915 matches
-
creației purificată de elementele neoplatonice și arabe care conțineau tema intermedierii între Dumnezeu și lumea sublunară. Astfel, eliminarea din discuție sau „slăbirea” semnificației cauzelor intermediare a constituit unul din motivele răspândirii ulterioare a nominalismului și, cu toate probabilitățile, a spiritului raționalist modern. De pildă, propoziția cu numărul 63 condamnă teza: "„Că Dumnezeu nu are putere în efectele secundare în lipsa cauzei secundare înseși” ." Această propoziție extrem de importantă semnifică repunerea în drepturi a temei „miracolului” conform omnipotenței lui Dumnezeu. Ceea ce se condamnă aici
Condamnarea din 1277 () [Corola-website/Science/305549_a_306878]
-
un om preocupat de dreptatea socială, ajungând până la atitudini protestatare. Tolstoi l-a investit cu anumite caractere care îi erau proprii lui, în timp ce altele le-a proiectat asupra lui Andrei. Bolkonski este un fel de om al „Secolului luminilor” (tendința raționalista este puternică la această epoca în spiritul tolstoian), în timp ce Bezuhov pare a fi-asemeni scriitorului-un discipol al lui J.J.Rousseau (o ușoară înclinație spre idilic este des perceptibila în creația tolstoiana). Natasa (una din cele mai realizate personaje feminine din
Război și pace () [Corola-website/Science/308513_a_309842]
-
mod hotărâtor evoluțiile de mai târziu, termenul se folosește prin extensie și pentru a descrie operele de artă din vremea primilor Mavrocordați, până către 1730. Istoricii de artă caracterizează uneori stilul prin analogie cu renașterea apuseană, datorită structurilor sale clare, raționaliste, dar exuberanța lui decorativă permite și folosirea termenului de "Baroc brâncovenesc". Mișcarea cărturărească care ia ființă în Moldova secolului al XVII-lea, influențată prin intermediul polonez de umanismul european, este una din premizele apariției stilului brâncovenesc, caracterizat prin recepția barocului apusean
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
continentală. Charles și-a petrecut mult timp vizionând spectacole de teatru în Franța și a dezvoltat o afinitate pentru piesele de teatru spaniole. Acei nobili care au trăit în Olanda au făcut cunoștință cu mercantilismul și de asemenea cu dezbaterile raționaliste în proză ce circulau în mod oficial în interiorul națiunilor tolerante. Cea mai extinsă și importantă formă de manifestare poetică a acelor vremuri era satira. În general publicarea satirelor era anonimă. Era foarte periculos pentru un scriitor să fie asociat cu
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]
-
genul literar al poeziei universale baroce și poate fi descrisă ca o poezie religioasă, dar care îmbracă un stil extravagant, cu accente erotice și caracterizat prin comparații hiperbolice, îmbinând paradoxul cu oximoronul. De asemenea, misticismul poeților metafizici nu exclude limbajul raționalist cu efecte contrarii rațiunii. Poezia metafizică descrie experiența vieții umane privită din perspectiva iubirii omenești raportată la iubirea divină. Thomas Elliot caracteriza lirica metafică ca fiind o meditație intensă, sensibilă, dar plină de jocuri de cuvinte și, pe alocuri, fină
Poeți metafizici () [Corola-website/Science/315285_a_316614]
-
A publicat douăzeci și patru de articole despre analiza matematică, în "Suplimentul Enciclopediei" lui Diderot și D'Alembert. În 1789, când Revoluția a izbucnit în Franța, Condorcet a avut un rol major, el, mare apărător al numeroaselor cauze liberale, care spera reconstruirea raționalistă a societății. După căderea Bastiliei (14 iulie 1789), Condorcet a fost ales în Consiliul municipal al Parisului, iar în 1791, a fost ales reprezentant al Parisului în sânul Adunării Legislative, după ce a cerut stabilirea Republicii, devenind chiar secretarul Adunării. Este
Nicolas de Condorcet () [Corola-website/Science/311919_a_313248]
-
împreună cu "Declarația de Independență a Americii" și Declaratia Drepturilor Omului și ale Cetățeanului, au marcat începutul Perioadei Burgheze și venirea la putere a clasei de mijloc. Criticarea autorității și a tradiției pe toate planurile s-au intensificat simultan cu ideile raționaliste și de emancipare ale iluminismului. Revoluția Franceză din 1789 a încheiat vechea ordine a "Celor trei stări". Prin deviza sa "„Liberte, egalite, fraternite"", a pus bazele unei noi ordini sociale paneuropene, bazate pe principiile libertății personale și ale egalității în fața
Epoca modernă () [Corola-website/Science/330053_a_331382]
-
lucrările "Istoria Italiei", "Discursuri politice", "Amintiri politice și civile" și în "Considerații în jurul Discursurilor lui Machiavelli", Francesco Guicciardini, considerat părintele istoriei moderne, propune o imagine detaliată și expune opinia sa asupra unor probleme ale Italiei, în care exprimă unele idei raționaliste despre libertate, legi, dreptate și egalitate. Guicciardini concepe o formă mixtă de stat, o combinație între monarhie, aristocrație și democrație, propunând formarea unui "Consilium" mare înzestrat cu puteri legislative, iar în fruntea statului să se afle un "Consilium" mic, cu
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
iar formă de stat monarhia condusă de un monarh luminat. Dacă în Franța, sub influența lui Locke, Hume, Newton, filozofia luminilor a dobândit un caracter empirist, naturalist și social, în Germania, sub influența lui Leibniz, aceasta va avea un caracter raționalist, dar marcat de evaziuni mistico-religioase. Iluminismul german va genera ulterior mișcarea literară antifeudală "Furtună și avânt", condusă de Herder. Și contextul social-istoric era diferit în Germania: puternica fărâmițare teritorială a frânat trecerea de la feudalism la capitalism, iar la sfârșitul secolului
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
calif și popor s-a adâncit însă. Familia de viziri Barmakid a administrat imperiul până în 803. Lupta pentru putere dintre fii lui Harun a fost câștigată în 813 de către al-Mamun, care a ridicat la nivel de doctrina de stat învățăturile raționaliste ale Mutazilitilor, care promovau originea divină a Coranului. În 830, a creat un centru intelectual și a înființat o mare biblioteca la Bagdad-Casa Științelor. A ordonat traducerea scrierilor cărturarilor și filosofilor greci, acestea devenind accesibile pentru europeni.Cele mai mari
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
IV î.Hr.) care cuprinde 2 perioade: - clasicismul dezvoltat (sec. V î. Hr.) - clasicismul târziu (sec. IV î.Hr.) - perioada elenistică (sec. III-I î.Hr.) Arhitectura greacă urmărește realizarea unor construcții funcționale ce participă la organizarea orașelor- cetate. Pentru greci arhitectura exprimă spiritul raționalist al artei și se adresează unor ființe raționale convingând prin ordine, echilibru și armonie. Grecii au realizat construcții simple cu linii clare, simplitate ce se impune pentru că grecii au un simț accentuat al ordinii. Construcțiile dau impresia de durabil, calm
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
se întâmplă pare să fie o experiență personală a autorului. Nuvela conține un supraconflict între dimensiunea scientistă și dimensiunea revelației, adică între realitatea aparentă și miracol. Naratorul este un specialist în ocultism și în filozofiile orientale, dar, având o formare raționalistă de tip european, nu reușește să urce treptele inițierii, cunoscând evenimentele doar la nivel teoretic. Perspectiva autorului evoluează între dimensiunea profană a familiei Zerlendi și dimensiunea sacră a doctorului Zerlendi. Investigând o dispariție stranie, naratorul simte existența unui mister cu
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
reușit să depășească greutățile practicilor yoga îl tulbură profund. El recunoaște însă forța spirituală a maeștrilor sacrului de a depăși limitele condiției umane. Eșecul celor care încearcă să pătrundă acest secret se datorează faptului că aceștia au o mentalitate europeană, raționalistă, fiind preocupați de a găsi o explicație acceptabilă și inteligibilă unor fapte care nu au o explicație rațională. Pe de altă parte, exploratorilor lumii spirituale care, după o perioadă de inițiere, au reușit să pătrundă "dincolo" nu li se permite
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
lui Antony Flew, expresiile au fost introduse pentru prima dată în perioada scolasticii târzii ca traduceri pentru doi termeni tehnici din teoria artistotelica a cunoașterii. Immanuel Kant, filosof german al secolului XVIII, a fost un susținător al combinării dintre teoria raționalistă și empiristă. Acesta afirmă că „daca orice cunoaștere a noastră începe cu experiența, aceasta nu înseamnă că ea provine întreagă din experienta”. Caracteriza cunoașterea a priori drept transcendentală, în timp ce cunoașterea empirică era bazată pe experiență.„Caci s-ar putea prea
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
toate acestea, el sugerează că "Mieville, hotărând să dea o operă valoroasă și captivantă, a ajuns să împrumute alte genuri, ceea ce creează așteptări neconfirmate din partea acțiunii și face ca personajele să se comporte aberant, forțând autorul să dea o notă raționalistă, contrară substanței creative, intelectuale și imaginative a cărții." El încheie astfel: Lăsând asta la o parte, Mieville, cu sensibilitatea lui de bun catolic modern, generează valori victoriene și câteva argumente morale bine țintite, făcând din "Stația Pierzaniei" un roman captivant
Stația Pierzaniei () [Corola-website/Science/322903_a_324232]
-
războaie și a condus un imperiu ce a devenit o putere majoră europeană. A mutat capitala de la Moscova la St. Petersburg, și a condus o revoltă ce a distrus sistemul tradițional, medieval, și a început unul științific, european, modern și raționalist. Ecaterina cea Mare (1761-1796) a condus imperiul într-o epocă de aur. Ea a extins națiunea prin cuceriri, colonizări și diplomație. Ea a continuat politica de modernizare a legăturilor cu Europa de Vest începută de Petru cel Mare. Țarul Alexandru al II
Imperiul Rus () [Corola-website/Science/299140_a_300469]
-
Toamnei, nr. 35a, Bucarest, Romania]. * [București, 27 noiembrie 1926] Dragă Georgeta, Formule ca „vechiul meu prieten" sau „dragă Florio" nu mi se par nici mucegăite nici spălăcite, dacă nu sunt puse numai pentru simetria epistolară. Cât privește atributele de „filosof", „raționalist", astea sunt excogitațiuni infernale ale spiritului tău de generalizare prea accelerat și care m-au dărâmat în ochii unor ființe în fața cărora ar fi trebuit să trec drept ceea ce sunt: un imbecil cu toate slăbiciunile normale, numai ceva mai puternice
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
Isaak Aharon Ettinger. La început era influențat de de hasidism din ramura Beltz, dar în continuare a părăsit hasidismul, a citit lucrările lui Moise Maimonide, Iuda Halevi, Nahman Krochmal, Peretz Smolenskin și Isaac Baer Levinsohn. El a devenit adeptul curentului raționalist, a învățat alfabetul latin și a început să studieze materii profane. În anul 1890 a plecat la studii la Berlin, unde a aprofundat contactul cu gândirea Haskalei și cu scrierile filosofice . La aceasta a contribuit și prietenia de-o viață
Iacob Ițhak Niemirower () [Corola-website/Science/310457_a_311786]
-
dezvoltarea și îmbogățirea vocabularului filosofic în limba latină, dând sensuri noi unor cuvinte mai vechi: "ratio", "corpora prima", "prima elementa", "principia", "primordia rerum" etc. Stoicismul, creat de Zenon din Citium în secolul al IV-lea î.Chr., este o fiolosofie raționalistă, recomandând o viață în conformitate cu legile naturii, pentru a atinge astfel înțelepciunea și fericirea. Filosofia stoică este un întreg coerent, o filosofie sistematică a totalității, care, pornind de la logică și trecând prin legile fizicei, are ca scop final - ca și alte
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
aprilie 1971. În 1970 fusese ales membru al Academiei de Științe Sociale și Politice. A colaborat la numeroase reviste de specialitate și de cultură din țară și străinătate. Lucrările sale, de proporții, de valoare actuală, au fost elaborate de pe poziții raționaliste.
Nicolae Bagdasar () [Corola-website/Science/307082_a_308411]
-
Nuvela conține un supraconflict între dimensiunea scientistă și dimensiunea revelației, adică între realitatea aparentă și miracol. Naratorul este un specialist în ocultism și în filozofiile orientale, care studiase textele clasice referitoare la tantra, potrivit propriilor mărturisiri, dar, având o formare raționalistă de tip european, nu reușise să urce treptele inițierii, cunoscând evenimentele doar la nivel teoretic. Scriitorul nu oferă dezlegarea misterului, menținând o abordare ambiguă și enigmatică cu privire la întâmplările relatate. Personajele nuvelei reflectă o bipartiție ideatică, cei trei orientaliști (naratorul, Bogdanof
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
cei trei orientaliști acceptă ideea că au călătorit în timp, încercând să găsească o explicație rațională unei întâmplări iraționale. Naratorul nu poate înțelege adevărata semnificație a evenimentului trăit, judecând o practică tantrică după un sistem de gândire european de tip raționalist ce ignoră existența miracolului. Astfel, el respinge îngrozit revelația după care tânjește pentru a păstra o viziune imperfectă asupra lumii. Întâmplarea stranie prin care trec cei trei orientaliști europeni din India este atribuită de autor pătrunderii lor într-un loc
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
a fi în viață) și, ca o consecință, știm că, având viață, existăm. Premisa principală a acestui tip de argument este identitatea („nemijlocirea”) dintre subiect și intelect: eu înseamnă intelectul meu. Este premisa care va justifica, în epoca modernă, curentul raționalist, dar este în același timp și o premisă care subzistă în însuși miezul empirismului (ca și al scepticismului combătut de Augustin): acceptând că singura sursă a cunoașterii este senzația, presupunem că vorbim despre accesul la un obiect al cunoașterii (lumea
Augustin de Hipona () [Corola-website/Science/296778_a_298107]
-
nu are o religie principală. Recensământul din 2001 a arătat că 68% dintre australieni sunt creștini (27% romano-catolici, 21% anglicani) și 5% nu cred în religii creștine. 16% au declarat că nu cred în vreo religie anume (umanism, ateism, agnostici, raționaliști) și 12% au refuzat să răspundă sau nu au dat un răspuns adecvat intrepretării. Ca în multe alte țări vestice, nivelul participării active la slujbele religioase este mult mai scăzut decât datele furnizate; participarea săptămânală este de 1,5 milioane
Demografia Australiei () [Corola-website/Science/319566_a_320895]
-
prin legaturi slabe, în Asociația Universalistă Unitariana (formata în anul 1961). Christian Connexion, o rețea de congregații creștine independente din America (1808), o variantă provincială de unitarianism combinată cu puternice trăsături evanghelice. Crezul fundamental al acestei mișcări implică o viziune raționalistă, anti-credală, reducționistă a doctrinei creștine. „Nu avem alt crez decât Biblia”. Suspiciune pentru tot ce nu poate fi explicat rațional. Testul doctrinar era: se conformează oare cu citirea cea mai evidentă și literală a Bibliei? Joshua Himes, James White și
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]