul lui iunie 1866. El se întîlnește cu membri ai guvernului, cu parlamentari și crede că a cîștigat partida în favoarea emancipării instituționale a evreilor. Or, în ziua dezbaterilor prevăzute pentru votarea în Cameră a faimosului articol, răzmerițe antisemite tulbură capitala, iar ministrul Brătianu declară că trebuie să cedeze în fața presiunii străzii și a opiniei... Problema evreiască se află acum în prim-planul scenei. Alianța Israelită supraveghează faptele și acțiunile guvernului român și le denunță, publiciștii anchetează situația
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Popular comunal, în trecut a făcut parte din mișcarea legionară ca membru și că în perioada anului 1957 - în timp ce era instructor de partid - a folosit aceleași metode cu țăranii muncitori din comuna Căscioarele, raionul Titu în urma cărei situații a provocat răzmerițe din partea țăranilor din com. Căscioarele și satul Găiseni. În baza acestor verificări și a materialelor acumulate, au fost sesizate organele regionale și raionale P.M.R., care au luat măsuri imediat și au exclus din partid pe Dinescu Victor, președintele Sfatului Popular
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
invocă patria, slobozenia, oblăduirea împărătesei, care va garanta în „bună pază toate hotarele Moldovei, după vechea stăpînire a domnilor ce au fost de sineși oblăduitori (subl. ns. L. B.)”. În notele sale critice la studiul lui G. Severeanu, Bucureștii sub răzmerița din 1769, și referindu-se la afirmația autorului că boierii „cer Rusiei nu mai puțin decât încorporarea Munteniei la Imperiul rusesc”, I. C. Filitti replica în ziarul „Epoca” din 28 martie și 3 mai 1934: „încorporarea Munteniei la Rusia, cerută în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
simboluri religioase și politice; celelalte se nășteau din pendularea (aproape sistemică) dintre pulsiunile violente, sângeroase ale mulțimilor dezlănțuite și tendința de a ritualiza acțiunile violente și de a le Înlocui cu substitute simbolice: În esență, nu există nicio scenă de răzmeriță fără aspecte sărbătorești și nu există nicio festivitate colectivă fără o amenințare surdă de violență. ș...ț Căci revendicările sunt Îndreptate asupra semnelor: girueta, cocarda, rugul În flăcări. Violența Însăși este adesea doar simbolică: ea se exercită asupra giruetelor, stranelor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sărbători comunitare, aproximativ 300 de țărani au decis să meargă la Berna pentru a-i pedepsi pe opresori și au ajuns să devasteze orașul. În Franța, În 1588, În regiunea Côte du Rhône, un carnaval s-a transformat Într-o răzmeriță. Un alt carnaval din anul 1851, În localitatea Brou, a dus la o confruntare violentă Între mulțime și poliția trimisă să reprime protestele acesteia. Sărbătorile și, mai ales, carnavalurile creează intervale „liminale” de Întrerupere a ordinii, permițând și legitimând inversiunile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prin sufixe și prefixe, aceasta este considerabilă. Astfel, ca prefixe, slv. nea înlocuit pe lat. in-, ceea ce a dus la numeroși compuși: neadevăr, nebun, necopt, negreșit, necioplit, nenorocire; apoi răz(lat. răs) ca în cuvintele: a răzbi, a răzvrăti, război, răzmeriță; prea(lat. prae): preabunul, preafrumosul, preaputernicul. Dar mult mai numeroase sunt sufixele: -ac (buiac, sărac, prostănac, zodiac), -că (săteancă, orășeancă, țărancă, țigancă, lupoaică), -aci (stângaci, cârmaci, trăgaci), -og (milog, olog, pisălog), -eală (amețeală, bârfeală, croială, umezeală), -an (bețivan, golan, lungan
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]