313 matches
-
Paralaxa gândirii etc. Savuroase și pline de conținut, pornind uneori de la anecdotic sunt și numeroasele schițe și nuvele publicate În paginile Însemnărilor Ieșene Între care: Aporii, Izul Pământului, Ironia Vieții, Dibuiri Sentimentale, Cei plecați, sunt doar câteva exemple. Scientist și raționalist prin excelență, Gr. T. Popa se va Înscrie cu toată ființa În rândul celor care promovează adevărul științific, considerând rațiunea umană atotputernică și chiar admirând realizările socialismului și comunismului sovietic În domeniul construcției, edificării și educației noii societăți. Grozăviile războiului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mixturi ale diferitelor ingrediente doctrinare, combinații de dorit cât mai inteligente și cât mai bine adaptate fiecărei specificități spațio-temporare. Autorul are convingeri ferme, care-l conduc la exprimări de genul: "Numai așa", " Numai de aici plecând", dar se recomandă ca raționalist ș.a. Unele nuanțări sunt, cred, necesare, monopolul asupra adevărului științific nefiind, din câte știm, instituit. De fapt, lucrarea a și fost propusă tocmai ca o invitație la dezbatere. Cartea începe cu o adevărată cosmogonie despre cum universul a produs omul
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
se predau la una din facultățile de teologie din țară!). Ce fel de știință e asta? Și de la cine deține, în cadrul religiei noastre ortodoxe, o școală dreptul și delegația de a învăța pe alții? Nu de la Biserică? Atunci? Atunci suntem raționaliști protestanți și trebuie să constatăm că aici ne-a dus patronajul statului român modern și oblăduirea Ministerului de Instrucție asupra facultăților noastre de teologie". 12 Ibidem: Faptul că cea mai înaltă școală de teologie scapă de sub controlul și supravegherea Bisericii
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și recunoscute ale geniului liberal, ale amorului de țară, ale iubirei sale pentru adevăr" etc.145. Tot așa se explică tendința de a selecta ca repere ale genialității fie dintre clasici ("geniu filosofic și serios ca La Fontaine"), fie dintre raționaliștii secolului al XVIII-lea ("un geniu mare ca Voltaire"). În forma ei ideală, literatura "genială" are un caracter colectiv - ca text "impersonal", ușor de autonomizat în raport cu autorul ei și, în același timp, ca text definit de circulația sa largă. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
așa de bine și de care aproape că ne atașaserăm - pe care le-am utilizat împotriva puterii clerico-fasciste, împotriva puterii represive. Noua putere consumistă și permisivă s-a servit tocmai de cuceririle noastre mentale de laici, de iluminiști și de raționaliști pentru a-și construi propria schelărie de fals laicism, de fals iluminism și de falsă iraționalitate. S-a slujit de profanările noastre pentru a se elibera de un trecut care, din cauza consacrărilor sale atroce și idioate, nu-i mai folosea
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Pentru Spinoza, Dumnezeu, adică natura, nu este transcendental imposibil de necunoscut, el este tangibil intelectului omului prin rațiune. Gândirea, pasiunile, sentimentele și conștiința sunt transformări ale corpului care aparțin naturii și care pot fi dominate de rațiune. Spinoza este un raționalist ca și Descartes, dar fără componenta teologică. Ajuns în 1665 la Voorburg, o suburbie a orașului Haga, trăiește sub protecția prietenului său Johan de Witt21, care-i acordă o mică pensie. Începe să scrie cartea De intellectus emendatione ("Despre ameliorarea
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cauzei determinante. Bacon descrie în Novum Organum (Noul Organon) 27 de situații în care fenomenele își evidențiază importanța. Filosoful este un umanist și afirmă că cercetarea științifică este singura cale de a preveni mizeria umană; el este, deci, scientist și raționalist. Scrie un lung tratat de medicină, intitulat Istoria vieții și morții, care-l face cunoscut contemporaneității și posterității. Ideile sale liberale ies în evidență în cartea Noua Atlantidă, apărută în 1624 în limba latină, în care descrie utopia unei noi
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Peterson 51, Walker 52. Constructivismul critic pune accentul pe rolul emancipator al cunoașterii și este reprezentat de Andrew Linklater 53 și Robert Cox. K.M. Fierke caracterizează constructivismul convențional prin faptul că nu respinge asumpțiile pozitiviste și a cărui dispută cu raționaliștii se poartă în domeniul ontologic, dar nu epistemologic. Acest tip de constructivism a mai fost definit "de mijloc", făcând legătura între abordările raționaliste și cele poststructuraliste.54 Maja Zehfuss este de părere că acest constructivism convențional este important nu doar
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
grad de respectabilitate. Acest constructivism a ajuns fie văzut ca fiind o cale de mijloc acceptabilă.56 Constructivismul convențional nu a respins asumpțiile științifice ale științei pozitive până la limita atinsă de abordările postpozitiviste. După cum argumentează Jeff Checkel 57, disputa cu raționaliștii nu se purta în termeni epistemologici, ci ontologici. Constructiviștii convenționali adoptă ontologia intersubiectivă punând accent pe norme, agenți sociali și structuri, pe constituirea reciprocă a identităților, însă acceptă o epistemologie de factură pozitivistă care poate include testarea ipotezelor, cauzalitate și
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
determinat ori construit social, cuvintele și conceptele nu au valoare în afara contextului social în care sunt definite și utilizate.85 Din punct de vedere epistemologic, rolul limbajului a fost ignorat în mare parte în discuțiile care s-au purtat cu raționaliștii. Evitarea tematizării limbajului reflectă în parte efortul de a se menține distanța față de poststructuralism, asociat cu relativismul interpretativ. Este o reflectare a accentului pus de abordarea de mijloc pe problematicile de ontologie. O abordare a limbajului care este în consecvență
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
le sunt interesele, capacitățile și care este conținutul structurilor normative.116 1.2.4. Legitimitatea în societatea internațională Relația dintre individ și structura socială este importantă atât pentru raționalism, cât și pentru constructivism, dar este concepută în moduri diferite. Pentru raționaliști, structura este o funcție a competiției și a distribuției capabilităților materiale, condiționând acțiunile statelor. Subiecții raționaliștilor sunt ghidați de logica consecințelor, acționând rațional în sensul producerii unui rezultat care le va maximiza interesele, în timp ce constructiviștii se axează pe norme și
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
societatea internațională Relația dintre individ și structura socială este importantă atât pentru raționalism, cât și pentru constructivism, dar este concepută în moduri diferite. Pentru raționaliști, structura este o funcție a competiției și a distribuției capabilităților materiale, condiționând acțiunile statelor. Subiecții raționaliștilor sunt ghidați de logica consecințelor, acționând rațional în sensul producerii unui rezultat care le va maximiza interesele, în timp ce constructiviștii se axează pe norme și înțelegeri comune cu privire la comportamentele legitime, deși factorii materiali joacă, de asemenea, un rol. În această abordare
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
50 al revistei International Organization, Peter Katzenstein, Robert Keohane și Stephen Krasner sugerau că principala axă de dezbatere din domeniul relațiilor internaționale va fi dezbaterea raționalism versus constructivism.145 Prin acceptarea epistemologiei pozitiviste, constructiviștii au câștigat legitimitate așa încât dezbaterea cu raționaliștii a ocupat o poziție importantă în cadrul disciplinei.146 La sfârșitul anilor 80 și începutul anilor 90 era în vogă disputa dintre neorealismul structural și neoliberalismul instituțional. Ambele curente au avut perioade de hegemonie intelectuală, dar niciunul nu a repurtat o
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
condiției de recunoaștere a suveranității unui anumit stat există o înțelegere împărtășită și o acceptare a acestui concept). Relația dintre individ și structura socială este importantă atât pentru raționalism, cât și pentru constructiviști, dar este concepută în moduri diferite. Pentru raționaliști, structura este o funcție a competiției și a distribuției capabilităților materiale, structura condiționând acțiunile statelor. Subiecții raționaliștilor sunt ghidați de logica consecințelor, acționând rațional în sensul producerii unui rezultat care le va maximiza interesele. Constructiviștii se axează mai mult pe
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
concept). Relația dintre individ și structura socială este importantă atât pentru raționalism, cât și pentru constructiviști, dar este concepută în moduri diferite. Pentru raționaliști, structura este o funcție a competiției și a distribuției capabilităților materiale, structura condiționând acțiunile statelor. Subiecții raționaliștilor sunt ghidați de logica consecințelor, acționând rațional în sensul producerii unui rezultat care le va maximiza interesele. Constructiviștii se axează mai mult pe norme și înțelegeri comune cu privire la comportamentele legitime, deși factorii materiali joacă, de asemenea, un rol. În această
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
a lungul timpului. Alter și Ego coexistă într-o relație socială, iar alegerile fiecăruia sunt parțial dependente de răspunsul unuia față de celălalt. Sfera alegerii se poate spune că este mutual constituită. Decât a afirma că structurile sunt constrângătoare, cum fac raționaliștii, constructiviștii se axează pe rolul constitutiv al normelor și al intersubiectivității, al înțelegerilor împărtășite, la fel ca și relația dintre agent și structură.153 Actorii relațiilor internaționale nu sunt în mod uniform și universal rațional egoiști, ci au identități distincte
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și prestructurată, care ne formează și ne modelează în diferite feluri, acest lucru nu înseamnă că nu putem acționa în sensul transformării structurilor existente.155 Este tocmai ceea ce teoriile privind human agency au în vedere. 1.3.3. Realitatea socială Raționaliștii asumă o lume statică în care actorii sunt apriori asociali și egoiști, preocupați în principal de interese materiale. În timp ce constructiviștii nu neagă importanța intereselor, le vor asocia mai mult identității subiecților. Nici identitățile, nici interesele nu pot fi separate de
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
din interior și, prin urmare, înțelesul social este o funcție a ce anume au oamenii în minte.159 Atenția constructiviștilor asupra "înțelegerii" este o chestiune interesantă cu atât mai mult cu cât a fost sursa modelului de actor rațional. În timp ce raționaliștii evidențiază raționalitatea deciziilor în termeni de interes propriu și, prin urmare, minimizând rolul contextului, constructiviștii au adus dimensiunea socială în atenție. Înțelesurile intersubiective nu sunt doar agregări ale credințelor individuale, ci au un statut independent de cunoștințe colective, bazate pe
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
cunoștințe colective, bazate pe aserțiunea că deși fiecare dintre noi își gândește propriile idei, conceptele noastre le împărtășim cu ceilalți. Verstehen se referă la interpretările colective, la practicile și instituțiile actorilor. Accentul pus pe înțelesuri evidențiază similaritățile și diferențele dintre raționaliști și constructiviști. Diferența constă în faptul că primii pun accent pe înțelegere individuală, constructiviștii pun accent pe înțelegerea împărtășită. 1.4 Studiile de securitate constructiviste Depășind cu mult dimensiunile principalelor teorii ale securității, constructivismul este important mai ales pentru descrierea
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
intersubiectiv al structurilor politicii mondiale și cu asumpția că realitatea este construită. Propoziția că identitățile înseamnă mai mult decât comportament și sunt formate de structuri sau modele de interacțiune are intenția de a plasa abordarea constructivistă la distanță față de raționalism. Raționaliștii, precum teoreticienii jocului, admit că identitățile se schimbă, însă anterior momentului interacțiunii. Constructiviștii sunt interesați să arate că identitățile pot fi schimbate prin interacțiune și că acest lucru contează. În plus, definirea identităților, care sunt schimbătoare, influențează practicile de securitate
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
istoriei lumii, cât și pentru sprijinirea specialiștilor din domeniul științelor sociale de a avansa o macroanaliză a realității sociale.270 Imaginea sistemului internațional, ca sistem interstatal, era adânc întipărită, încât adesea cele două concepte erau tratate ca sinonime.271 Spre deosebire de raționaliști, constructiviștii au susținut ideea că lumea în care trăim este una concepută de noi. Chiar anarhia, trăsătura definitorie a sistemului internațional, nu este o structură discretă în care statele reacționează, ci este o instituție modelată de state prin interacțiunea dintre
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
este exhaustivă și că definițiile nu sunt definitive.297 Presupoziția că identitățile actorilor nu sunt un dat, ci se dezvoltă, sunt menținute sau sunt transformate prin interacțiune face diferența între abordarea constructivistă și abordările tradiționale raționaliste în studiul politicii internaționale. Raționaliștii admit că se pot schimba comportamentele, însă consideră caracteristicile actorilor, precum identitatea, ca fiind externe și anterioare procesului politicii internaționale. Alternativa constructivistă prezentată de Alexander Wendt se învârte în jurul construcției identității.298 Prin participarea la semnificațiile colective, actorii își formează
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Un exemplu expresiv în acest sens este gânditorul britanic Michael Oakeshott, pentru care teoriile raționaliste cu privire la politică sunt produse ale unei inginerii sociale ce presupune aplicarea unor algoritmi de natură tehnică asupra realității sociale. Chiar dacă, potrivit lui Oakeshott, proiecțiile "inginerești" ale raționaliștilor nu revendică perfecțiunea în totalitatea lor, se poate totuși spune că ele au drept consecință descrierea rigidă a unei realități altfel dinamice și extrem de complexe, întrucât raționalistul "(...) este în mod invariabil un perfecționist în ceea ce privește amănuntele. Iar din această politică a
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
algoritmi de natură tehnică asupra realității sociale. Chiar dacă, potrivit lui Oakeshott, proiecțiile "inginerești" ale raționaliștilor nu revendică perfecțiunea în totalitatea lor, se poate totuși spune că ele au drept consecință descrierea rigidă a unei realități altfel dinamice și extrem de complexe, întrucât raționalistul "(...) este în mod invariabil un perfecționist în ceea ce privește amănuntele. Iar din această politică a perfecțiunii ia naștere și politica uniformității; o schemă care nu dă recunoașterea cuvenită împrejurărilor nu poate lăsa loc nici diversității"412. Făcând diferența dintre "cunoașterea tehnică" și
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
G. Călinescu: „El a debutat impresionist la revista modernilor; cuprins de zvârcoliri, a făcut profesiune de credință mistică la revista ortodocșilor („Gândirea”, n.n.Ă; o nouă crispare l-a determinat să retracteze, ba încă, mai mult, l-a aruncat între raționaliștii unei vechi reviste, pentru ca azi să profereze pe cont propriu vacuitatea de convingeri, la adăpostul unui splendid talent literar. Admirabil în toate ipostazele sale, criticul-convulsionist a putut scrie de șapte ori (ca să dăm o cifră misticăă despre același scriitor (e
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]